Tratamentele în oncologie

Tratament cancer


Principalele obiective ale tratamentului oncologic sunt de a vindeca boala şi de a prelungi durata de viaţă a pacientului, precum şi de a asigura o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Eficienţa tratamentului depinde de modul corect de administrare, detectarea precoce şi diagnosticul precis al cancerului şi respectarea standardelor de îngrijire.

Opţiunile de tratament cancer se bazează pe o serie de cercetări şi date clinice concrete care le asigură siguranţa în utilizare.

Toate tipurile de tratamente au un impact psihosocial şi financiar asupra pacientului şi asupra familiei. Alegerea tratamentului şi a planului individualizat de tratament depind de tipul cancerului, de caracteristicile cancerului, stadiul bolii şi starea generală de sănătate şi dorinţele pacientului.

Obiectivele tratament cancer

Tratamentul anticancerigen poate fi administrat din mai multe motive. Uneori, obiectivele tratamentului se pot modifica în timp. Iată care sunt principalele obiective ale tratamentului oncologic:

  • Tratament cancer

    Tratamentul este administrat pentru vindecarea cancerului.

  • Prevenţie (profilaxie)

    Tratamentul este administrat pentru a preveni dezvoltarea celulelor canceroase sau pentru a îndepărta ţesutul precanceros care se poate transforma în cancer.

  • Control

    Tratamentul este administrat pentru a controla tumora şi pentru a opri dezvoltarea cancerului şi răspândirea în organism; de asemenea, reduce riscul de reapariţie a cancerului (recidivă).

  • Scop paliativ

    Când vindecarea nu este posibilă, tratamentul este administrat pentru a reduce temporar dimensiunea tumorii, pentru a reduce simptome ca sângerări , durere sau presiune, pentru a trata probleme cauzate de cancer în sine sau de alte tratamente oncologice, sau pentru îmbunătăţirea confortului şi calităţii vieţii persoanei în cauză.

 

Planul de tratament cancer

Planul de tratament este de obicei unui individualizat. Uneori, un singur tratament este recomandat, numit şi tratament principal sau primar, iar în alte cazuri se recomandă o combinaţie de tratamente pentru un control mai eficient în tratarea cancerului. Când se administrează o combinaţie de tratamente, se pot administra împreună sau în momente diferite, în funcţie de tipul sau stadiul cancerului:

  • tratament neoadjuvant – ca chimioterapia sau radioterapia, înainte de tratamentul principal pentru a reduce dimensiunea tumorii pentru a fi mai uşor ulterior de tratat;
  • tratament adjuvant – după terapia primară pentru a controla cancerul mai eficient, pentru a distruge orice urme de celule canceroase sau pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului.

Diferite tipuri de tratamente anticancerigene

În funcţie de modul de acţiune, terapiile oncologice pot fi clasificate astfel:

  • terapie locală – tratament local dirijat spre o regiune specifică a organismului, când cancerul este limitat într-o zonă; radioterapia şi intervenţiile chirurgicale sunt tratamente locale;
  • terapia sistemică – tratamentul sistemic circulă prin circuitul sangvin pentru a ajunge la celulele canceroase din organism; multe medicamente chimioterapice sunt tratamente sistemice absorbite de celulele organismului şi de ţesuturi; sunt folosite de obicei pentru a trata cancerele metastazate sau pentru a reduce riscul de recidivă;
  • terapia ţintită – tratamentele ţintite vizează exact celulele canceroase şi folosesc un agent biologic.

Clasificarea tratamentelor în funcţie de scopul lor:

Terapii combinate – se referă la utilizări combinate a mai multor forme de tratament, ca intervenţiile chirurgicale, radioterapia sau administrarea de substanţe medicamentoase; scopul este de a creşte şansele de recuperare a pacienţilor;

Terapii adjuvante – sunt utilizate pentru a suplimenta intervenţiile chirurgicale: radioterapia sau chimioterapia sunt forme de terapii adjuvante pentru distrugerea celulelor canceroase, îmbunătăţind prognosticul;

Terapie suportivă – utilizată pentru a reduce simptomele cauzate de cancer sau de tratamentul anticancerigen; poate îmbunătăţi starea de bine a pacientului pe durata tratament şi după această perioadă;

Terapie paliativă – reduce simptomele fizice şi psihologice ale pacienţilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

 

Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Află mai multe >

Principalele tratamente oncologice

  • Intervenţiile chirurgicale

    Intervenţiile chirurgicale oncologice sunt proceduri de examinare, îndepărtare şi reparare a ţesuturilor. Intervenţia chirurgicală poate fi utilizată în planul de tratament oncologic pentru a preveni reapariţia sau apariţia cancerului, pentru diagnosticare şi stadializare, pentru îndepărtarea cancerului, pentru ameliorarea simptomelor, reducerea riscului de recidivă, repararea ţesuturilor afectate, susţinerea eficienţei altor tratamente, susţinerea funcţiilor organismului etc.

