Carcinomul cu celule Merkel Tipuri de cancer

---

Principalul simptom al carcinomului cu celule Merkel este apariția unei formațiuni sau a unui nodul pe piele, care este de obicei:

• de culoare roșie sau violet;
• ferm la atingere;
• are creștere rapidă;

Nodul se poate forma oriunde pe corp, dar cel mai adesea apare pe zone expuse frecvent la lumina soarelui, cum ar fi:

• față;
• gât;

Aceste formațiuni se pot rupe uneori și pot sângera. Dacă un carcinom cu celule Merkel se extinde la o altă parte a corpului, poate provoca simptome suplimentare care variază în funcție de localizarea metastazelor.

Cancerul este cauzat de modificări ale ADN-ului din interiorul celulelor. Nu se cunosc încă toate modificările ADN care pot duce la carcinomul cu celule Merkel, dar se pare că multe dintre aceste tipuri de cancer au modificări în genele supresoare tumorale.

Aceste modificări rar sunt transmise de la o generație de alta. În schimb, au loc cel mai adesea în timpul vieții. Uneori, aceste modificări ar putea fi doar efecte aleatorii din interiorul celulelor, fără a avea o cauză exterioară, dar, uneori, cauza ar putea fi ceva specific, cum ar fi expunerea la soare pe termen lung.

Radiațiile ultraviolete (UV) pot deteriora ADN-ul din interiorul celulelor pielii. Uneori, această afectare vizează anumite gene care controlează modul în care și când se dezvoltă și se divid celulele, ceea ce poate fi primul pas spre cancer.

Expunerea la razele ultraviolete (UV) este considerată a fi un factor major de risc pentru majoritatea cazurilor de cancer de piele, inclusiv carcinomul cu celule Merkel. Lumina soarelui este sursa principală de raze UV. Majoritatea cazurilor de formează pe zone ale corpului expuse adesea la soare, cum ar fi fața, gâtul și brațele. Solarul este o altă sursă de raze UV pentru unii oameni. Se poate spune că o expunere mai mare la radiațiile UV ar putea crește riscul. Oamenii care lucrează în aer liber, petrec mult timp la plajă sau participă în mod regulat la sporturi în aer liber prezintă un risc crescut de apariție a cancerului de piele.

Infecția cu polyomavirus poate afecta o proteină care oprește genele supresoare tumorale și ar putea duce la carcinom cu celule Merkel. Un sistem imunitar slăbit ar putea permite virusului să crească și să se dezvolte, ceea ce, la rândul său, ar putea crește riscul de cancer. Nu este clar modul în care persoanele sunt infectate cu acesta și cât de frecvent duce la carcinom.

Există și alți câțiva factori de risc cunoscuți pentru carcinomul cu celule Merkel:

Pielea de culoare deschisă - Riscul de carcinom cu celule Merkel este mult mai mare pentru persoanele cu piele deschisă, deoarece pielea închisă are un efect protector al pielii mai mare împotriva efectelor dăunătoare ale radiațiilor UV.

Vârsta - Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. De fapt, acest cancer este foarte rar întâlnit înainte de vârsta de 50 de ani. Riscul crescut este probabil legat de afectarea pielii cauzată de expunerea la soare în timp și de faptul că sistemul imunitar ale oamenilor tinde să devină mai slab pe măsură ce îmbătrânesc.

Genul - Bărbații sunt mai predispuși decât femeile la dezvoltarea carcinomului cu celule Merkel.

Un sistem imunitar slăbit - Sistemul imunitar apără corpul împotriva germenilor, cum ar fi virușii. De asemenea, ajută organismul să lupte împotriva unor forme de cancer ale pielii și ale altor organe. Persoanele cu sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de a dezvolta unele tipuri de cancer de piele, inclusiv carcinom cu celule Merkel. În această categorie intră persoanele care au suferit un transplant de organe, persoanele cu boli autoimune (cum ar fi lupusul), persoanele infectate cu virusul HIV, persoanele cu anumite tipuri de cancer de sânge, cum ar fi leucemia limfocitară cronică  sau anumite limfoame etc.

Nu există mai multe tipuri specifice de astfel de carcinoame, ci doar în funcție de stadii și de zona de piele afectată. Carcinomul cu celule Merkel apare de obicei ca un nodul tumoral dermal, care se extinde frecvent în țesutul gras subcutanat.

Trei subtipuri histologice sunt cunoscute:

• tipul intermediar;
• tipul de celule mici;
• tipul trabecular.

În cele mai recente date, forma trabeculară este discutată ca fiind cea mai bine diferențiată cu un prognostic mai bun, în timp ce forma cu celule mici este relativ nediferențiată și are un prognostic mai slab.

Din cauza aspectului său clinic nespecific, carcinomul cu celule Merkel este suspectat destul de rar înainte de efectuarea unei biopsii.

A fost propus un sistem care rezumă caracteristicile clinice tipice ale carcinomului cu celule Merkel – AEIOU:

• A = A
• E = Extindere rapidă.
• I = Imunitate suprimată.
• O = (Over 50 years) Peste 50 de ani.
• U = Piele expusă la U

Nu toți pacienții au fiecare element din acest sistem; cu toate acestea, 89% dintre pacienți au trei sau mai multe criterii, 52% îndeplinesc patru sau mai multe criterii, iar 7% prezintă toate cele cinci criterii.

Cu câteva decenii în urma, cercetătorii au stabilit că unele tipuri de cancere de piele nu arată și nu se răspândesc ca cele mai multe tipuri cunoscute de cancere de piele; aceste tipuri de cancer au fost în cele din urmă clasificate drept carcinoame cu celule Merkel. Un test de colorare microscopică a fost apoi dezvoltat pentru a diferenția carcinoamele cu celule Merkel de alte forme de cancer de piele.

Dacă un medic suspectează că o creștere neobișnuită a pielii ar putea fi carcinomul cu celule Merkel, un diagnostic poate fi confirmat sau eliminat printr-o serie de teste. Procesul de diagnosticare tipic include:

• Un examen fizic inițial - Primul pas în diagnosticarea unui potențial carcinom cu celule Merkel este evaluarea caracteristicilor fizice ale creșterii. Se va ține cont de mărime, textură, localizare, culoare și formă a formațiunii și va fi chestionat pacientul pentru orice simptome neobișnuite pe care le-a experimentat. Împreună cu un examen fizic standard, unii dermatologi folosesc o tehnică numită dermatoscopie pentru a examina pielea mai clar.
• Biopsia - Pentru a determina dacă o formațiune este carcinom cu celule Merkel sau un alt tip de cancer de piele, medicul va preleva un eșantion de țesut mic din formațiune ce va fi testat în laborator. Implică adesea testul de colorare menționat anterior, prin care carcinoamele cu celule Merkel pot fi diferențiate de alte tipuri de cancer de piele, pe baza modului în care celulele reacționează la o combinație specifică de substanțe chimice. Biopsia poate fi de suprafață, prin răzuire, sau mai profundă, prin tehnici specifice sau incizii.
• Testele de laborator după biopsie - Toate probele de biopsie vor fi trimise la un laborator, unde un patolog le va examina la microscop. Unul dintre testele utilizate adesea pentru carcinomul cu celule Merkel este testul imunohistochimic (IHC), care identifică anumite proteine de pe celulele canceroase, cum ar fi CK-20. Dacă se va depista cancer, medicul va analiza, de asemenea, anumite caracteristici importante cum ar fi grosimea tumorii, rata mitotică și dacă tumora a invadat vasele mici de sânge sau vasele limfatice din eșantion.
• Scanări imagistice - Spre deosebire de tumorile care se dezvoltă pe organele interne ale pacientului, carcinoamele cu celule Merkel se dezvoltă pe suprafața pielii, astfel că scanările imagistice nu sunt necesare. Cu toate acestea, aceste tipuri de cancer sunt predispuse la metastaze, iar examinările imagistice sunt adesea necesare pentru a determina dacă celulele canceroase s-au răspândit în alte regiuni ale corpului. Scanarea CT poate arăta dacă nodulii limfatici sunt măriți sau dacă alte organe au regiuni suspecte. Scanările RMN sunt, de asemenea, foarte utile în analiza creierului și măduvei spinării. O scanare PET poate arăta dacă celulele canceroase s-au răspândit în ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului.

Sistemul TNM este cel mai utilizat sistem pentru stadializarea tumorilor cu celule Merkel. Se analizează prezența tumorilor, afectarea nodulilor limfatici și răspândirea în organism:

Tumora (T)

• TX: Tumorile primare nu pot fi evaluate
• T0: Nu există dovezi ale tumorii primare
• T1: Tumoră primară mai mică sau egală cu 2 cm
• T2: Dimensiunea maximă a tumorii este mai mare de 2 cm dar nu mai mult de 5 cm
• T3: Dimensiunea maximă a tumorii este peste 5 cm
• T4: Invadează oasele, mușchii sau cartilajul

Nodulii (N)

• NX: Nodulii limfatici regionali nu pot fi evaluați
• N0: Nicio metastază a nodului limfatic regional
• cN0/pN0: Nu a fost depistat nodul afectat prin examen clinic/patologic.
• N1: Celulele tumorale izolate într-un ganglion limfatic sunt clasificate ca micrometastaze (N1a) și prezența celulelor tumorale izolate înregistrate utilizând factorul de prognostic.
• N2: Macrometastazele sunt definite ca metastaze detectabile clinic confirmate prin limfadenectomie terapeutică sau biopsie cu ac.

Metastaze (M)

• M0: Nicio metastază îndepărtată
• M1: Metastaze dincolo de ganglionii limfatici regionali
• M1a: Metastaze la nivelul pielii, țesuturilor subcutanate sau a ganglionilor limfatici îndepărtați
• M1b: Metastază la plămân
• M1c: Metastază la toate celelalte situsuri viscerale

Pe baza sistemului TNM se va realiza clasificarea finală:

• Stadiul 0 (carcinom in situ) - În stadiul 0, celulele Merkel anormale se găsesc în stratul superior al pielii. Aceste celule anormale pot deveni canceroase și se pot răspândi în țesutul normal din apropiere.
• Stadiul I - În stadiul I, tumora este de 2 centimetri sau mai mică.
• Stadiul IIA - Tumora este mai mare de 2 centimetri.
• Stadiul IIB - Tumora s-a răspândit în țesutul conjunctiv din apropiere, mușchi, cartilaj sau os.
• Stadiul IIIA - Tumora poate avea orice dimensiune și s-ar fi putut răspândi în țesutul conjunctiv din apropiere, mușchi, cartilaj sau os. Cancerul se găsește în ganglionii limfatici prin biopsia ganglionilor limfatici santinelă sau după ce ganglionul limfatic este îndepărtat și verificat la microscop pentru semne de cancer.
• Stadiul IIIB - Tumora poate avea orice dimensiune și se poate răspândi în țesutul conjunctiv din apropiere, mușchi, cartilaj sau os. Un ganglion limfatic umflat este simțit în timpul unui examen fizic și / sau observat pe un test de imagistică.
• Stadiul IV - În stadiul IV, tumora s-a răspândit pe piele, departe de tumora primară sau în alte părți ale corpului, cum ar fi ficatul, plămânul, oasele sau creierul.

Alegerea tratamentului depinde de mai multe caracteristici ale bolii, incluzând stadiul de prezentare (în special în ceea ce privește localizarea tumorii), implicarea regională a ganglionilor limfatici și starea de sănătate a pacientului. Principalele tipuri de tratamente includ:

Intervenția chirurgicală - Chirurgia este opțiunea principală de tratament pentru pacienții cu carcinom cu celule Merkel primar locoregional. Se recomandă, de obicei, o rezecție largă cu margini de 1-2 cm, indiferent de dimensiunea tumorii. Chirurgia Mohs este frecvent utilizată în cazurile în care se necesită menținerea a cât mai mult țesut. Dacă tumora primară este îndepărtată prin intervenția chirurgicală Mohs, se va trimite un eșantion din partea centrală a tumorii pentru analiză. 

Radioterapia -  Radioterapia ar trebui să luată în considerare în diferite stadii ale bolii, fie ca tratament adjuvant pentru intervenții chirurgicale, fie ca tratament paliativ pentru cazurile inoperabile. Terapia cu radiații este folosită uneori după operație pentru a distruge orice celule canceroase care rămân după eliminarea tumorii. Radiația poate fi, de asemenea, utilizată pentru a trata zonele în care s-a răspândit cancerul.

Chimioterapia – Carcinomul cu celule Merkel este în general considerat a fi o tumoră sensibilă la chimioterapie, dar răspunsurile sunt rareori durabile. Schemele utilizate în mod obișnuit includ cisplatina sau carboplatina, cu etopozid și topotecan. Chimioterapia folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Se recomandă de obicei dacă celulele canceroase s-au răspândit în ganglionii limfatici sau în alte organe din corp sau dacă apare  recidiva.

Există câteva măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de dezvoltare a carcinomului cu celule Merkel și a altor tipuri de cancer de piele:

Limitați expunerea la soare - Cel mai bun mod de a preveni cancerul de piele este să vă protejați de expunerea excesivă la lumina soarelui - și nu numai atunci când mergeți la plajă. Prevenirea cancerului de piele ar trebui să fie practicată în fiecare zi, evitând expunerea la niveluri mari de radiații, purtând pălării și îmbrăcăminte protectoare, evitând soarele de la amiază și solarul și folosind creme de protecție solară cu spectru larg (care protejează împotriva razelor UVA și UVB) chiar și în zilele cu nori. Alegeți produse cu un SPF de cel puțin 30 și aplicați în straturi subțiri ca parte a rutinei zilnice.

Screening-urile și examinarea pielii - Orice cancer de piele suspectat ar trebui să fie adus în atenția unui medic sau dermatolog imediat. Carcinomul cu celule Merkel are șanse mari de a fi vindecat dacă este depistat precoce, iar tratamentul prompt minimizează riscul unei leziuni grave sau dificultăți funcționale.

Carcinomul cu celule Merkel este mai dificil de depistat deoarece în mod obișnuit nu are o formă asimetrică alarmantă sau culoare pigmentată. Mai degrabă, leziunile pot să pară inofensive, confundate cu mușcăturile de insecte chiar. În timpul unei autoexaminări, verificați pe toată suprafața pielii orice formațiuni anormale sau orice pete care sunt noi sau se schimbă în dimensiune, formă sau culoare.

Prognosticul (șansa de recuperare) și opțiunile de tratament depind de următoarele:

• Stadiul cancerului (dimensiunea tumorii și dacă s-a răspândit la ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului).
• Răspândirea cancerului în organism.
• Vârsta și sănătatea generală a pacientului.

Rata globală de supraviețuire pentru carcinomul cu celule Merkel la cinci ani este de aproximativ 60%, dar rețineți că toate ratele de supraviețuire sunt estimări – prognosticul poate varia în funcție de mai mulți factori specifici.

Rata estimată de supraviețuire la 5 ani pentru carcinomul cu celule Merkel pe etape:

• Stadiul IA: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 80%.
• Stadiul IB: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 60%.
• Stadiul IIA: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 60%.
• Stadiul IIB: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 50%.
• Stadiul IIC: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 50%.
• Stadiul IIIA: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 45%.
• Stadiul IIIB: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 25%.
• Stadiul IV: Rata de supraviețuire medie la 5 ani este de aproximativ 20%.