Cancer de laringe Tipuri de cancer


Cancerul laringian apare când celulele din corp, în acest caz, celulele laringiene, se înmulțesc și se divid necontrolat. În mod normal, celulele se divid și se înmulțesc într-o manieră controlată. Dacă celulele se multiplică necontrolat când celulele noi nu sunt necesare, se formează o masă de țesut, numită tumoră.

Celulele canceroase pot invada țesuturile din apropiere și se pot răspândi în alte regiuni ale corpului. O tumoră benignă nu invadează alte țesuturi și nu se răspândește.

Laringele este un pasaj scurt care se află chiar sub faringe la nivelul gâtului. Este de aproximativ 2 centimetri lățime și are trei părți principale:

  • Supraglota este țesutul de deasupra corzilor vocale;
  • Glota este regiunea centrală a laringelui, unde sunt localizate corzile vocale;
  • Subglota este țesutul inferior al glotei.

Laringele se conectează la trahee, care transportă aerul la plămâni. Cancerul laringelui se poate dezvolta în orice regiune a acestuia, dar în mod normal începe în glotă. Pereții interiori ai laringelui sunt aliniați cu celule numite celule scuamoase, iar cele mai multe cancere laringiene încep în aceste celule.

Daca tumora laringelui se răspândește, răspândirea are loc de obicei în ganglionii limfatici din apropiere. Celulele canceroase se pot răspândi și în partea anterioară a limbii, alte părți ale gâtului, în plămâni și alte părți ale corpului. Când se întâmplă acest lucru și se formează o tumoră distantă, aceasta are același tip de celule anormale ca și tumora inițială din laringe și se numește cancer laringian metastatic.

Cuprins:

  1. Semne şi simptome
  2. Cauze și factori de risc
  3. Tipuri de cancere laringiene
  4. Diagnostic
  5. Stadializarea cancerului
  6. Tratament
  7. Prevenţie
  8. Statistici şi prognostic

Semne şi simptome cancer de laringe

Persoanele cu cancer laringian pot prezenta anumite simptome sau semne. Uneori, persoanele cu cancer laringian nu manifestă niciun simptom; de asemenea, cauza unui simptom poate fi o altă afecțiune care nu este cancer.

Principalele semne și simptome care pot indica un cancer laringian:

  • Răgușeala sau vocea schimbată – formele de cancer care se formează pe corzile vocale cauzează adesea răgușeală sau o schimbare a vocii. Acest lucru poate duce la depistarea acestora într-un stadiu foarte timpuriu. Persoanele care au schimbări de voce (cum ar fi răgușeala) care nu se ameliorează în termen de 2 săptămâni trebuie să se prezinte la medic.
  • Un ganglion limfatic mărit sau o masă la nivelul gâtului;
  • Obstrucția căilor aeriene, dificultăți de respirație și respirație zgomotoasă;
  • Dureri persistente în gât și disconfort;
  • Dificultate de înghițire care nu dispare;
  • Durere de ureche;
  • Pierderea inexplicabilă în greutate;
  • Oboseală.

Cauze și factori de risc cancer de laringe

  • Fumatul – Principala cauză a cancerului laringian este fumatul. Fumatul reprezintă cel mai mare factor de risc pentru cancerele de la nivelul gâtului. 85% dintre cazurile de cancer la nivelul gâtului sunt legate de fumat. Fumatul pasiv crește, de asemenea, riscul unei persoane de a dezvolta aceste forme de cancer.
  • Consumul de alcool – consumul frecvent și ridicat de alcool crește riscul de dezvoltare a cancerului laringian. Utilizarea împreună a tutunului și a alcoolului mărește acest risc și mai mult.
  • Genul – bărbatii sunt de 4-5 ori mai predispuși decât femeile la dezvoltarea cancerului laringian.
  • Vârsta – persoanele cu vârsta peste 55 de ani prezintă un risc mai mare, deși inclusiv persoanele mai tinere pot dezvolta aceste tipuri de cancer.
  • Compuși chimici – expunerea la azbest, praf de lemn, vapori de vopsea și anumite substanțe chimice poate crește riscul unei persoane de a dezvolta cancer laringian.
  • Nutriția deficitară – o alimentație săracă în vitaminele A și E poate crește riscul unei persoane de cancer laringian. Alimentele bogate în aceste vitamine pot ajuta la prevenirea bolii.
  • Boala de reflux gastroesofagian – refluxul cronic al acidului gastric în laringe și faringe poate fi asociat cu cancerul laringian. Cu toate acestea, nu a fost demonstrată nicio relație cauzală specifică. Acest lucru poate sau nu poate fi asociat cu simptomele arsurilor la stomac.
  • Sindromul Plummer-Vinson – această afecțiune rară implică deficitul de fier și cauzează dificultăți la înghițire.
  • Igiena orală precară – lipsa periajului dentar în mod regulat și lipsa folosirii apei de gură și a aței dentare poate crește riscul de cancer laringian. Examinările dentare de două ori pe an sunt recomandate tuturor persoanelor pentru reducerea riscului de afecțiuni dentare ce pot predispune la aceste forme de cancer.

Gel pentru tratamentul mucozitei orale.
Gelclair


Gelclair este unel bioaderent pentru tratamentul mucozitei orale. Permite continuarea tratamentului oncologic si înlătura durerea din mucozita orală.

Despre GelClair >
gelclair

Tipuri de cancer de laringe

O tumoră canceroasă a laringelui poate să crească și să afecteze țesutul din apropiere. Se poate răspândi (metastazează) și în alte părți ale corpului. Cel mai frecvent tip de cancer laringian este carcinomul cu celule scuamoase (SCC). Acesta reprezintă 95% dintre toate cancerele laringiene.

  • Carcinomul celulelor scuamoase – începe în celulele plate, subțiri, din epiteliu sau din stratul interior al căptușelii laringelui. Aceste cancere sunt clasificate la rândul lor în funcție de regiunea laringelui în care se dezvoltă cancerul: carcinoamele glotice încep în zona ce conține corzile vocale, carcinoamele supraglotice încep în zona de deasupra corzilor vocale, iar carcinoamele subglotice încep în zona de sub corzile vocale.
  • Tumori laringiene rare – anumite tumori canceroase ale laringelui sunt rare. Tumorile minore ale glandelor salivare încep în celulele glandelor salivare minore. Sunt mici glande de sub căptușeala unor regiuni ale laringelui. Aceste tipuri de tumori includ adenocarcinomul, carcinomul adenoid chistic și carcinomul mucoepidermoid.
  • Sarcoamele – sarcoamele încep în celulele țesutului conjunctiv (cartilajul). Tipurile de sarcom ale laringelui includ chondrosarcomul și sarcomul sinovial.

Diagnostic cancer de laringe

Anumite teste și investigații sunt folosite pentru a ajuta la detectarea, diagnosticarea și stadializarea cancerului laringian. Se pot folosi următoarele teste și proceduri:

  • Examenul fizic al gâtului – medicul va realiza un examen fizic pentru a analiza regiunea gâtului pentru depistarea eventualelor zone anormale. Procedura include și verificarea interiorului obrajilor și buzelor, gingiile și tot interiorul gurii. Se vor palpa ganglionii limfatici. Se va realiza și un istoric personal al pacientului cu posibilele afecțiuni de care suferă și obiceiurile ce țin de sănătate.
  • Biopsia – presupune îndepărtarea celulelor sau a țesuturilor, astfel încât acestea să poată fi analizate la microscop pentru a identifica posibilele semnele de cancer. Proba de țesut poate fi îndepărtată în timpul uneia dintre următoarele proceduri: laringoscopia (o procedură de examinare a laringelui) sau endoscopia.
  • Scanarea CT – o procedură care presupune obținerea unei serii de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului, din diferite unghiuri. O substanță de contrast poate fi injectată intravenos sau administrată oral pentru o vizualizare mai clară.
  • RMN (imagistica prin rezonanță magnetică) – o procedură care utilizează un magnet, unde de radio-frecvență și un computer pentru a obține o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului.
  • Scanarea PET (tomografia cu emisie de pozitroni) – este o procedură utilizată pentru a identifica celule tumorale maligne din organism. O cantitate mică de glucoză încărcată radioactiv este injectată intravenos. Scanerul PET se rotește în jurul corpului și obține o imagine a regiunii în care se utilizează glucoză în organism. Scanarea PET-CT este o procedură care combină imaginile dintr-o scanare cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET) și o tomografie computerizată (CT). Scanările PET și CT sunt efectuate în același timp cu același dispozitiv.

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Stadializarea cancerului

Sistemul TNM este cel mai utilizat pentru stadializarea acestui tip cancer.

Tumora (T) – descrie dimensiunea și localizarea tumorii:

  • TX: tumora primară nu poate fi evaluată, etapă numită carcinom in situ. Este un cancer foarte timpuriu în care celulele canceroase se găsesc numai într-un singur strat de țesut.
  • T1: tumora este limitată la corzile vocale, dar nu afectează mișcarea pliurilor;
  • T1a: tumora este numai în partea dreaptă sau stângă a corzilor vocale;
  • T1b: tumora este în ambele falduri vocale;
  • T2: tumora s-a extins la supraglotă și / sau la subglotă;
  • T3: tumora este limitată la laringe și paralizează cel puțin unul dintre faldurile vocale;
  • T4: tumora s-a răspândit dincolo de laringe;
  • T4a: tumora s-a răspândit în cartilajul tiroidian și / sau țesutul de dincolo de laringe;
  • T4b: tumorile s-au răspândit în zona din spatele coloanei vertebrale.

Nodulii (N) – ganglionii limfatici în apropierea capului și a gâtului se numesc ganglioni limfatici regionali. Ganglionii limfatici din alte părți ale corpului se numesc ganglioni limfatici distanți. Deoarece există mulți noduli în zona capului și gâtului, evaluarea atentă a ganglionilor limfatici este o parte importantă a stadializării.

  • NX: ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați.
  • N0: nu există semne de cancer în nodulii regionali.
  • N1: cancerul s-a răspândit într-un singur nodul pe aceeași parte cu tumora primară, iar cancerul găsit în nodul este de 3 cm sau mai mic;
  • N2: descrie oricare dintre următoarele condiții: N2a (cancerul s-a răspândit într-un singur ganglion limfatic pe aceeași parte a tumorii primare și este mai mare de 3 cm, dar nu mai mare de 6 cm), N2b (cancerul s-a răspândit la mai mult de un ganglion limfatic pe aceeași parte ca și tumora primară, și niciunul nu măsoară mai mult de 6 cm), N2c (cancerul s-a răspândit la mai mult de 1 ganglion limfatic de pe ambele părți ale corpului și niciunul nu măsoară mai mult de 6 cm);
  • N3: cancerul găsit în ganglionii limfatici este mai mare de 6 cm.

Metastaza (M)

  • MX: metastazele la distanță nu pot fi evaluate.
  • M0: cancerul nu s-a răspândit în alte părți ale corpului.
  • M1: cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Medicul va clasifica și stadiile cancerului astfel:

  • Stadiul 0: această etapă descrie un carcinom in situ (Tis) fără răspândire la ganglionii limfatici (N0) și fără metastaze;
  • Stadiul I: această etapă descrie o tumoră mică (T1), fără răspândire la ganglionii limfatici (N0) și fără metastaze;
  • Stadiul II: această etapă descrie o tumoră care s-a răspândit în unele zone din apropiere (T2), dar nu s-a răspândit la ganglioni limfatici (N0) sau în părți îndepărtate ale corpului (M0).
  • Stadiul III: această etapă descrie orice tumoră mai mare (T3), fără răspândire la ganglionii limfatici regionali (N0) sau metastază (M0), sau o tumoare mai mică (T1, T2) care s-a răspândit la ganglionii limfatici regionali (N1), fără semn de metastază la distanță (M0).
  • Stadiul IVA: această etapă descrie orice tumoare invazivă (T4a) care nu are nicio implicare a nodului limfatic (N0) sau care s-a răspândit doar la un singur ganglion limfatic (N1), dar fără metastază la distanță (M0).
  • Stadiul IVB: această etapă descrie orice cancer (orice T) cu răspândire extinsă la ganglionii limfatici (N3), dar fără metastaze la distanță (M0).
  • Stadiul IVC: această etapă indică existența unor semne de răspândire la distanță (orice T, orice N, M1).

Medicii descriu, de asemenea, aceste tipuri de cancer prin gradul lor (G), care descrie cât de mult celulele canceroase arată ca celulele sănătoase când sunt privite la microscop. Medicul compară țesutul canceros cu țesuturile sănătoase. În cazul în care cancerul arată similar cu țesutul sănătos și conține diferite grupări celulare, se numește tumoră diferențiată sau cu grad scăzut. Dacă țesutul canceros arată foarte diferit de țesutul sănătos, el se numește tumoră slab diferențiată sau de grad înalt. Gradul cancerului poate ajuta doctorul să prezică cât de repede se va răspândi cancerul. În general, cu cât este mai mic gradul tumorii, cu atât este mai bun prognosticul.

  • GX: gradul nu poate fi evaluat.
  • G1: celulele arată în general ca țesutul normal (bine diferențiat).
  • G2: celulele sunt diferențiate moderat.
  • G3: celulele nu seamănă cu țesuturile sănătoase (slab diferențiate).

ALIMENT DIETETIC FOLOSIT PENTRU SCOPURI MEDICALE SPECIALE
Orthomol Immun


Orthomol Immun este potrivit pentru controlul dietetic al deficiențelor imunitare legate de nutrițieDatorită caracteristicilor sale, acest produs satisface nevoia extrem de ridicată de micronutrienti în acest domeniu.

Despre Orthomol Immun >
orthomol

Tratament cancer de laringe

Există trei opțiuni principale de tratament pentru cancerul laringian: radioterapia, chirurgia și chimioterapia, dar și altele. Una sau o combinație a acestor terapii poate fi utilizată pentru a trata cancerul. Opțiunile și recomandările de tratament depind de mai mulți factori, printre care: tipul și stadiul cancerului, reacții adverse posibile, preferințele pacientului și sănătatea generală.

Radioterapia – cel mai frecvent tip de tratament radiologic se numește terapia cu radiații externe. Un regim de radioterapie sau o schemă de radioterapie constă, de obicei, dintr-un număr specific de tratamente administrate într-o anumită perioadă de timp. Radioterapia poate fi tratamentul principal pentru cancerul laringian sau poate fi folosită după operație pentru a distruge resturile celulelor canceroase care nu au putut fi îndepărtate în timpul operației.

Intervenția chirurgicală – în timpul intervenției chirurgicale, medicul va îndepărta tumora canceroasă și unele țesuturi sănătoase din jurul acesteia. Scopul chirurgiei este eliminarea întregii tumori. Cele mai frecvente proceduri chirurgicale folosite pentru a trata cancerul laringian includ: laringectomie parțială și laringectomia totală. Sunt variate tipuri de intervenții, în funcție de stadiul bolii.

Chimioterapia – chimioterapia presupune folosirea medicamentelor pentru distrugerea celulelor canceroase, de obicei prin stoparea capacității celulelor canceroase de a se dezvolta și de a se diviza. Un regim de chimioterapie sau o schemă de chimioterapie constă de obicei într-un număr specific de cicluri administrate într-o perioadă de timp stabilită.  Pentru cancerul laringian, chimioterapia poate fi utilizată înainte de intervenția chirurgicală, radioterapie sau ambele, numită terapie neoadjuvantă, sau poate fi administrat după o intervenție chirurgicală, radioterapie sau ambele, numită terapie adjuvantă.

Terapia țintită –  este un tratament care vizează genele specifice ale cancerului, proteinele sau mediul tisular care contribuie la creșterea și supraviețuirea cancerului. Acest tip de tratament blochează creșterea și răspândirea celulelor canceroase, în timp ce limitează deteriorarea celulelor sănătoase.

Imunoterapianumită și terapia biologică, este concepută pentru a stimula apărarea naturală a organismului pentru a lupta împotriva cancerului. Există două medicamente pentru imunoterapie, nivolumab și pembrolizumab, care sunt aprobate pentru tratamentul pacienților cu carcinom cu celule scuamoase recurente sau metastazat, după ce chimioterapia nu a oferit rezultate.

CREMĂ PENTRU TRATAREA ERUPȚIEI ACNEIFORME.
Zattara


Zattara este o cremă protectoare care contribuie la accelerarea vindecării roșeții pielii și a rash-ului acneiform cauzate de terapiile anticancerigene.

Despre Zattara >
zattara

Prevenţie cancer de laringe

Diferiți factori cauzează diferite tipuri de cancer. Cercetătorii continuă să analizeze ce factori cauzează aceste tipuri de cancer. Deși nu există nici o modalitate dovedită de a preveni complet această boală, este posibil să puteți reduce riscul. Renunțarea la fumat și consumul limitat de alcool sunt primii pași spre reducerea riscului de cancer laringian.  De asemenea, se recomandă screening-urile periodice și investigațiile medicale la intervale regulate de timp pentru depistarea precoce a eventualelor probleme ce pot să apară.

Statistici şi prognostic

Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul laringian este de 61%. Mai mult de jumătate dintre pacienți (53%) sunt diagnosticați și tratați înainte de răspândirea cancerului în afara laringelui, iar în aceste cazuri rata de supraviețuire la 5 ani este de 76%. Dacă celulele canceroase s-au răspândit în țesuturile sau organele învecinate și / sau în ganglionii limfatici regionali, rata de supraviețuire la 5 ani este de 45%. Dacă celulele canceroase s-au răspândit mai departe într-o regiune îndepărtată a corpului, rata de supraviețuire la 5 ani este de 35%.

Rata de supraviețuire depinde, de asemenea, de localizarea cancerului și stadiu. Aproximativ 48% dintre cancerele laringiene se găsesc în glotă. Aproape 80% dintre cazuri se găsesc în stadiul inițial, care are o rată de supraviețuire de 90%. Pentru cancerul din supraglotă, ratele sunt de 59% pentru prima etapă până la 34% pentru stadiul cel mai avansat. Pentru cancerul din subglotă, ratele de supraviețuire variază de la 65% la cel mai devreme stadiu, până la 32% în stadiul cel mai avansat.

România se află pe locul 5 în Europa în ceea ce privește incidența și riscul de mortalitate din cauza cancerului laringian, mai ales în cazul bărbaților

Cere informaţii!

Stabilirea diagnosticului de cancer poate fi şocant şi te poate afecta emoţional. Iată o serie de întrebări pe care le poţi adresa medicului ca să ştii la ce să te aştepţi în ceea ce primeşte terapia şi recuperarea:

  • Ce tip de cancer am?
  • Care este stadiul cancerului?
  • S-a răspândit la alte regiuni din corp?
  • Voi avea nevoie de mai multe teste înainte de începerea tratamentului? Ce teste?
  • Pot cere o a doua opinie înainte de începerea tratamentului?
  • Cât de grav este cancerul meu?
  • Care sunt şansele de supravieţuire?
Către articole >
diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!