Protecţie împotriva canceruluiPrevenție cancer


Cancerul definește un set de boli în care celulele anormale se divid necontrolat și pot invada alte țesuturi. Se poate răspândi la alte organe sau țesuturi din corp prin sânge și sistemul limfatic. Sunt peste 100 tipuri de cancer, cauzate atât de factori interni ca mutațiile înnăscute, hormonii sau bolile autoimune, dar și de factori  mediu.

În 2015, 8,8 milioane de persoane au murit din cauza cancerului la nivel global, cu aproape 600.000 persoane mai mult decât în 2012. În țara noastră, s-a cunoscut o creștere cu aproape 22% a numărului total de decese cauzate de cancer în ultimii ani. La nivel global, 1 din 6 cazuri de deces fiind cauzate de cancer. Mai mult decât atât, statisticile arată că se preconizează că vor fi peste 23 milioane de noi cazuri de cancer la nivel mondial anul până în 2030, asta însemnând cu 68% mai multe cazuri decât în 2012.

Screening-urile și investigațiile medicale sunt recomandate pentru identificarea leziunilor precanceroase care pot fi tratate înainte ca acestea să devină canceroase. Riscul de cancer poate fi redus și prin alegeri sănătoase ce țin de stilul de viață, de la menținerea unei greutăți sănătoase, la renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau protecția pielii de radiațiile UV.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 30-50% dintre cancere ar putea fi prevenite.

Biologia corpului uman este una extrem de complexă. Genele pot deține informația privind riscul pentru anumite boli, dar în majoritatea cazurilor, nu determină cauza bolii sau incidența. Majoritatea aspectelor biologice vin din activitatea complexă a proteinelor și celulelor care interacționează cu factorii din mediu, nu sunt dirijate direct de codul genetic.

Factori de risc în cancer

Oamenii de știiță studiază factorii de risc pentru cancer și factori protectori împotriva cancerului pentru a dezvolta și ajuta la prevenirea cancerului. Orice agent care crește riscul de dezvoltare a cancerului este numit factor de risc pentru cancer, iar orice agent care reduce predispoziția pentru dezvoltarea cancerului este numit factor protector împotriva cancerului.

Factorii de risc includ fumatul, alimentația (alimentele prăjite, carnea roșie), alcoolul, expunerea la soare, poluanții din mediu, infecțiile, stresul, obezitatea și sedentarismul.

Se pare că din totalul deceselor cauzate de cancer, aproape 25-30% sunt din cauza tutunului, aproape 30-35% asociate dietei, 15-20% din cauza infecțiilor iar restul din cauza altor factori ca radiațiile, stresul, sedentarismul, poluarea etc. 


Factori de risc Procentul de decese din cauza cancerului asociat factorului de risc
Obezitate și dietă 30-35%
Fumat 25-30%
Agenți infecțioși 15-20%
Sedentarism 5%
Agenți cancerigeni de la locul de muncă 5%
Istoric familial de cancer 5%
Consumul excesiv de alcool 4%
Expunerea excesivă la soare 2%
Proceduri medicale sau medicamente 1%
Sursa: Harvard Report in Cancer Prevention
 

Prevenție cancer

Prevenția cancerului este acțiunea de a reduce riscul de dobândire a bolii. Carcinogeneza este procesul prin care o celulă normală devine celulă canceroasă. Celulele sunt cele mai mici unități din corp care formează țesuturile, iar fiecare celulă conține gene care ghidează dezvoltarea corpului, creșterea și repararea.

Iată cum te poți proteja de cancer și cum poți reduce și modifica riscul de cancer:

Adoptă o alimentație echilibrată și sănătoasă

Un singur aliment sau element nu poate preveni cancerul. E nevoie de o alimentație sănătoasă cu un aport adecvat de elemente nutritive benefice. 

Așa cum spunea și Hipocrate, „dacă fiecare individ ar beneficia de cantitatea corectă de nutrienți și activitate fizică, nici mai mult, nici mai puțin, am găsi cea mai sigură cale spre sănătate.

O alimentație sănătoasă și echilibrată conține:

  • cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi;
  • carbohidrați, mai ales cereale integrale, în detrimentul celor rafinate;
  • surse naturale de proteine – carne, pește, ouă, leguminoase etc.;
  • iaurt și lactate cu conținut redus de grăsimi;
  • grăsimi sănătoase;
  • apă pentru o hidratare optimă.

De asemenea, o alimentație sănătoasă și echilibrată vizează:

  • limitarea consumului de grăsimi saturate și trans, de sare și zahăr adăugat:
  • controlul porțiilor de mâncare;
  • evitarea alimentelor intens procesate;
  • respectarea celor 3 mese principale ale zilei.

Alimentele consumate periodic, alegerile alimentare, regularitatea meselor și compoziția lor determină stilul nostru alimentar.

Alimentația este responsabilă de mai mult de 30% din totalul deceselor cauzate de cancer. O alimentație echilibrată cu un conținut adecvat de fibre, fructe, legume și mai puțină carne roșie, produse procesate, sare și zahăr ar putea reduce riscul de cancer.

Fructele și legumele conțin nutrienți inclusiv carotenoizi, folat, vitamina C, vitamina E, seleniu, flavonoizi și alți compuși fitochimici care ar putea reduce riscul de cancer. De asemenea, sunt o sursă importantă de fibre care reduc riscul de cancer de colon. De cealaltă parte, carnea intens procesată (bacon, cârnăciori, mezeluri) și carnea roșie ar putea crește riscul de cancer de colon, cancer pancreatic sau de prostată, fiind indicată limitarea ei. Posibila cauză ar fi dată de un pigment din compoziția acesteia care poate irita sau afecta celulele din organism, conținutul de nitriți și nitrați pentru conservarea cărnii, precum și aminele heterociclice și hidrocarburile aromate policiclice care se formează la gătirea cărnii la temperaturi mari, degajându-se în fum și fiind cancerigene.

Evitați utilizarea suplimetelor medicale cu efect anticancerigen; nu s-a dovedit cu exactitate eficiența lor, și mai ales necesarul nutritiv trebuie asimilat dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată.

Legumele crucifere au fost studiate pentru posibilul lor efect chemoprotector. Din această grupă fac parte broccoli, conopida, varza, varza de Bruxelles, varza kale etc. Aceste legume conțin elemente nutritive ca vitamine, minerale, fibre, acid folic, compuși sulfuroși și sulforafane care pot avea acțiune anticancerigenă, mai ales consumate crude.

Licopenul care se găsește în abundență în roșii, grapefruit roz, pepene roșu etc. poate fi, de asemenea, util în reducerea riscului de cancer.

Menține-te la o greutate sănătoasă

Obezitatea poate crește riscul pentru următoarele tipuri de cancer:

Modul în care greutatea crește riscul de cancer variază. De exemplu, estrogenul produs de celulele adipoase poate crește riscul de cancer mamar post-menopauză; glicemia și insulina sunt afectate și sunt asociate cu supraponderalitatea și creșterea riscului de cancer de colon sau pancreatic. 

Obezitatea crește riscul de dezvoltare a calculilor biliari, precum și a refluxului gastric, care pot crește riscul de cancer al vezicii biliare, respectiv cancer de esofag. De asemenea, celulele adipoase în exces produc citokine și alte substanțe care pot declanșa inflamații cronice, asociate cu riscul de cancer. 

Monitorizează-ți greutatea corporală. Formula pentru calcularea IMC-ului (indicele de masă corporală) este:

IMC= Greutatea (kg)/Înălțimea2 (m)

Rezultatele se interpretează astfel:

  • IMC <18.5 (Subponderalitate)
  • IMC= 18.5-24.9 (Normoponderalitate)
  • IMC= 25-29.9 (Supraponderalitate)
  • IMC mai mare de 30 (Obezitate)

De asemenea, o valoare a măsurătorilor în jurul taliei de mai mult de 94 cm la bărbați și 80 cm la femei se asociază cu riscul crescut de cancer, inclusiv cancer de colon, mamar sau esofagian, în timp ce o talie mai mare de 102 cm la bărbați și 88 cm la femei crește considerabil riscul de cancer.

Alege să te menții în formă, redu excesul ponderal, alimentează-te corect și sănătos și fii activ!

 

Adoptă un stil de viață activ

Un stil de viață activ poate reduce riscul de cancer, inclusiv cancer mamar, endometrial, de prostată, colon etc. Activitatea fizică constantă menține nivelul hormonilor în limite sănătoase, întărește sistemul imunitar, protejează țesuturile și organele, previne excesul ponderal. De asemenea, greutatea sănătoasă ajută la reglarea nivelului glicemiei, favorizează activitatea gastrică, reducând expunerea colonului la carcinogeni din posibile produse alimentare, previne depunerile adipoase, cauză a multor cancere.

Adulții trebuie să efectueze minimun 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată (ex. urcatul scărilor) sau 75 minute de activitate intensă (cardio, fitness) săptămânal, de preferat zilnic sau de minimum 3 ori pe săptămână.

Copiii trebuie să efectueze cel puțin 1 oră de activitate fizică moderată sau intensă pe zi, cel puțin 3 zile pe săptămână.

Sedentarismul influențează riscul de cancer prin producerea de dezechilibre hormonale, mai ales.

  • Alege să fii activ din plăcere!
  • Limitează comportamentul sedentar ca privitul timp îndelungat la televizor, statul prelungit pe scaun etc.
  • Alege să mergi pe jos în detrimentul automobilului sau trasportului în comun, sau să mergi cu bicicleta.
  • Renunță la lift și alege să urci pe scări.
  • Măsoară-ți numărul de pași zilnici cu ajutorul aplicațiilor de mobil sau a dispozitivelor cum sunt pedometrele.
  • Efectuează zilnic cel puțin 30 minute de activitate fizică, inclusiv mers pe jos.

Renunță la fumat

Fumatul este asociat cu riscul crescut de cancer, riscul unui fumător în ceea ce privește dezvoltarea cancerului fiind de 2-10 ori mai mare decât al unui nefumător, în funcție de numărul de țigări fumate și perioada de când fumează. Fumatul poate duce la următoarele tipuri de cancer:

La nivel global, aproape 6 milioane de oameni mor anual din cauza unei forme de cancer cauzate de tutun. Fumul de țigară are mai mult de 7000 substanțe chimice, cel puțin 250 dintre acestea fiind nocive și mai mult de 50 fiind cancerigene.

Principalele substanțe nocive sunt nicotina, acidul cianhidric, formaldehida, plumbul, arsenicul, amoniacul, elementele radioactive ca uraniul, benzen, monoxid de carbon, nitrozamine etc.

Anumite sustanțe cancerigene afectează o genă importantă, numită p53. Aceasta este întâlnită în nucleii fiecărei celule din organism și rolul ei principal este de a preveni evoluția celulelor canceroase. De aceea, fumul de țigară este principala cauză a mutațiilor genei p53, care duc la dezvoltarea cancerului pulmonar în special.

  • Solicită ajutorul celor din jur (prieteni, familie) sau ajutor specializat din partea medicului sau psihologului pentru a renunța la fumat.
  • Evită să fii un fumător pasiv.
  • Evită expunerea copiilor la fumul de țigară.

Inhalarea fumului de țigară sau fumatul pasiv poate cauza cancer pulmonar chiar și la adulții sau copiii nefumători. De asemenea, tutunul care nu e fumat, ca tutunul mestecat sau prizat cauzează cancere orale, esofagiene sau pancreatice.

După renunțarea la fumat, unele efecte benefice încep să se vadă din primele minute, iar pentru altele e nevoie de mai mult timp:

  • după 20 minute, ritmul cardiac și tensiunea arterială se reduc;
  • după 12 ore nivelul de monoxid de carbon din sânge revine la normal;
  • după 2 săptămâni -3 luni, circulația sangvină la nivel pulmonar se îmbunătățește;
  • după 1-9 luni se reduce tusea și efectele ca scurtarea respirației;
  • după 1 an riscul coronarian se reduce la jumătate;
  • după 5 ani riscul de cancer oral, cancer la nivelul gâtului, esofagului, vezicii biliare se reduce la jumătate, iar riscul de cancer cervical ajunge la fel ca al unui nefumător;
  • după 10 ani, riscul de deces din cauza cancerului pulmonar se reduce ă la jumătate;
  • după 15 ani riscul de boli coronarine scade și devine la fel ca al unui nefumător
 

Evită consumul excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cancer la nivel oral, la nivelul gâtului, esofagului, laringelui, ficatului, sânului. Riscul crește direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerată. Alcoolul poate crește riscul de cancer de următoarele tipuri:

Pentru multe tipuri de cancer, consumul excesiv de alcool în combinație cu tutunul poate crește substanțial riscul de cancer. În anul 2010, numărul cancerelor atribuite consumului de alcool era estimat la 337.400 decese global, mai ales în rândul bărbaților.

Bărbații trebuie să consume nu mai mult de 2 băuturi pe zi, iar femeile maximum o băutură pe zi. O băutură este echivalentul pentru: o bere (330 ml), un pahar cu vin (150 ml), sau 30-45 ml tărie.

Etanolul, alcoolul din băuturi, are proprietăţi cancerigene care pot duce la afectarea ADN-ului celulelor. De asemenea, alcoolul poate reduce absorbţia folatului şi poate facilita potenţialii cancerigeni să pătrundă în celule.