  • Radioterapia

    Radioterapia, numită şi terapie cu radiaţii, este un tratament anticancerigen care foloseşte doze mari de radiaţii pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a reduce dimensiunea tumorii.

  • Chimioterapia

    Chimioterapia este un tip de tratament oncologic ce foloseşte substanţe medicamentoase pentru a distruge celulele canceroase. Acţionează prin oprirea sau încetinirea dezvoltării celulelor canceroase, care se dezvoltă şi se divid rapid.

  • Imunoterapia

    Imunoterapia este un tip de tratament oncologic care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului.

  • Terapia ţintită

    Terapia ţintită este fundamentul medicinei de precizie. Este un tip de tratament oncologic care identifică modificările celulelor canceroase care le ajută să se dezvolte, să se dividă şi să se răspândească.

  • Terapia hormonală

    Terapia hormonală este un tratament care încetineşte şi opreşte dezvoltarea cancerelor care au nevoie de hormoni pentru a se dezvolta. Terapia hormonală este numită şi terapie cu hormoni, tratament cu hormoni sau terapie endocrină. Este utilizată pentru a trata cancerul (reduce riscul ca celulele canceroase să reapară sau opreşte sau reduce dezvoltarea lor) sau pentru reducerea simptomelor. Terapia hormonală se împarte în două categorii, cea care blochează abilitatea organismului de a produce hormoni şi cea care interferă cu modul în care acţionează hormonii în organism.

  • Terapia genică

    Obiectivul terapiei genice este de a înlocui genele afectate cu altele pentru a acţiona asupra cauzei de bază a cancerului: afectarea ADN–ului. Un exemplu este încercarea de a înlocui gena afectată care face ca celulele să nu se mai dividă (gena p53) cu o copie a unei gene funcţionale. Alte terapii pe bază de gene se axează pe afectarea ADN–ului celulelor canceroase până la punctul în care acestea se autodistrug. Terapia genică este un subiect în stadiul de cercetare.

  • Transplantul de celule stem

    Transplantul de celule stem este o procedură care restabileşte celulele stem la persoanele ale căror astfel de celule au fost distruse din cauza dozelor mari de chimioterapie sau radioterapie pentru tratarea anumitor cancere.

  • Hipertermia

    Hipertermia se referă nu doar la creşterea temperaturii corpului din cauza unei boli, ci şi la o formă de tratament, temperatura fiind atent controlată în scop medical. Când celulele sunt expuse la temperturi mai mari decât cele normale, apar anumite modificări în interiorul lor. Aceste modificări pot creşte sensibilitatea celulelor la anumite tratamente ca radioterapia sau chimioterapia. Ca tratament oncologic, hipertermia poate fi locală, regională, totală.

  • Medicina de precizie

    Deşi aces domeniu prezintă progrese în ultima perioadă, medicina de precizie ca tratament oncologic nu face parte din rutina îngrijirii pacienilor cu cancer. Este o tehnică de tratament care permite selectarea tratamentelor care sunt cele mai eficiente pentru a ajuta pacientul pe baza înţelegerii genetice a bolii. Este numită şi medicină personalizată. Ideea de medicină de precizie este una nouă.

  • Terapia fotodinamică

    Terapia fotodinamică este un tratament ce foloseşte medicamente speciale numite agenţi fotosensibilizatori împreună cu surse de lumină pentru a distruge celulele canceroase. Medicamentul este eficient doar dacă a fost activat sau pornit prin anumite surse luminoase. Mai este numită şi terapie de fotoradiere, fototerapie sau fotochimioterapie. Agentul fotosensibilizator este fie introdus în circuitul sangvin, fie plasat pe piele.

  • Terapia alternativă şi complementară

    Terapiile complementare şi alternative se pot utiliza în asociere cu tratamentele standard, nu individual. Sunt utilizate pentru a reduce o serie de efecte adverse şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor oncologici.

Tratament cancer Detalierea celor mai des folosite metode de tratament pentru cancer

Intervenţiile chirurgicale

Tehnicile de chirurgie includ ablaţia cu radiofrecvenţă, criochirurgia, electrochirurgia, radiochirurgia, chirurgia endoscopică, chirurgia asistată robotic, ultrasonografia de înaltă intensitate, chirurgia cu laser, chirurgia stereotactică, injectarea de etanol percutanat.

Intervenţiile chirurgicale pot fi deschise sau minim invazive:

  • în chirurgia deschisă, se realizează o incizie mare pentru a îndepărta tumora, ţesut sănătos şi eventual noduli limfatici;
  • în chirurgia minim invazivă, se realizeată câteva incizii mici doar, şi se inserează un tub subţire cu o cameră video mică ataşată, tub numit laparoscop; camera proiectează imagini din interiorul organismului pe un monitor, care permite vizualizarea organelor şi ţesuturilor;
 

Radioterapia

Radioterapia, numită şi terapie cu radiaţii, este un tratament anticancerigen care foloseşte doze mari de radiaţii pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a reduce dimensiunea tumorii. La doze mari, distruge celulele canceroase sau încetineşte dezvoltarea lor prin afectarea ADN–ului. Celulele canceroase care au ADN–ul afectat nu se mai divid sau mor. Când sunt afectate sau mor, sunt eliminate în mod natural din organism.

Radioterapia nu distruge pe loc celulele canceroase. Durează zile sau săptămâni după ce ADN–ul este afectat până când celulele canceroase sunt distruse complet şi mor.

Sunt mai multe tipuri de terapii cu radiaţii:

  • Radioterapia cu fascicul extern – este un tratament local, tratând o regiune specifică a corpului;
  • Radioterapia cu fascicul intern este un tip de radioterapie în care sursa de radiaţii este plasată în interiorul organismului, sursă care poate fi solidă sau lichidă; se numeşte şi brahiterapie;

Radioterapia internă cu sursă lichidă este numită terapie sistemică – tratamentul circulă în sânge până la ţesuturi prin corp, depistând şi distrugând celulele canceroase.

Alegerea tipului de radioterapie depinde de anumiţi factori, cum ar fi:

  • tipul cancerului;
  • dimensiunea tumorii;
  • localizarea tumorii în organism;
  • cât de aproape este tumora de ţesuturile sănătoase sensibile la radiaţii;
  • starea generală de sănătate şi istoricul medical;
  • dacă mai sunt administrate alte tipuri de tratamente anticancerigene;
  • factori ca vârsta sau alte afecţiuni.

Obiectivele radioterapiei sunt de a trata sau reduce cancerele, de obicei cancerele incipiente, de a preveni recidiva cancerelor, de a trata simptome cauzate de cancerele avansate, de a trata cancerele care au recidivat.

 

Chimioterapia

Chimioterapia este un tip de tratament oncologic ce foloseşte substanţe medicamentoase pentru a distruge celulele canceroase. Acţionează prin oprirea sau încetinirea dezvoltării celulelor canceroase, care se dezvoltă şi se divid rapid. Chimioterapia este utilizată pentru a trata cancerul sau pentru a ameliora simptomele.

Împreună cu alte tratamente, chimioterapia poate:

  • reduce dimensiunea tumorii înainte de intervenţia chirurgicală sau de radioterapie (chimioterapie neoadjuvantă);
  • distruge celulele canceroase care pot rămâne după intervenţia chirurgicală sau radioterapie (chimioterapie adjuvantă);
  • creşte eficienţa altor tratamente;
  • distruge celulele canceroase care au reapărut sau s–au răspândit în alte regiuni din corp.

Sunt mai multe tipuri de medicamente chimioterapie grupate în clase, în funcţie de modul de acţiune. Combinaţiile de medicamente chimioterapie din diferite clase pot creşte eficienţa tratamentului deoarece medicamentele difrite atacă celulele canceroase în perioade diferite ale ciclului de dezvoltare. Pot preveni apariţia rezistenţei şi reduc riscul de recidivă.

Unele tipuri de chimioterapie includ:

  • agenţii care afectează ADN–ul, numiţi şi agenţi de alkilare, care opresc diviziunea celulară prin modificarea ADN–ului celular, astfel că nu mai poate fi copiat;
  • antimetaboliţi – acţionează ca blocurile de ADN sau ARN necesare celulelor canceroase pentru a se dezvolta şi supravieţui;
  • antimitoticele – blochează procesul de diviziune celulară numită mitoză, astfel că celulele nu se mai divid şi nu se mai multiplică;
  • antibioticele antitumorale – se leagă de ADN astfel că nu mai funcţionează corect;
  • inhibitorii enzimelor de reparare ADN – previn repararea ADN–ului afectat din interiorul celulelor.
 

Imunoterapia

Imunoterapia este un tip de tratament oncologic care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului. Sistemul imunitar ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor şi a altor boli. Imunoterapia este un tip de terapie biologică, tratament care foloseşte substanţe realizate din organisme vii pentru a trata cancerul.

Poate fi administrată în mai multe moduri:

  • stimularea sistemului imunitar propriu să acţioneze mai eficient sau mai inteligent pentru a ataca celulele canceroase;
  • oferind sistemului imunitar componente, ca proteine imunitare artificiale.

Tipuri de imunoterapie:

  • anticorpi monoclonali – medicamente destinate legării de anumiţi compuşi specifici din organism: pot produce răspunsul imunologic care distruge celulele canceroase; alte tipuri pot marca celulele canceroase, ceea ce ajută sistemul imunitar să le găsească şi să le distrugă mai repede;
  • transferul de celule de adopţie – tratament care susţine abilitatea naturală a celulelor T de a lupta împotriva cancerului; celulele T sunt un tip de celule sangvine albe şi parte a sistemului imunitar;
  • citokinele – proteine produse de celulele organismului, care joacă un rol important în răspunsul imun normal al organismului şi asupra abilităţilor sistemului imunitar de a răspunde la cancer; două tipuri principale de citokine utilizate în tratarea cancerului sunt interferonii şi interleukinele;
  • vaccinurile tratament – care acţionează împotriva cancerului prin accelerarea răspunsului sistemului imun la celulele canceroase;
  • BCG – un tip de imunoterapie utilizată pentru a trata cancerul de vezică; este o formă slăbită a bacilului Calmette-Guérin, care produce tuberculoza.

Terapia ţintită

Terapia ţintită este fundamentul medicinei de precizie. Este un tip de tratament oncologic care identifică modificările celulelor canceroase care le ajută să se dezvolte, să se dividă şi să se răspândească.

Majoritatea terapiilor ţintite sunt fie cu medicamente cu molecule mici, fie cu anticorpi monoclonali:

  • medicamente cu molecule mici – destul de mici pentru a pătrunde uşor în celule, pentru a fi utilizate pentru elemente din interiorul celulelor;
  • anticorpi monoclonali – medicamente care nu sunt capabile să pătrundă uşor în celule, dar pot ataca anumite elemente specifice de pe suprafaţa celulelor canceroase.

Medicamentele din terapia ţintită acţionează prin:

  • blocarea sau oprirea semnalelor chimice care dirijează dezvoltarea şi diviziunea celulelor canceroase;
  • modificarea proteinelor din celulele canceroase, astfel ca acestea să moară;
  • oprirea formării de noi vase de sânge care să alimenteze celulele canceroase;
  • stimularea sistemului imunitar pentru a distruge celulele canceroase;
  • transportul de toxine la celulele canceroase pentru a le distruge, dar nu şi celulele normale.
 

Terapia alternativă şi complementară

Terapiile complementare şi alternative se pot utiliza în asociere cu tratamentele standard, nu individual. Sunt utilizate pentru a reduce o serie de efecte adverse şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor oncologici.

Terapiile alternative includ:

  • Activitatea fizică
  • Nutriţia oncologică
  • Acupunctura
  • Practici ca yoga, meditaţia, meloterapia, masajul etc.
  • Produse pe bază de plante (suplimente, ierburi, ceaiuri, vitamine etc.)

Nu utilizaţi suplimente sau alte produse fără recomandarea medicului.  Medicul vă poate prescrie o serie de terapii alternative în funcţie de starea dumneavoastră de sănătate. Anumite terapii alternative pot prezenta riscuri, pot cauza efecte adverse, pot reduce eficienţa tratamentului oncologic standard.

Image

Diagnostic cancer - Informații utile pentru pacienți

Image

Informare cancer - Tot ce trebuie să știi despre cancer

Image

Efecte adverse în terapia cancerului - Învață cum poti minimiza simptomele asociate tratamentelor pentru cancer

Referinţe: