Diagnostic cancerDiagnosticarea bolilor oncologice


Dacă prezinţi simptome sau anumite rezultate de analize sugerează un posibil cancer, sunt recomandate o serie de proceduri pentru depistarea eventualelor boli oncologice. Diagnosticarea cancerului este un proces mai lung ce cuprinde mai multe etape. Pe baza simptomelor şi a examenului medical fizic se prescriu investigaţii şi teste, iar la final se obţine un raport anatomo-patologic şi se realizează stadializarea cancerului.

Principalele semne de alarmă privind o posibilă afecţiune oncologică sunt modificări ale tranzitului intestinal, prezenţa unor plăgi care nu se vindecă, modificarea sau apariţia unei aluniţe sau altei leziuni cutanate, hemoragii fără cauză cunoscută, apariția unui nodul sau a altor formaţiuni la nivelul pielii sau afectarea deglutiţiei, tusea persistentă fără cauză cunoscută.

Screening-urile sunt investigaţii de rutină care pot depista cancerul, care se realizează înainte ca simptomele să apară.

Cuprins:

  1. Teste de laborator
  2. Testele genetice
  3. Proceduri imagistice
  4. Biopsiile şi teste citologice
  5. Stadializarea cancerului

Teste de laborator

Valori mai mari sau mai mici ale unor anumite substanţe din organism pot fi un semn de cancer. Astfel, testele de laborator de sânge, urină sau alte fluide pot fi indicate. Testele de laborator sunt importante, dar nu pot stabili independent diagnosticul de cancer.

Testele de laborator identifică nivelul unor compuşi ai metabolismului, cum ar fi creatinina sau  ureea, nitrogenul din sânge pentru a identifca dacă rinichii funcţionează corespunzător. Alte teste analizează prezenţa electroliţilor, compuşi chimici ca sodiu şi potasiul, necesare pentru funcționarea optimă a organismului. Studiile de coagulare determină cât de repede se coagulează sângele.

O analiză este hemoleucograma completă care măsoară dimensiunea, numărul și maturitatea diferitelor celule sangvine în volumul specific de sânge. Celulele sangvine roşii sunt importante pentru că transportă oxigenul şi previn anemia, valoarea hemoglobinei indică informații privind capacitatea de transport de oxigen a celulelor roşii, în timp ce hematocritul măsoară procentul de celule roşii din sânge. Celulele sangivne albe luptă împotriva infecţiilor, iar numărul crescut poate indica prezenţa unei infecţii. Trombocitele prevind hemoragiile şi facilitează vindecarea rănilor. Hemoleucograma se realizează pentru a facilita diagnosticarea unor cancere ca cele de sânge, leucemia și limfonul, sau pentru a determina cum răspunde organismul la tratament.

Urinaliza descompune componentele din urină pentru a verifica prezența unor unor proteine sau alte substanţe. Sângele din urină sau hematuria poate fi un rezultat al afecțiunilor maligne, dar poate indica şi o infecţie sau alte probleme medicale.

Numărul markerilor tumorali variază în funcţie de activitatea cancerului din circuitul sangvin. Aceşti markeri pot fi utilizaţi în detectarea cancerului, monitorizarea şi analiza progresului bolii. Markerii tumorali sunt secretaţi de ţesuturile tumorale în sânge. Detectarea lor sau a concentraţiei lor poate indica cursul cancerului sau recidiva. Sensibilitatea şi acurateţea variază, iar creşterea concentraţiei lor nu indică mereu prezenţa cancerului.

Iată cei mai utilizaţi markeri tumorali:

  • Antigen specific prostatic (PSA) – nivelul crescut în sânge poate indica prezenţa cancerului de prostată, dar și alte afecţiuni ca hiperplazie prostatică benignă sau prostatită;
  • CA 125 – nivelul crescut poate indica cel mai adesea cancerul ovarian, dar şi cancerul uterin, cervical, cancerul de pancreas, cancerul de ficat, de sân, cancerul de plămâni sau al tractului digestiv;
  • Antigenul carcinoembrionar (CEA) – nivelul crestut indică adesea cancerul colorectal, dar şi alte tipuri de cancere;
  • Alfa fetoproteina (AFP) – este normal să fie o valoare mai crescută la femeile însărcinate, dar nu apare de obicei în sângele adulţilor; un nivel crescut la femeile care nu sunt însărcinate şi la bărbați poate indica prezența unui cancer hepatic, cancer de ovare sau de testicule;
  • Gonadotropina corionică umană (HCG) este o substanță ce apare normal cu valoare mai mare în sarcină, produsă de placentă; În alte situații, nivelul crescut poate indica un cancer de testicule, de ovare, ficat, stomac, pancreas, plămâni;
  • CA 19-9 – este asociat cu cancerele de colon, stomac sau de tract biliar, poate indica şi un cancer de pancreas sau eventuale boli benigne;
  • CA 15-3 – nivelul ridicat este de obicei asociat cu cancere de sânge, de ovare, cancere pulmonare, prostatice;
  • CA 27-29 – apare ca urmare a tratamentului în cazul femeilor cu cancer mamar. Valori crescute apar şi în cazul cancerului de colon, de stomac, de rinichi, plâmâni, ovare, pancreas, uter, ficat;
  • Lactat dehidrogenaza LDH – este o proteină care apare normal în organism în cantităţi mici, multe cancere pot creşte valoarea, astfel că nu este foarte utilă în identificarea tipului cancerului;
  • Enolaza neuron specifică (NSE) este asocită cu multe cancere, dar mai ales pentru monitorizarea pacientilor care urmează tratament în cazul neuroblastomului sau cancerelor pulmonare cu celule mici.

Testele genetice

Pot fi utile pentru stabilirea legăturii cu unele cancere. Nu pot identifica bolile oncologice, dar pot identifica părţi ale defectelor genetice care ar putea indica predispoziţia pentru dezvoltarea cancerului, astfel detectarea susceptibilității genetice pentru cancer.

Proceduri imagistice

Prin procedurile imagistice se creează imagini ale unor regiuni din corp care pot indica o eventuală tumoră.

Pot facilita vizualizarea şi depistarea cancerului în stadii incipiente, chiar şi când nu sunt simptome. Pot identifica mase sau noduli, pot prezice riscul ca o tumoră să devină canceroasă, pot localiza tumora, ajută la stadializarea cancerului, stabilirea planului de tratament, monitorizarea unei tumori sau recidiva. Pot depista grupuri mari de celule canceroase, dar nu pot depista celule canceroae individuale sau în cantităţi reduse. Trebuie milioane de celule pentru a forma o tumoră suficient de mare pentru a fi vizualizată la un test imagistic.

Aceste imagini pot fi realizate prin:

  1. Scanări CT  prin care se obțin imagini detaliate ale unor organe. Se poate administra o substanţă de contrast pentru evidenţierea unor regiuni din corp.
  2. Ultrasunete un ecograf trimite pulsuri de unde care nu pot fi auzite cu urechea liberă. Acestea lovesc ţesuturile din organism care transmit un ecou. Pe baza acestor ecouri se formează o imagine din regiunea examinată, numită imagine ecografică.
  3. RMN foloseşte un magnet puternic conectat la un calculator pentru a realiza imagini detaliate ale unor regiuni din corp.
  4. Tomografia cu emisie de pozitroni  realizează imagini 3D care arată organe sau țesuturi din corp; se injectează un trasor iar imaginile analizează şi permit vizualizarea traseului acestuia. Tumorile apar ca puncte specifice, zone în care este mai crescută activitatea celulară. Nu pot identifica tumori mici şi nu pot diferenția cu exactitate tumorile canceroase.
  5. Tehnicile cu radiaţii X folosesc doze mici de radiaţii pentru a crea imagini din interiorul organismului. Mamografia este o astfel de procedură utilizată pentru depistarea și examinarea tumorilor mamare.
  6. Proceduri endoscopice. Endoscopia este o procedură medicală care presupune introducerea unui tub lung, subţire şi flexibil în interiorul organismului pentru a vizualiza structuri interne. În funcție de regiunea ce urmează a fi examinată, acesta se inserează la nivelul cavităţii bucale, anusului sau uretrei. Colonoscopia şi sigmoidoscopia sunt utilizate pentru screening-ul colonului şi rectului pentru depistarea cancerelor. Se pot îndepărta eventuali polipi care pot deveni cancerigeni. Se analizează dimensiunea, forma, localizarea ţesutului, culoarea şi textura suprafeţelor. Se pot preleva probe de țesuturi (biopsie endoscopică). Toracoscopiile şi laparoscopiile sunt utile pentru a vedea dacă anumite cancere s-au răspândit la nivelul toracelui sau abdomenului.

Diagnosticul final al cancerului se bazează pe examinarea ţesuturilor sau celulelor la microscop de către un medic anatomopatolog.

Biopsiile şi teste citologice

Sunt proceduri în care medicul va preleva o probă de ţesut. Ulterior, un medic anatomopatolog analizează ţesutul la microscop pentru identificarea cancerului.

Proba poate fi prelevată astfel:

  • cu ac – se foloseşte un ac pentru a absorbi fluid sau ţesut;
  • endoscopic – se vizualizează regiunea din interiorul organismului cu ajutorul unui tub lung, subţire şi flexibil numit endoscop. Este inserat printr-un orificiu al organismului, de obicei cavitatea bucală, iar ulterior cu ajutorul unui accesoriu special se îndepărtează o probă de ţesut sau celule şi se absoarbe prin tub.
  • chirurgical – această tehnică poate fi excizională sau incizională. În czul biopsiei excizionale, chirurgul îndepărtează întreaga tumoră, precum şi o parte din ţesutul sănătos din jurul tumorii. În cazul biopsiei incizionale, se îndepărtează doar o parte din tumoră.

La final pacientul primeşte un raport anatomo-patologic. Acesta cuprinde informații privind tumora, informații clinice, rezultatele analitei la microscop,dimensiunea, culoarea, consistența, extinderea, descrierea microscopică a analizei, diagnosticul final cu tipul exact de cancer şi gradul cancerului.

Mai exact, raportul anatomopatologic cuprinde:

  • Gradul histologic, care compară dimensiunea, forma şi alte caracteristici cu cele ale celulelor sănătoase;
  • Rata mitotică, care înseamnă cât de repede se divid celulele canceroase;
  • Starea nodulilor limfatici, dacă tumora este în apropierea noduluilor limfatici;
  • Stadiul sau extindera tumorii în organism, pe baza dimensiunii tumorii, localizării sau răspândirii;
  • Alte rezultate ale testului care indică prezenţa unor alţi markeri tumorali.

Termenii de diagnostic:

  • Atipic: celulele nu sunt normale, dar nu sunt nici canceroase; pot deveni canceroase în timp sau pot creşte riscul persoanei de cancer;
  • Carcinom: celulele canceroase s-au format din celule care acoperă organele, numite celule epiteliale;
  • Sarcom: celulele canceroase s-au format din celule diferite de celulele epiteliale;
  • Limfom: celulele canceroase s-au format în sistemul limfatic;
  • Leucemie: celulele canceroase s-au format în sânge sau măduva osoasă;
  • Hiperplazie: creştere anormală a celulelor într-un ţesut sau organ; poate crește riscul de dezvoltare a unor tipuri de cancer sau poate fi răspunsul organismului la tipuri variate de boli;
  • Displazie: creștere a numărului de celule anormale sau atipice într-un organ; este răspunsul la o infecție virală sau o etapă de mijloc între celule normale și celule canceroase;
  • Neoplazie: dezvoltare necontrolatî a celulelor, celulele pot fi benigne, adică necanceroase sau maligne (canceroase).

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Stadializarea cancerului

Stadiul se referă la extinderea cancerului, dimensiunea tumorii și răspândirea în organism. Pentru a se stabili, se efectuează investigaţii, teste de laborator şi alte proceduri. Majoritatea sistemelor de stadializare includ informații privind:

  • localizarea tumorii în corp;
  • tipul celulelor (adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase etc.);
  • dimensiunea tumorii;
  • răspândirea cancerului la nodulii limfatici;
  • răspândirea cancerului în alte zone din corp;
  • gradul tumorii, cât de anormale sunt celulele şi care este riscul de dezvoltare şi răspândire.

Cel mai comun sistem de stadializare este sistemul TNM:

  • T se referă la dimensiunea și extinderea tumorii principale sau primare;
  • N se referă la nu numărul de noduli limfatici invadați;
  • M se referă la metastaze şi prezența lor.

Când un cancer este descris cu ajutorul sistemului TNM, fiecare număr de după aceste cifre oferă informații importante. De exemplu,T1N0M0.

Iată ce reprezintă ciferele de după cele trei litere:

Tumora primară (T):

  • TX: tumora primară nu poate fi măsurată;
  • T0: tumora primară nu poate fi identificată;
  • T1, T2, T3, T4: dimensiunea şi extinderea tumorii; cu cât numărul de după T este mai mare, cu atât dimensiunea este mai mare. Uneori poate fi divizat pentru mai multe detalii, ca T3a şi T3b.

Nodulii limfatici regionali (N)

  • NX: cancerul în apropierea nodulilor limfatici nu poate fi măsurat;
  • N0: nu este cancer în apropierea nodulilor limfatici;
  • N1, N2, N3: numărul şi localiarea nodulilor limfatici afectați de cancer. Cu cât numărul de după N este mai mare, cu atât mai mulţi noduli sunt afectați.

Metastazele la distanță (M):

  • MX: metastaza nu poate fi măsurată;
  • M0: cancerul nu s-a răspândit în alte regiuni din corp;
  • M1: cancerul s-a răspândit la alte regiuni din corp.

Cancerul mai poate fi stadializat şi astfel:

  • Stadiul 0: celule anormale sunt prezente, dar nu s-au răspândit la ţesuturi, numit şi carcinom in situ (nu este cancer, dar se poate transforma în cancer);
  • Stadiul I, Stadiul II şi Stadiul III: cancerul este prezent; cu cât cifra este mai mare, cu atât dimensiunea tumorii este mai mare și s-a răspândit la ţesuturile din jur;
  • Stadiul IV: cancerul s-a răspândit la alte regiuni din corp.

Un alt mod de a stadializa cancerul este pe baza analizei tipurilor de grupuri celulare:

  • in situ: celulele anormale sunt prezente dar nu s-au răspândit la ţesuturi;
  • localizat: cancerul este limitat în locul unde s-a format, fără semne că s-a răspândit;
  • regional: cancerul s-a răspândit în apropierea nodulilor, ţesuturilor, organelor;
  • distante: cancer s-a răspândit în alte regiuni din corp;
  • necunoscut: nu sunt informații cu privire la stadiul cancerului.

Cere informaţii!

Stabilirea diagnosticului de cancer poate fi şocant şi te poate afecta emoţional. Iată o serie de întrebări pe care le poţi adresa medicului ca să ştii la ce să te aştepţi în ceea ce primeşte terapia şi recuperarea:

  • Ce tip de cancer am?
  • Care este stadiul cancerului?
  • S-a răspândit la alte regiuni din corp?
  • Voi avea nevoie de mai multe teste înainte de începerea tratamentului? Ce teste?
  • Pot cere o a doua opinie înainte de începerea tratamentului?
  • Cât de grav este cancerul meu?
  • Care sunt şansele de supravieţuire?
Către articole >
diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!