Cancer osos Tipuri de cancer


Un adult sănătos are peste 200 de oase, care susțin și protejează organele interne, sunt ataşate muşchilor pentru a permite circulaţia, conțin măduvă osoasă, care produce și stochează celule sangvine noi, depozitează proteine, minerale și substanțe nutritive, cum ar fi calciu.

Oasele sunt alcătuite din părți diferite, incluzând un strat exterior dur (cunoscut sub denumirea de os compact) și un strat interior spongios (cunoscut ca osul trabecular sau spongios). Cartilajul este materialul dur de la capătul fiecărui os şi de la contactul dintre două oase, care permite ca un os să se deplaseze împotriva celuilalt.

Cancerul osos poate fi primar sau secundar. Prezenţa cancerului osos primar înseamnă că celulele canceroase încep la nivelul oaselor. Se poate dezvolta pe suprafața osului, în stratul exterior sau din centrul osului. Pe masura ce tumora creşte, celulele canceroase se înmulţesc şi distrug osul. Dacă este lăsat netratat, cancerul osos primar se poate răspândi în alte părți ale corpului. Prezenţa cancerului osos secundar (metastatic) înseamnă că celulele canceroase a început să se dezvolte în altă parte a corpului, cum ar fi sânul sau plămânul, și s-au răspândit în organism.

Semne şi simptome cancer osos

Cel mai frecvent simptom al cancerului osos este durerea puternică la nivelul oaselor și articulațiilor. Durerea devine treptat constantă și nu se ameliorează cu medicamente analgezice uşoare. Durerea se poate intensifica noaptea sau în timpul efortului fizic.

Alte simptome pot să includă:

  • umflarea osului;
  • rigiditate sau sensibilitate la nivelul osului;
  • probleme de locomoţie;
  • pierderea sensibilităţii în membrul afectat;
  • o pierdere în greutate inexplicabilă;
  • oboseală.

Majoritatea persoanelor care au aceste simptome nu au cancer osos, ci alte afecţiuni posibile. Cu toate acestea, dacă prezentaţi astfel de simptome mai mult de două săptămâni, este indicat un consult medical de specialitate.

Cauze și factori de risc cancer osos

Afecţiuni genetice  – există mai multe sindroame ereditare cauzate de mutații care sunt considerate factori de risc pentru cancerul osos, şi anume Sindromul Li-Fraumeni, sindromul Rothmund-Thompson și mutația genei retinoblastomului (asociată cu un cancer de ochi rar), toate asociate cu un risc crescut de dezvoltare a osteosarcomului în rândul copiilor. De asemenea, mai este boala exostoazelor multiple (cunoscută și sub numele de sindromul osteocondromatos multiplu), o afecțiune moștenită asociată cu formarea de umflături la nivelul cartilajului.

Boala Paget această afecțiune non-canceroasă care determină fragilitate osoase este considerată un factor de risc pentru cancerul osos. A fost asociată cu dezvoltarea cancerului osos la aproximativ 1% dintre indivizi (boala Paget a sânului, o formă rară de cancer mamar, nu are legătură cu boala Paget a osului).

Enchondromatoza multiplă – pacienții cu mai multe tumori benigne de cartilaj, cunoscute sub numele de encondrom, prezintă un risc crescut de apariție a condrosarcomului.

Expunerea anterioară crescută la radiaţii – expunerea oaselor la doze mari de radiații, cum ar fi atunci când radioterapia este folosită pentru a trata o altă formă de cancer, poate crește riscul formării unui cancer osos primar în acele zone. Acest risc este mai mare la adulții tineri. Mineralele radioactive, cum ar fi radiul sau stronțiul, se pot acumula în oase și pot provoca, de asemenea, cancere osoase primare.

Transplantul măduvei osoase – persoanele care au suferit un transplant de măduvă osoasă pentru tratamentul unei alte afecțiuni pot prezenta un risc crescut de apariție a osteosarcomului.

ALIMENT DIETETIC FOLOSIT PENTRU SCOPURI MEDICALE SPECIALE
Orthomol Immun


Orthomol Immun este potrivit pentru controlul dietetic al deficiențelor imunitare legate de nutrițieDatorită caracteristicilor sale, acest produs satisface nevoia extrem de ridicată de micronutrienti în acest domeniu.

Despre Orthomol Immun >
orthomol

Tipuri de cancere osoase

Există mai mult de 30 de tipuri de cancer osos primar. Cele mai frecvente tipuri includ:

Osteosarcomul (aproximativ 35% dintre cancerele osoase) începe în celulele care formează țesutul osos şi afectează adesea brațele, picioarele și pelvisul, dar poate apărea în orice os care se formează la copiii și adulții tineri cu oase în creștere.

Condrosarcomul (aproximativ 30% dintre cancerele osoase) începe în celulele care duc la dezvoltarea cartilajului şi afectează adesea oasele din membrele superioase, pelvis, coaste, cel mai adesea la persoanele de vârstă mijlocie și în vârstă.

Sarcomul lui Ewing (aproximativ 15% dintre cancerele osoase) afectează celulele osoase sau țesuturile moi care se înmulțesc rapid şi cel mai frecvent afectează pelvisul (șoldurile), picioarele, coastele, coloana vertebrală, brațele superioare.

Unele tipuri de cancer afectează țesuturile moi din jurul oaselor. Acestea sunt cunoscute ca sarcoame de țesuturi moi și pot fi tratate diferit.

Diagnostic cancer osos

Tehnicile radiologice rămân cea mai bună metodă de evaluare a cancerului osos.

Radiografia  – radiografia permite diferenţierea osului sănătos de eventualele cancere osoase, pe baza diferenţelor de nuanţă.

Scintigrafia osoasă – este un test mai cuprinzător folosit pentru a diagnostica celulele canceroase osoase. Se injectează în organism particule radioactive care circulă prin corp și sunt preluate selectiv de oase. O concentrație ridicată a acestor particule radioactive indică prezența celulelor canceroase.

Pe lângă aceste tehnici radiologice, pentru depistarea cancerului osos se mai utilizează tomografia computerizată axială, imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) sau scanarea PET.

Biopsia chirurgicală – o biopsie cu ac sau o biopsie incizională pot fi, de asemenea, utile pentru diagnosticarea cancerului osos. În timpul unei biopsii cu ac, chirurgul realizează un mic orificiu în os și va îndepărta o probă de țesut din tumoră cu ajutorul unui instrument asemănător acului. Într-o biopsie incizională, chirurgul va secţiona tumora şi va îndepărta o probă de țesut. Aceasta este apoi examinată la microscop pentru a depista cancerul.

Analize de sange – detectarea precoce a cancerului osos este importantă pentru o gestionare eficientă. Până la apariția primelor semne, celulele canceroase sunt deja prezente și au început să afecteze sănătatea osoasă a pacienților. Testele de sânge care pot detecta prezența cancerului osos înainte de a se manifesta prin durere sau fracturi pot fi utile pentru identificarea pacienților care ar putea beneficia de tratament înainte de apariția complicațiilor. Cancerul osos provoacă o creștere a activității de remodelare osoasă. Celulele canceroase perturbă echilibrul dintre activitatea osteoclastelor (celule care descompun osul) şi osteoblastelor (celulele care formează oasele). Atunci când celulele canceroase sunt prezente în oase, unele proteine, gene sau alte elemente sunt produse la o rată mai mare decât în timpul remodelarii normale. Măsurarea nivelului sanguin al acestor substanțe, denumite markeri biologici, poate fi utilă pentru diagnosticarea cancerului care implică oasele. Fosfatază alcalină specifică osoasă este o enzimă care este prezentă în celulele care participă la formarea osoasă, numite osteoblaste.

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Stadializarea cancerului

Sistemul TNM este cel mai utilizat pentru stadializarea cancerelor osoase.

Tumora (T)

  • TX: tumora primară nu poate fi evaluată;
  • T0 : nu există date privind tumora primară;
  • T1: tumora este de 8 cm sau mai mică;
  • T2: tumora este mai mare de 8 cm;
  • T3: sunt cel puţin 2 tumori în ţesutul osos primar.

Noduli (N) sau ganglioni limfatici.

Ganglionii limfatici din apropierea locului în care a început să se dezvolte cancerul se numesc ganglioni limfatici regionali. Ganglionii limfatici din alte părți ale corpului se numesc ganglioni limfatici distanți.

  • NX: ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați;
  • N0 : cancerul nu s–a răspândit la ganglionii limfatici regionali;
  • N1: cancerul s–a răspândit la ganglionii limfatici regionali.

Metastaza (M)

  • MX: metastazele nu pot fi evaluate;
  • M0: nu sunt metastaze;
  • M1: cancerul a metastazat într–o altă parte a corpului;
  • M1a: cancerul a metastazat în regiunea pulmonară;
  • M1b: cancerul a metastazat la un alt organ.

Medicii descriu, de asemenea, acest tip de cancer prin grade, care arată cât de mult celulele canceroase se aseamănă cu celulele sănătoase când sunt privite la microscop. Țesutul sănătos conține de obicei multe tipuri diferite de celule grupate împreună. În cazul în care cancerul arată similar cu ţesuturile sănătoase și conține diferite grupări celulare, se numește tumoră diferențiată sau de grad scăzut. Dacă țesutul canceros arată foarte diferit de țesutul sănătos, este vorba despre o tumoră slab diferențiată sau de grad înalt. În general, cu cât este mai mic gradul tumorii, cu atât este mai bun prognosticul.

  • GX: gradul tumoral nu poate fi identificat;
  • G1: celulele canceroase sunt bine diferențiate;
  • G2: celulele canceroase sunt mediu diferențiate.;
  • G3: celulele canceroase sunt slab diferențiate;
  • G4: celulele canceroase sunt nediferențiate.

Stadiul IA: tumora este de grad scăzut (G1 sau G2) și de 8 cm sau mai mică (T1). Nu s-a răspândit în niciun ganglion limfatic şi nici în alte părți ale corpului (N0, M0).

Stadiul IB: tumora este de grad scăzut (G1 sau G2) și mai mare de 8 cm (T2). Nu s-a răspândit la niciun ganglion limfatic şi nici în alte părți ale corpului (N0, M0).

Stadiul IIA: tumora este de grad înalt (G3 sau G4) și de 8 cm sau mai mică (T1). Nu s-a răspândit la niciun ganglion limfatic şi nici în alte părți ale corpului (N0, M0).

Stadiul IIB: tumora este de grad înalt (G3 sau G4) și mai mare de 8 cm (T2). Nu s-a răspândit la niciun ganglion limfatic şi nici în alte părți ale corpului (N0, M0).

Stadiul III: există mai multe tumori de grad înalt (G3 sau G4) în situsul osos primar (T3), dar nu s-au răspândit la niciun ganglion limfatic şi nici în alte părți ale corpului (N0, M0).

Stadiul IVA: tumora are orice dimensiune sau grad și s-a răspândit în plămâni (i) (orice G, orice T, N0 și M1a).

Stadiul IVB: tumora are orice dimensiune sau grad și s-a răspândit la ganglionii limfatici (orice G, orice T, N1 și orice M), sau tumora are orice dimensiune sau grad și s-a răspândit la alt organ din apropierea plămânilor (orice G, orice T, orice N și M1b).

Recidivă: cancerul care a recidivat este cancerul ce a revenit după tratament. În cazul în care cancerul se întoarce, se vor realiza alte teste pentru a determina amploarea reapariției.

Gel pentru tratamentul mucozitei orale.
Gelclair


Gelclair este unel bioaderent pentru tratamentul mucozitei orale. Permite continuarea tratamentului oncologic si înlătura durerea din mucozita orală.

Despre GelClair >
gelclair

Tratament cancer osos

Tipul de tratament ales pentru cancerul osos depinde de mai mulți factori, printre care: tipul de cancer osos, unde este localizat, cât de agresiv este, indiferent dacă este localizată sau s-a răspândit.

Există trei abordări pentru tratarea cancerului osos. Acestea sunt intervențiile chirurgicale, radioterapia și chimioterapia.

Intervenţia chirurgicală –  intervenţiile chirurgicale presupun înlăturarea tumorii și a unei regiuni din țesutul osos care o înconjoară. Dacă o parte din tumoră este lăsată în urmă, poate continua să crească și eventual să se răspândească.

Radioterapia – Radioterapia este frecvent utilizată pentru tratarea cancerului osos și a altor forme de cancer. Implică utilizarea de radiaţii X de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase. Funcționează prin deteriorarea ADN-ului din interiorul celulelor tumorale, împiedicându-le să se multiplice. Radioterapia poate fi utilizată pentru: vindeca pacientul prin distrugerea completă a tumorii, ameliorarea durerii în cazul cancerelor mai avansate, micșorează tumorii, eliminarea celulelor canceroase care au ramas în urma intervenţiei chirurgicale.

Chimioterapia – chimioterapia implică utilizarea de substanțe chimice pentru distrugerea celulelor canceroase. Chimioterapia poate duce la vindecarea pacientului, poate favoriza eficienţa altor terapii, cum ar fi radioterapia sau chirurgia, poate întârzia sau preveni recidiva (chimioterapia, atunci când este utilizată pentru a preveni întoarcerea cancerului, este cel mai des utilizată după ce o tumoră a fost îndepărtată chirurgical), poate încetini progresul cancerului sau poate ajuta la ameliorarea simptomelor.

CREMĂ PENTRU TRATAREA ERUPȚIEI ACNEIFORME.
Zattara


Zattara este o cremă protectoare care contribuie la accelerarea vindecării roșeții pielii și a rash-ului acneiform cauzate de terapiile anticancerigene.

Despre Zattara >
zattara

Prevenţie cancer osos

În prezent, nu există niciun mod cunoscut de prevenire a cancerului osos. Detectarea timpurie oferă cea mai bună speranță pentru un tratament de succes, prin determinarea factorilor de risc ce cresc susceptibilitatea la această afecţiune.

Aceşti factori includ sindromul Li-Fraumeni, retinoblastomul sau alte afecțiuni în care sarcomul este moștenit. Totuși, majoritatea cancerelor osoase apare la persoanele fără factori de risc cunoscuți. Prevenirea cancerului osos înseamnă evitarea factorilor de risc și creșterea factorilor de protecție care pot fi controlați. Deşi prevenirea cancerului osos nu garantează că cineva nu va dezvolta cancer osos, reduce riscul. Este important să vă cunoaşteţi factorii personali de risc, cum ar fi anumite boli, istoricul familial de cancer osos, istoricul personal de cancer, radioterapia administrată anterior. Unele persoane sunt mai sensibile decât altele la factorii care pot provoca cancer osos.

Statistici şi prognostic

Pacienții cu mielom multiplu (cancer la nivelul măduvei osoase) trăiesc în medie timp de 15 luni până la 5 ani. Complicațiile pot include atac de cord, boli pulmonare, diabet și accident vascular cerebral. În cazul sarcoamelor osoase, 65-75% dintre pacienți prezintă un prognostic bun. Potențiale complicații includ cele care apar în urma intervențiilor chirurgicale și posibila răspândire a cancerului la plămâni. La adulți, condrosarcomul reprezintă mai mult de 35% dintre cancerele osoase primare, urmate de osteosarcom (22%), cordomul (10%), sarcomul Ewing (8%) și fibrosarcomul (4%).

La adolescenți și copii, osteosarcomul (56%) și sarcomul Ewing (34%) sunt mult mai frecvente. Rata de supraviețuire la 5 ani estimează care este procentul persoanelor care trăiesc cel puțin 5 ani după depistarea cancerului. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru persoanele diagnosticate cu cancer osos într-un stadiu incipient este de aproximativ 85%. Aproximativ 40% dintre cancerele osoase sunt diagnosticate într-un stadiu incipient. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul osos adult este de 66%. Adulții cu condrosarcom au o rată de supraviețuire la 5 ani de 80% comparativ cu o rată de supraviețuire la 5 ani de 54% pentru osteosarcom.

Cere informaţii!

Stabilirea diagnosticului de cancer poate fi şocant şi te poate afecta emoţional. Iată o serie de întrebări pe care le poţi adresa medicului ca să ştii la ce să te aştepţi în ceea ce primeşte terapia şi recuperarea:

  • Ce tip de cancer am?
  • Care este stadiul cancerului?
  • S-a răspândit la alte regiuni din corp?
  • Voi avea nevoie de mai multe teste înainte de începerea tratamentului? Ce teste?
  • Pot cere o a doua opinie înainte de începerea tratamentului?
  • Cât de grav este cancerul meu?
  • Care sunt şansele de supravieţuire?
Către articole >
diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!