Cancer biliar Tipuri de cancer

---

Simptomele cancerului biliar sau ale ductului biliar depind în întregime de localizarea tumorii. Icterul și pruritul sunt adesea primele simptome ale cancerului  biliar. Alte simptome pot include:

• stare generală de rău;
• pierderea poftei de mâncare;
• pierdere în greutate;
• febră;
• dureri abdominale;
• oboseală;
• balonare;
• umflarea picioarelor;
• slăbiciune.

Cancerul vezicii biliare are puține simptome până când ajunge în stadiu avansat. Simptomele se agravează treptat.

Deoarece bila nu poate fi excretată în intestin, pigmenții de bilirubină se acumulează în sânge, provocând icter la 90% dintre pacienți. Icterul este, de obicei, asociat cu mâncărimea pielii (denumită și „prurit”). Organismul compensează parțial și excretă o parte din bilirubina prin urină, astfel încât pacienții pot avea urină închisă la culoare.

Pacienții cu cancer al vezicii biliare pot avea dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului. Această durere este rezultatul inflamației vezicii biliare (colecistită) din cauza blocării canalului chistic.

Calculi biliari și inflamația vezicii biliare - Pietrele biliare sunt cel mai frecvent factor de risc pentru cancerul vezicii biliare. Potrivit Societății Americane de Cancer, 75-90% dintre persoanele cu cancer biliar au calculi biliari și inflamații ale vezicii urinare când sunt diagnosticați.

Genul -  Cancerul biliar apare de două ori mai frecvent la femei decât la bărbați. 

Vârstă - La fel ca în majoritatea cazurilor de cancer, vârsta este un factor de risc atât pentru cancerul ductului biliar, cât și pentru cancerul vezicii biliare.

Istoricul familial de cancer - Cancerul biliar, uneori, se transmite în familie, ereditar.

Polipi ai vezicii biliare - Polipii vezicii biliare sunt formațiuni care se dezvoltă în membrana mucoasei vezicii biliare. Acești polipi sunt rareori maligni și nu prezintă simptome.

Inflamații ale ductului biliar - Similar cancerului vezicii biliare, inflamația cronică sau persistentă a conductelor biliare crește riscul unei persoane de a dezvolta cancer de duct biliar. Anumite boli inflamatorii cresc riscul de apariție a cancerului de duct biliar, incluzând colita ulcerativă sau colangita sclerozantă primitivă (o inflamație specifică ductului biliar care duce la formarea țesutului cicatrician).
Hepatita cronică C - această boală inflamatorie este considerată un factor de risc pentru cancerul canalelor biliare intrahepatice.

Cancerul vezicii biliare este un cancer rar în care se formează celule canceroase maligne în țesuturile vezicii biliare, iar cancerul tractului biliar (cunoscut și sub denumirea de colangiocarcinom) este cancerul care apare în conductele biliare (tuburi care transportă bila din ficat).

Cancerul vezicii biliare - afectează vezica biliară. Există mai multe tipuri de cancere ale vezicii, numite după tipul de celule pe care le afectează. Cancerul vezicii biliare începe în stratul interior al mucoaselor vezicii biliare și se extinde prin straturile exterioare. Mai mult de 85% dintre tipurile de cancer al vezicii biliare sunt adenocarcinoamele care încep în celulele glandelor care alcătuiesc vezica biliară.

Există trei tipuri de adenocarcinom: adenocarcinoame non-papiliare (75%), adenocarcinoame papilare și adenocarcinoame mucinoase. Mai puțin frecvente sunt carcinoamele cu celule scuamoase, care reprezintă doar 0,5 până la 3% dintre cazuri.

Cancerul căilor biliare –  Atunci când alimentele sunt digerate, bila stocată în vezica biliară este eliberată și trece prin canalele biliare în intestinul subțire. Cancerul intrahepatic începe în interiorul ductului biliar din ficat. Cancerul extrahepatic începe de la ductul biliar în afara ficatului. Aproximativ 50% dintre cazurile de cancer al ductului biliar sunt tumori Klatskin.

Mai mult de 85% din toate cazurile de cancer al vezicii biliare și a conductelor biliare sunt carcinoame: tumori care apar în epiteliu (sau căptușeală de suprafață). Cele mai multe adenocarcinoame ale tractului biliar sunt cancere extrem de invazive care penetrează profund pereții canalului biliar sau vezicii biliare. Alte carcinoame mai rare ale arborelui biliar includ carcinomul cu celule mici (neuroendocrin) și carcinomul adenoscuamos.

Diagnosticarea cancerelor biliare este dificilă, deoarece această zonă a corpului este complexă și include mai multe organe și vasele de sânge majore. Diagnosticul poate fi efectuat utilizând tehnici de imagistică neinvazivă, analize de sânge sau o combinație a celor două.

Scanarea prin tomografie computerizată (CT) - Această tehnică imagistică captează imagini din interiorul corpului în trei faze diferite ale curgerii sângelui prin ficat, făcând mai ușoară detectarea cancerului și interpretarea scanării. Scanările CT sunt utile pentru determinarea extinderii creșterii tumorale în interiorul vezicii biliare sau ductului biliar. Această tehnică poate fi, de asemenea, utilizată pentru a vedea dacă celulele tumorale s-au răspândit în ganglionii limfatici sau în alte regiuni.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - Această tehnică imagistică poate fi utilizată pentru a determina dacă o tumoră poate fi îndepărtată chirurgical. Scaneaza prezintă extinderea tumorii în interiorul vezicii biliare sau a canalelor biliare și arată dacă tumora a invadat vasele de sânge.

Ecografia -  Această tehnică imagistică este utilă pentru detectarea cancerului și a numărului de tumori, precum și pentru a analiza implicarea vaselor de sânge.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - Această tehnică de imagistică este, de asemenea, utilizată pentru a analiza vezica biliară și cancerul biliar. O scanare PET este utilă în special pentru identificarea metastazelor.

Testarea markerilor tumorali - Cel mai frecvent utilizat marker este CA19-9, care tinde să fie crescut la pacienții cu cancer al ductului biliar. Cu toate acestea, acest marker nu este specific cancerului biliar. Acesta poate fi crescut la pacienții cu alte tipuri de cancer și la pacienții fără cancer.

Biopsia - Biopsia tractului biliar este cel mai frecvent mijloc de detectare a acestor tumori. Uneori biopsiile pot fi efectuate prin endoscop; altfel, prin laparotomie exploratorie, sub anestezie generală.

Testarea funcției hepatice - Concentrațiile mai mari decât cele normale ale substanțelor produse de ficat pot indica probleme hepatice care pot fi cauzate de cancere biliare.

Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) – Această tehnică imagistică a conductelor biliare poate arăta dacă cancerul biliar a îngustat sau blocat conductele. Un tub subțire (endoscop) este introdus prin gură, esofag și stomac în prima parte a intestinului subțire. Un cateter este  introdus prin endoscop în canalele biliare, eliberează substanță de contrast în canale și se efectuează o radiografie.

Stadiile cancerului vezicii biliare

Stadiul 0 (carcinom in situ): Celulele anormale se găsesc numai în stratul interior al vezicii biliare.

Stadiul I: Cancerul s-a răspândit dincolo de stratul interior  într-un strat de țesut cu vase de sânge sau în stratul muscular.

Stadiul II: Cancerul s-a răspândit dincolo de nivelul muscular.

Stadiul IIIA: Cancerul s-a răspândit prin stratul de țesut subțire, care acoperă vezica biliară, și la ficat sau la un organ din apropiere, cum ar fi stomacul, intestinul subțire, colonul, pancreasul.

Stadiul IIIB: Cancerul s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere și la nivelul vaselor de sânge sau dincolo de stratul muscular.

Stadiul IVA: Cancerul s-a răspândit la un vas de sânge principal al ficatului sau la două sau mai multe organe sau regiuni din apropiere, și s-a răspândit la ganglionii limfatici din apropiere.

Stadiul IVB: Cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici de-a lungul arterelor mari din abdomen și în apropierea părții inferioare a coloanei vertebrale sau la alte organe îndepărtate.

Stadiile cancerul căilor biliare
Stadiul 0 (carcinom in situ): Celulele anormale se găsesc în stratul cel mai intim al țesutului care acoperă canalul biliar.

Stadiul I: Cancerul s-a format în cel mai înalt strat al peretelui canalului biliar și s-a răspândit în țesutul muscular și fibros al peretelui.

Stadiul II: Cancerul s-a răspândit prin peretele canalului biliar la țesutul gras din apropiere sau la ficat.

Stadiul IIIA: Tumora s-a răspândit la o ramură a arterei hepatice sau la vena portă.

Stadiul IIIB: Tumora s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere, în peretele ductului biliar și s-a în țesutul gras din apropiere, în ficat sau într-o ramură a arterei hepatice sau vena portă.

Stadiul IVA: Tumora s-a răspândit la ganglionii limfatici din apropiere, la vasele sangvine majore etc.

Stadiul IVB: Tumora s-a răspândit în alte părți ale corpului, cum ar fi ficatul.

Atât cancerele vezicii biliare cât și cancerele biliari sunt evaluate în termeni suplimentari, care ajută la ghidarea opțiunilor de tratament:

• Cancer localizat (și detectabil): Aceasta indică faptul că tumora poate fi îndepărtată în întregime prin intervenție chirurgicală.
• Inoperabil: acest lucru indică faptul că tumora nu poate fi îndepărtată în întregime prin intervenție chirurgicală.
• Cancer recurent: Se referă la cancerul care a revenit după ce a fost tratat anterior. Cancerul poate să apară în aceeași zonă sau în alte zone ale corpului.
• Metastatic: Se referă la cancerul care s-a răspândit în alte zone ale corpului, cum ar fi vasele de sânge din apropiere, ficatul, ganglionii limfatici, alte părți ale cavității abdominale sau mai multe locații îndepărtate.

Sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament pentru pacienții cu cancer de vezică biliară sau canal biliar, în funcție de organul implicat, de gradul de extindere a tumorii, de starea generală de sănătate și de vârsta pacientului.

Intervenția chirurgicală

Chirurgia în această regiune a corpului poate fi dificilă din mai multe motive, în special dacă o tumoră s-a răspândit dincolo de locația sa inițială sau dacă implică mai mult de un organ. Chirurgia pentru cancerul vezicii biliare și a ductului biliar depinde de localizarea tumorii. Acesta necesită, de obicei, îndepărtarea chirurgicală a porțiunilor ficatului, pancreasului și, aproape întotdeauna, a ganglionilor limfatici locali. Metodele chirurgicale laparoscopice au fost, de asemenea, utilizate pentru a trata cancerul bioptic prin eliminarea unei mici regiuni de cancer. Deoarece procedura este mai puțin invazivă decât chirurgia tradițională, recuperarea este mai rapidă.

Opțiunile obișnuite de tratament chirurgical pentru cancerul biliar includ:

• Îndepărtarea chirurgicală a regiunii biliare - Este o opțiune de tratament dacă tumora nu s-a răspândit dincolo de ductul biliar sau vezica biliară. Chirurgia poate include, de asemenea, îndepărtarea ganglionilor limfatici.
• Hepatectomia parțială. Dacă tumora se află în apropierea ficatului, chirurgul va elimina o parte din ficat.
• Procedura Whipple. Procedura Whipple este un tip de intervenție chirurgicală care poate fi recomandată în cazul în care cancerul se află în apropierea pancreasului. Chirurgul îndepărtează o parte sau întregul pancreas și o parte a intestinului subțire, a ductului biliar și a stomacului.

Chimioterapia

Deși nu există un regim de chimioterapie stabilit ca un „standard de îngrijire” pentru tratamentul cancerului vezicii biliare sau a cancerului de duct biliar, diferite regimuri de chimioterapie au arătat rezultate bune în tratamentul acestor boli. În câteva cazuri, chimioterapia poate fi administrată pentru a micșora o tumoră sau pentru a crește șansele de rezecție chirurgicală. Cercetările au sugerat că combinația de cisplatină și gemcitabină poate prelungi viața pacienților care suferă de cancer biliar care nu poate fi îndepărtat prin intervenție chirurgicală. Alte medicamente care au fost utilizate pentru a trata cancerul biliar includ fluorouracil, capecitabină, paclitaxel. Din păcate, cancerele biliari sunt rezistente la mai multe tipuri de chimioterapie.

Radioterapia

Radioterapia utilizează raze X de înaltă energie sau alte particule pentru a distruge celulele canceroase. Radioterapia poate fi utilizată pentru tratamentul sau pentru controlul simptomelor și durerilor cauzate de boala avansată. Efectele secundare ale radioterapiei pot include oboseală, reacții cutanate ușoare, indigestie etc.

Cancerul biliar este cauzat de obicei de mai mulți factori. Deși un cancer nu poate fi prevenit cu certitudine, se poate reduce riscul de apariție a bolii prin screening-uri periodice, adoptarea unui stil de viață sănătos și activ. Evitați contactul cu substanțele chimice periculoase. Dioxidul de toriu, o substanță chimică utilizată anterior în examinările cu raze X, este asociată cu un risc crescut de apariție a cancerului de duct biliar. Evitați abuzul de alcool, care poate duce la ciroză.

Factorii de prognostic pentru supraviețuirea pe termen lung sunt stadiul bolii și prezența metastazelor. Pentru carcinoamele biliare, supraviețuirea la cinci ani este de aproximativ 30-40%.

Pentru stadiul 2 al cancerului vezicii biliare, supraviețuirea pe termen lung după o colecistectomie extinsă este de 80-100%. Supraviețuirea pe termen lung este redusă la 25-50% dacă există metastaze ale ganglionilor limfatici. În stadiile 3 și 4, implicarea ganglionilor limfatici crește la 60-70%, iar supraviețuirea pe termen lung după intervenția chirurgicală este redusă la 15-25%.

Perspectiva depinde de starea generală a sănătății, de răspândirea cancerului și de tipul tratamentului. În stadiile incipiente ale cancerului vezicii biliare si a canalelor biliare, atunci când chirurgia poate fi efectuat, între 15 și 50 % dintre pacienți supraviețuiesc cel puțin cinci ani. Atunci când tumora este avansată și chirurgia nu este posibilă, rata de supraviețuire la cinci ani este mult mai scăzută.