Evită și limitează expunerea la radiații

Sunt două tipuri de radiații asociate cu riscul crescut de cancer:

  • Radiațiile ultraviolete provenite de la soare, principala cauză a cancerelor de piele;
  • Radiațiile ionizante care includ radiațiile medicale de la investigații de diagnostic ca radiografiile, scanările CT, fluoroscopia etc.

Radiațiile ionizante în exces pot crește riscul de leucemie, cancer tiroidian, cancer mamar, cancer de plămâni, stomac, colon, esofag, vezică urinară sau ovare. De obicei necesitatea acestor investigații depășește posibilele riscuri asociate radiațiilor.

Cele mai nocive sunt radiațiile UV, care sunt principala cauză a cancerelor de piele.

Ai grijă de pielea ta și redu riscul de cancer astfel:

  • evită expunerea la soare între orele 11:00-15:00;
  • nu te expune la soare vara când indicele UV este mare sau în orele de vârf;
  • folosește îmbrăcăminte potrivită în perioadele caniculare, inclusiv pălărie de soare și ochelari de soare;
  • protejează copiii de arsuri solare;
  • folosește creme de protecție solară cu factor de protecție de minimum 15, spectru larg de protecție, și aplică periodic, la fiecare 2 ore sau de fiecare dată după ce ieși din apă, aplicând o cantitate suficientă; pentru față folosește cremă cu factor de protecție solară inclusiv iarna;
  • verifică periodic pielea pentru a identifica eventualele schimbări de aspect ale unor alunițe sau apariția unor leziuni care ar putea fi cancer de piele și prezintă-te la medic dacă o aluniță și-a schimbat aspectul, cauzează pruti, dureri sau sângerează, dacă se dezvoltă accelerat etc.

Expunerea prelungită la soare poate cauza cancer cu celule scuamoase sau bazale, melanom etc. De asemenea, bronzarea la solar poate crește considerabil riscul de cancer de piele.

 

Protejează-te de infecții

Anumite bacterii și virusuri pot cauza cancer. Virusurile și alți agenți care cauzează infecții pot cauza cancer, și anume:

În anul 2012, aproximativ 15% dintre toate tipurile de cancer erau atribuite agenților infecțioși menționați mai sus.

Realizați periodic screening-uri pentru depistarea precoce a cancerului

Screening-urile periodice și investigațiile sunt recomandate pentru a depista eventualele leziuni precanceroase, îndepărtarea lor, pentru a preveni dezvoltarea cancerului. De asemenea, depistarea precoce a cancerului crește considerabil eficiența tratamentului și șansele de supraviețuire.

Testele pentru femei includ:

  • testul Babeș Papanicolau (cancerul cervical);
  • examenul clinic mamar (cancerul de sân);
  • testul HPV (cancerul cervical);
  • mamografie (cancerul mamar);
  • colonoscopie, sigmoidoscopie flexibilă, colonoscopie virtuală sau test sânge pentru hemoragii oculte fecale (cancerul de colon).

Teste pentru bărbați includ:

  • test cu antigen specific prostatei sau examen rectal digital (cancerul de prostată);
  • colonoscopie, sigmoidoscopie flexibilă, colonoscopie virtuală sau test sânge pentru hemoragii oculte fecale (cancerul de colon).
 

Prevenţie cancer
Sunt eficiente aceste tehnici de reducere a riscului de cancer?


Adoptarea unui stil de viață sănătos nu garantează că nu va apărea cancerul în organism, dar reduce riscul.

Un studiu publicat în The Amercian Journal of Clinical Nutrition (2015) a analizat eficienţa acestor programe de protecţie împotriva cancerului. S-a observat o aderență crescută a intervențiilor de adoptare a unui stil de viață sănătos, reducerea incidenţei cancerului și reducerea mortalităţii după adoptarea unor astfel de obiceiuri sănătoase. Studiul a inclus 566.401 adulţi cu vârste cuprinse între 50-71 ani, derulându-se între anii 1995-1996. Ghidurile recomandate au inclus reglarea indicelui de masă corporală, activitatea fizică, aportul de alcool, dieta, fumatul.

Schimbarea unor obiceiuri și adoptarea unui stil de viață sănătos pot fi dificile uneori, dar cu numeroase beneficii. Stilul de viață sănătos nu este o garanție împotriva apariției cancerului, dar poate reduce riscul dezvoltării acestei boli.

Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer! Te ajutăm!


diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului