Cancer vaginalTipuri de cancer


Cancerul vaginal este o boală în care se formează celule maligne (canceroase) la nivelul vaginului. Vaginul este parte a aparatului genital feminin, cu formă cilindrică, ce face legătura între uter şi vulvă. La naștere, fătul străbate vaginul, numit și canal de naștere. Cancerul vaginal este un tip rar de cancer ce afectează femeile.

Pereţii vaginali prezintă un strat subţire de celule numit epiteliu, ce conţine celule scuamoase epiteliale. Sub acest strat epitelial, peretele vaginal este format din ţesut conjunctiv, ţesut muscular, vase limfatice şi nervi.

Semne şi simptome cancer vaginal

De multe ori cancerul vaginal se poate dezvolta fără simptome specifice, dar când acestea apar, pot fi:

  • sângerări vaginale în afara menstruaţiei, cu miros specific;
  • dureri în timpul actului sexual;
  • sângerări după actul sexual;
  • dureri în zona pelviană;
  • constipaţie persistentă;
  • dezvoltarea unei mase la nivelul vaginului.

De asemenea, pot să apară simptome urinare, ca urinări frecvente, sau disconfort la nivelul rectului.

Dacă prezinţi unul sau mai multe semne, nu înseamnă neapărat că se dezvoltă o tumoră canceroasă, pot fi simptomele unei afecţiuni benigne, dar este recomandat un consult medical şi o serie de investigaţii pentru depistarea cauzei.

Cauze și factori de risc cancer vaginal

Cauza exactă a cancerului vaginal nu este pe deplin cunoscută. Unii factori care cresc riscul includ:

  • Vârsta: aproximativ 85% dintre cazurile de cancer vaginal apar la femeile care au peste 40 de ani, iar aproape 50% dintre cazuri apar la femeile de peste 70 de ani.
  • Fumatul: o femeie care fumează are un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer vaginal decât o femeie care nu fumează.
  • Alcoolul: unele studii sugerează că un consum excesiv de alcool crește riscul unei femei de a dezvolta cancer vaginal, deși nu este clar dacă acesta este cauzat în întregime de alcool sau dacă poate fi asociat și cu factori de risc cum ar fi fumatul sau infecția cu HPV.
  • Adenoză vaginală: această afecțiune non-canceroasă este caracterizată de epiteliu glandular non-epitelizat la nivelul vaginului.
  • Virusul papiloma uman ( HPV): HPV descrie peste 100 virusuri, dintre care unele sunt transmise sexual și pot crește riscul unei persoane de a dezvolta alte tipuri de cancer ale sistemului reproducător. Unele dintre cele mai frecvente tulpini HPV pot cauza negi (papiloame), în timp ce alte tipuri de infecții cu HPV pot să nu prezinte simptome vizibile. Femeile sub 30 de ani prezintă cel mai mare risc de infecție cu HPV. Protecția împotriva HPV poate ajuta la reducerea riscului de cancer vaginal.
  • Neoplazia vaginală intraepitelială (VAIN) – o afecțiune precanceroasă a vaginului, uneori cauzată de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV). Nu cauzează adesea simptome, motiv pentru care diagnosticarea poate fi târzie. Aceasta înseamnă că celulele din căptușeala interioară a vaginului sunt anormale și se pot dezvolta celule canceroase timp de mulţi ani. Nu toate femeile cu această afecţiune dezvoltă cancer.
  • Cancerul de col uterin: un diagnostic anterior de cancer de col uterin sau displazie cervicală (o afecțiune precanceroasă) poate crește riscul de apariție a cancerului vaginal. Aceasta poate fi legată de factori de risc cum ar fi infecția cu HPV și fumatul.
  • Virusul imunodeficienței umane (HIV): infecția cu HIV poate crește, de asemenea, riscul unei femei de a dezvolta cancer vaginal.
  • Expunerea la dietilstilbestrol (DES) – un medicament sintetic hormonal care a fost identificat ca o cauză a cancerului vaginal. Între anii 1938 și 1971 acesta a fost prescris femeilor însărcinate pentru a preveni avorturile. Copiii femeilor care au beneficiat de DES prezintă un risc crescut de a dezvolta o serie de probleme de sănătate, inclusiv adenocarcinomul vaginal.

Gel pentru tratamentul mucozitei orale.
Gelclair


Gelclair este unel bioaderent pentru tratamentul mucozitei orale. Permite continuarea tratamentului oncologic si înlătura durerea din mucozita orală.

Despre GelClair >
gelclair

Tipuri de cancere vaginale

Cele mai frecvente tipuri de cancer vaginal primar sunt:

  • Carcinomul cu celule scuamoase – un tip de cancer care se formează în celulele care acoperă suprafața vaginului. Celulele scuamoase sunt celule plate care se găsesc în straturile exterioare ale pielii. Acest tip de cancer se dezvoltă foarte lent, de obicei în zona superioară a vaginului, în apropierea colului uterin, și de obicei nu produce simptome în primii ani. Sunt cele mai frecvente cancere vaginale.
  • Adenocarcinom – este cel mai frecvent tip de cancer vaginal. Majoritatea femeilor care sunt diagnosticate cu acest tip de cancer sunt foarte tinere. Vârsta medie de diagnosticare este de 19 ani. Este mai frecvent la femeile ale căror mame au urmat tratament anterior cu medicamentul numit DES (dietilstilbestrol) pentru a preveni avortul spontan în timpul primului trimestru al sarcinii.
  • Melanom – acest tip de cancer se dezvoltă din celulele pielii care produc pigmentul ce conferă culoarea pielii. Atunci când melanomul se dezvoltă în vagin, apare de obicei în partea inferioară sau exterioară a vaginului.
  • Sarcom – acest tip de cancer vaginal de obicei apare la copii și este extrem de rar la femeile adulte. Sarcoamele nu se formează pe suprafața vaginului, ci adânc în peretele său, în mușchi, os sau țesutul conjunctiv.

Diagnostic cancer vaginal

Dacă o pacientă prezintă anumite semne sau simptome, sau dacă alte analize, cum ar fi testul Papanicolau, indică o problemă de sănătate, medicul va indica o serie de analize şi investigaţii pentru a identifica posibilele afecţiuni benigne sau maligne. Aceste teste şi investigaţii includ:

  • Istoricul medical şi examenul fizic – medicul va adresa o serie de întrebări privind istoricul medical personal şi familial şi factorii de risc, şi va efectua un examen fizic.
  • Colposcopia – dacă anumite simptome sugerează cancer sau dacă testul Papanicolau prezintă celule anormale, poate fi recomandată o colposcopie. Presupune utilizarea unui speculum pentru deschiderea pereţilor vaginali şi introducerea colposcopului pentru a examina colul uterin și vaginul.
  • Biopsia – anumite semne și simptome pot sugera un posibil cancer vaginal, dar multe dintre ele pot fi cauzate de afecțiuni care nu sunt canceroase. Biopsia este un mod sigur de a diferenţia aceste afecţiuni necanceroase de altele canceroase. Presupune prelevarea unei probe de ţesut pentru analize de laborator, efectuate de un medic anatomo-
  • Tomografia computerizată (CT) – o scanare CT poate furniza informații privind dimensiunea, forma și poziția unei tumori și poate fi utilă pentru a vedea dacă celulele canceroase s-au răspândit la alte organe. De asemenea, poate ajuta la depistarea ganglionilor limfatici care pot avea celule canceroase. Scanările CT pot fi, de asemenea, folosite pentru a ghida acul de biopsie într-o posibilă tumoră.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – utilizează unde de radiofrecvență și magneți puternici în loc de raze X pentru a obţine imagini ale corpului. Imaginile RMN sunt extrem de utile în examinarea tumorilor pelvine.
  • Proctosigmoidoscopia – este o tehnică utilizată pentru a analiza răspândirea cancerului vaginal la nivelul rectului sau al colonului. Un tub subțire, flexibil este plasat în rect. Toate zonele care par suspecte vor fi supuse biopsiilor.
  • Cistoscopia – este o procedură care analizează interiorul vezicii urinare pentru a depista eventuala răspândire a cancerului în vezică.

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Stadializarea cancerului

Stadializarea este o modalitate de a defini unde este localizat cancerul, dacă s-a răspândit și dacă afectează alte părți ale corpului. Pentru cancerul vaginal, cel mai utilizat sistem de stadializare este cel dezvoltat de FIGO –Federația Internațională de Obstetrică și Ginecologie:

  • Stadiul I – tumora este localizată doar în vagin, nu s-a răspândit în peretele vaginal sau în alte părți ale corpului.
  • Stadiul II– tumora s-a răspândit prin peretele vaginal, dar nu spre pereții bazinului.
  • Stadiul III – una dintre următoarele variante:
  • cancerul s-a răspândit în ganglionii limfatici din pelvis;
  • cancerul s-a răspândit în peretele pelvin.
  • Stadiul IVA – cancerul s-a răspândit în vezică, rect sau dincolo de bazin, iar ganglionii limfatici pot fi implicați.
  • Stadiul IVB – cancerul s-a răspândit într-o regiune distantă a corpului.

Sistemul de stadializare TNM

Tumora primară (T):

  • TX: tumora nu poate fi clasificată;
  • T0: nu sunt urme de tumoră;
  • Tis: carcinom in situ (preinvaziv);
  • T1: tumoră limitată la nivelul vaginului;
  • T2: tumora a invadat ţesutul paravaginal, dar nu s-a extins la pereţii pelvini;
  • T3: tumora s-a extins la peretele pelvin;
  • T4: tumora a invadat mucoasa vezicii sau rectul, sau prezintă extindere directă în pelvis.

Nodulii limfatici regionali (N):

  • NX: nodulii limfatici nu pot fi analizaţi;
  • N0: nu sunt celule canceroase în noduli;
  • N1: sunt celule canceroase la nivelul nodulilor limfatici regionali (pelvini sau inghinali).

Metastaze distante (M):

  • M0: nu sunt metastaze distante;

M1: sunt metastaze distante.

CREMĂ PENTRU TRATAREA ERUPȚIEI ACNEIFORME.
Zattara


Zattara este o cremă protectoare care contribuie la accelerarea vindecării roșeții pielii și a rash-ului acneiform cauzate de terapiile anticancerigene.

Despre Zattara >
zattara

Tratament cancer vaginal

După diagnosticarea şi stadializarea bolii, în funcţie de rezultatele testelor şi de starea generală de sănătate a pacientului, medicul va stabili un plan de tratament. Acesta poate include:

  • Radioterapia – radioterapia este un tratament frecvent pentru cancerul vaginal ce utilizează radiații, cum ar fi raze X, pentru a distruge celulele canceroase. Poate fi, de asemenea, folosită pentru a controla simptomele cancerului avansat, caz în care se numește radioterapie paliativă. Poate fi administrată radioterapie cu fascicul extern sau cu fascicul intern (brahiterapie).
  • Intervenţia chirurgicală – intervenţia va urmări rezecţia tumorii împreună cu o parte din țesutul sănătoas înconjurător, pentru reducerea riscului de reapariţie a cancerului. Unii ganglioni limfatici din pelvis pot fi, de asemenea, îndepărtați. Intervenţia chirurgicală poate fi o vaginectomie (îndepărtarea unei regiuni a vaginului sau a întregului vagin, inclusiv a nodulilor limfatici, când vorbim de o vaginectomie totală) sau o histerectomie (excizia uterului şi a celorlalte elemente ale sistemului reproducător feminin).
  • Chimioterapia – folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a încetini progresul dezvoltării tumorii. Este, de obicei, administrată atunci când cancerul vaginal este avansat sau reapare după tratament și poate fi combinat cu intervenţia chirurgicală sau radioterapia. Poate fi administrată oral sau injectată intravenos.

În stadiile incipiente ale bolii se apelează la intervenţii chirurgicale de rezecţie a tumorii şi radioterapie internă sau externă. În stadiile III şi IVA se apelează la radioterapie internă combinată şi radioterapie externă, simultan cu chimioterapie în doze mici. În stadiile avansate se foloseşte radioterapia şi chimioterapia sistemică în doze regulate.

PENTRU SUPORTUL NUTRIȚIONAL ENTERAL AL PACIENȚILOR BOLNAVI DE CANCER
Nutridrink


Nutridrink este un supliment nutrițional oral cu gust placut, gata preparat, conceput să conserve sau să îmbunătățească statusul nutrițional la pacienții expuși riscului malnutriției. Este recomandat pentru suportul nutrițional enteral al pacienților bolnavi de cancer cu tractul intestinal funcțional sau parțial funcțional.

Despre NutriDrink >
nutridrink

Prevenţie cancer vaginal

Cel mai eficient mod de a reduce riscul de cancer vaginal este de a evita factorii de risc cunoscuți și de a depista la timp și trata orice pre-cancer vaginal. Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este un factor de risc pentru cancerul vaginal. Virusul HPV poate fi transmis în timpul actului sexual – inclusiv actul sexual vaginal, sexul anal și sexul oral – dar şi în urma contactului cu pielea infectată cu HPV.  Se recomandă limitarea numărului de parteneri sexuali și evitarea relaţiilor sexuale cu persoane care au avut mulți parteneri sexuali, pentru a reduce riscul expunerii la virusul HPV. De asemenea, se recomandă utilizarea prezervativelor pentru a minimiza riscul infectării. Sunt disponibile vaccinuri care conferă protecţie împotriva infecţiei HPV.

Renunţarea la fumat este un alt mod de a reduce riscul de cancer vaginal. Femeile care nu fumează sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta cancer, inclusiv cancer vaginal.

Screening–ul pentru cancerul de col uterin (cum ar fi un test Papanicolau sau un test HPV) poate fi util în depistarea leziunilor precanceroase. Dacă se identifică o astfel de leziune, poate fi tratată eficient cu reducerea riscului de dezvoltare a celulelor canceroase.

Statistici şi prognostic

Rata de supraviețuire la 5 ani se referă la procentul de pacienți care trăiesc cel puțin 5 ani după diagnosticarea cancerului.

Ratele de supraviețuire variază și în funcție de tipul de cancer vaginal. Pentru toate cazurile de cancer vaginal, rata medie de supravieţuire la 5 ani este de aproximativ 50%. Pentru carcinomul cu celule scuamoase, rata medie de supravieţuire la 5 ani este de 54%, pentru adenocarcinomul vaginului este de aproape 60%, iar pentru melanomul vaginal, rata medie de supravieţuire la 5 ani este de numai 13%.

În general, ratele de supraviețuire par a fi mai bune pentru femeile cu cancer limitat la o treime sau mai puțin din vagin. Tumorile care s-au răspândit în întregul vagin au tendința de a avea un prognostic mai slab. Femeile diagnosticate cu cancer vaginal în tinereţe prezintă un prognostic mai bun, cel mai probabil deoarece în general femeile tinere au o stare generală de sănătate mai bună decât femeile mai în vârstă. De asemenea, cele care nu au niciun simptom când sunt diagnosticate au şanse mai mari de supravieţuire şi vindecare, cel mai probabil deoarece lipsa simptomelor este asociată de cele mai multe ori cu un cancer incipient, care nu s-a răspândit.

În general, cu cât cancerul vaginal este depistat mai repede, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. Pentru a stabili prognosticul, medicul dumneavoastră va lua în considerare:

  • rezultatele testelor medicale şi ale investigaţiilor clinice şi paraclinice;
  • tipul de cancer vaginal pe care îl aveți;
  • rata de dezvoltare a tumorii şi profunzimea acesteia;
  • răspunsul organismului la tratament;
  • alți factori cum ar fi vârsta, starea generală de sănătate și istoricul medical.

Cere informaţii!

Stabilirea diagnosticului de cancer poate fi şocant şi te poate afecta emoţional. Iată o serie de întrebări pe care le poţi adresa medicului ca să ştii la ce să te aştepţi în ceea ce primeşte terapia şi recuperarea:

  • Ce tip de cancer am?
  • Care este stadiul cancerului?
  • S-a răspândit la alte regiuni din corp?
  • Voi avea nevoie de mai multe teste înainte de începerea tratamentului? Ce teste?
  • Pot cere o a doua opinie înainte de începerea tratamentului?
  • Cât de grav este cancerul meu?
  • Care sunt şansele de supravieţuire?
Către articole >
diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Referințe: