Cancer mamar (de sân)Tipuri de cancer


Cancerul mamar îşi are originile în ţesutul mamar. Ca şi alte cancere, acesta poate invada şi se poate dezvolta în ţesuturile din jurul sânului. De asemenea, se poate deplasa la alte regiuni din organism şi poate forma noi tumori, proces numit metastazare.

Cancerul mamar apare când celulele de la nivelul sânului încep să se dezvolte necontrolat. Apare de obicei la femei, dar poate fi întâlnit şi la bărbaţi. Poate porni din diferite regiuni ale sânului, dar de obicei de la nivelul tubilor care transportă laptele către mamelon (cancere ductale). Unele cancere pornesc de la nivelul glandelor care produc lapte matern (cancere lobulare), iar altele pornesc din alte tipuri de ţesuturi, mai puţin frecvente, numite sarcoame sau limfoame, şi nu sunt chiar cancere mamare.

Majoritatea cancerelor mamare pornesc de la un nodul mamar, dar nu toate. De asemenea, nodulul mamar este şi primul semn de cancer mamar. Majoritatea nodulilor mamari sunt benigni şi nu sunt canceroşi. Tumorile mamare necanceroase sunt dezvoltări anormale, dar nu se răspândesc în exteriorul sânului şi nu periclitează viaţa. Unii noduli mamari pot creşte riscul de cancer mamar al unei femei.

Semne şi simptome cancer mamar

Simptomele cancerului mamar variază de la o persoană la alta. Cele mai comune semne şi simptome ale cancerului mamar includ:

  • modificări la nivelul pielii, ca edem, roşeaţă sau diferenţe vizibile între cei doi sâni;
  • modificarea dimensiunii sau formei unui sân;
  • modificarea aspectului mamelonului;
  • scurgeri mamelonare diferite de laptele matern;
  • dureri generale sau dureri într-o regiune anume a sânului;
  • noduli la nivelul sânului.

Simptome ale cancerelor mai invazive sunt următoarele:

  • sân iritat sau cu mâncărimi;
  • modificarea culorii sânului;
  • creşterea dimensiunii sau formei sânului într-o perioadă scurtă de timp;
  • modificări la palpare (poate fi dur, sensibil sau foarte cald);
  • descumare şi scuame la nivelul mamelonului;
  • nodul mamar sau creșterea densității sânului;
  • roşeaţă şi prurit la nivelul pielii sânului (aspect de coajă de portocală).

De cele mai multe ori, aceste simptome sunt cauzate de alte afecţiuni medicale. Nodulul mamar este primul simptom al cancerului mamar, dar 9 din 10 noduli sunt benigni, adică necanceroşi.

Cauze și factori de risc cancer mamar

Cauzele exacte alte cancerului mamar nu sunt pe deplin cunoscute, dar există o serie de factori de risc, ce pot creşte predispoziţia unei persoane de a dezvolta această formă de cancer:

  • Vârsta: în general, femeile trecute de 60 de ani sunt mai predispuse la dezvoltarea cancerului mamar; doar 10-15% dintre cancerele mamare apar la femei mai tinere de 45 de ani;
  • Genul: deşi aproximativ 2000 bărbaţi sunt diagnosticaţi anual cu cancer mamar, acesta este de 100 de ori mai comun în rândul femeilor;
  • Istoricul familial: un istoric familial de cancer mamar, mai ales la femeile care au o rudă de gradul I care a avut sau are cancer mamar, dublează riscul de cancer mamar;
  • Factori înnăscuţi: unele mutaţii genetice înnăscute pot creşte riscul de cancer mamar; mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2 sunt cele mai comune cauze înnăscute; alte mutaţii rare pot, de asemenea, face ca unele femei să fie mai susceptibile la dezvoltarea cancerului mamar;
  • Obezitatea: după menopauză, depunerile adipoase pot contribui la creşterea nivelului de estrogen, care crește riscul de cancer mamar; excesul ponderal în timpul perioadei adulte şi excesul de ţesut adipos în jurul taliei joacă, de asemenea, un rol;
  • Lipsa unei sarcini: femeile care nu au avut copii sau care au avut o sarcină târzie (după 35 de ani) pot avea un risc mai mare de dezvoltare a cancerului mamar; alăptarea la sân poate reduce riscul de cancer mamar;
  • Densitatea crescută a sânului: femeile cu mai puţin ţesut adipos şi mai mult ţesut glandular şi fibros pot prezenta un risc mai mare de dezvoltare a cancerului mamar decât femeile cu sâni cu densitate mai redusă;
  • Anumite modificări ale sânului: anumite afecțiuni mamare benigne, adică necanceroase, pot creşte riscul de cancer mamar;
  • Istoricul menstrual: femeile a căror primă menstruaţie (menarha) începe înainte de 12 ani şi/sau a căror menopauză se instalează după 55 ani prezintă un risc mai mare de cancer mamar;
  • Sedentarismul: activitatea fizică regulată, aproximativ 4-7 ore pe săptămână, poate reduce riscul de cancer mamar;
  • Consumul excesiv de alcool: consumul de alcool este asociat cu riscul mai mare de cancer mamar, riscul crescând direct proporţional cu volumul de alcool consumat şi cu perioada;
  • Administrarea prelungită de pilule contraceptive: utilizarea contraceptivelor orale în ultimii 10 ani poate creşte uşor riscul de cancer mamar, riscul reducându-se în timp după oprirea tratamentului cu pilule;
  • Terapie combinată de substituție hormonală la menopauză: utilizarea terapiei hormonale combinate după menopauză creşte riscul de dezvoltare a cancerului mamar;
  • Expunerea la dietilstilbestrol (DES): administrarea anterioară de DES, un medicament administrat femeilor însărcinate în perioada 1940-1971 pentru a preveni avortul, poate creşte uşor riscul de dezvoltare a cancerului mamar;
  • Expunerea la radiaţii: femeile care în tinereţe sau copilărie au beneficiat de radioterapie în zona pieptului ca tratament pentru alt tip de cancer, prezintă un risc mai mare de cancer mamar.

ALIMENT DIETETIC FOLOSIT PENTRU SCOPURI MEDICALE SPECIALE
Orthomol Immun


Orthomol Immun este potrivit pentru controlul dietetic al deficiențelor imunitare legate de nutrițieDatorită caracteristicilor sale, acest produs satisface nevoia extrem de ridicată de micronutrienti în acest domeniu.

Despre Orthomol Immun >
orthomol

Tipuri de cancere mamare

Cancerul mamar poate fi de două tipuri principale: invaziv şi neinvaziv.

  • Cancerul mamar invaziv (infiltrat): celulele cancerosase penetrează bariera ţesutului mamar normal şi se răspândesc la alte regiuni ale corpului prin fluxul sangvin şi nodulii limfatici;
  • Cancerul mamar neinvaziv (in situ): celulele canceroase rămân într-o locaţie particulară a sânului, fără să se răspândescă la ţesuturile din jur, la lobuli sau canalele galactofore.

Cancerul mamar este clasificat şi în funcţie de locul de unde porneşte boala (ex. canale galactofore, lobuli), modul în care se dezvoltă şi alţi factori.

Alte tipuri de cancere mamare includ sarcomul, carcinomul metaplastic, carcinomul adenochistic, tumorile phyllodes şi angiosarcomul. Cercetările genetice au dus şi la o clasificare mai specifică a cancerelor mamare, pe baza genelor şi a proteinelor. Aproximativ 60% dintre cancerele mamare sunt estrogen pozitive, de exemplu, în timp ce 20% sunt HER2 pozitiv şi alte 20% sunt triplu negative.

Cele mai comune tipuri de cancer mamar sunt:

  • Carcinomul ductal infiltrat (invaziv): porneşte din canalele galactofore ale sânului şi invadează ţesuturile din jur; este cel mai comun tip de cancer mamar, reprezentând peste 80% dintre cazuri;
  • Carcinomul ductal in situ este carcinom ductal în stadii incipiene sau precanceroase (stadiul 0). In situ se referă la faptul că celulele canceroase nu s-au răspândit dincolo de punctul  de origine;
  • Carcinom lobular infiltrat (invaziv): acest cancer pornește de la nivelul lobulilor mamari în care se formează laptele matern, dar se răspândește în țesuturile înconjurătoare ale sânului. Reprezintă 10% până la 15% dintre cazurile de cancer mamar. Acest cancer poate fi mai dificil de diagnosticat cu ajutorul mamografiilor.
  • Carcinomul lobular in situ este un marker pentru cancer care este prezent doar în lobulii sânului. Nu este un cancer real, ci servește drept indicator al riscului crescut de a dezvolta cancer de sân mai târziu, posibil la ambii sâni sau doar la unul.

Diagnostic cancer mamar

Pentru cele mai multe tipuri de cancer, biopsia este singura modalitate sigură pentru diagnosticarea cancerului cu precizie. Medicul va preleva o probă de țesut pentru testarea în laborator. Dacă nu este posibilă o biopsie, medicul poate sugera alte teste care vor ajuta la stabilirea unui diagnostic.

Alegerea metodei de diagnosticare depinde de:

  • tipul de cancer suspectat;
  • semnele și simptomele prezente;
  • vârsta și starea medicală a pacientului;
  • rezultatele testelor medicale anterioare.

Seria de teste necesare pentru a evalua un posibil cancer de sân începe, de obicei, atunci când o femeie sau medicul ei descoperă o calcifiere la nivelul sânului prin palpare sau în urma unei mamografii.

Iată care sunt testele de diagnostic disponibile pentru depistarea cancerului mamar:

  • Examen fizic și istoricul medical: pentru a verifica semnele generale de sănătate, inclusiv verificarea semnelor de boală și examenul mamar clinic pentru depistarea anomaliilor, cum ar fi noduli, umflături etc. Se vor lua în considerarea istoricul medical şi afecțiunile şi tratamentele anterioare;
  • Mamografia: o radiografie a sânului pentru analiza țesutului;
  • Ecografia: o procedură ce formează imagini ale țesuturilor organismului, numită şi sonogramă;
  • RMN (imagistica prin rezonanță magnetică): o procedură care utilizează un magnet, unde radio și un computer pentru a obține o serie de imagini detaliate ale ambilor sani;
  • Analize chimice de sânge: pentru a măsura cantitățile anumitor substanțe eliberate în sânge de organe și țesuturi din organism; o cantitate neobișnuită (mai mare sau mai mică decât cea normală) a unei substanțe poate fi un semn al bolii;
  • Biopsia preuspune prelevarea celulelor sau țesuturilor, astfel încât acestea să poată fi vizualizate la microscop de către un anatomo-patolog pentru a depista semnele de cancer.

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!

Stadializarea cancerului

Iată o descriere a sistemului de stadializare TNM pentru cancerul de sân:

Tumora (T)

TX – dimensiunea tumorii nu poate fi evaluată (carcinom ductal in situ);

T1 – tumora este de 2 cm sau mai puțin;

  • T1mi – tumora este de 0,1 cm sau mai puțin;
  • T1a – tumora este mai mare de 0,1 cm, dar nu depășește 0,5 cm;
  • T1b – tumora este mai mare de 0,5 cm dar nu depășește 1 cm;
  • T1c – tumora este mai mare de 1 cm, dar nu depășește 2 cm;

T2 – tumora este mai mare de 2 cm, dar nu depășește 5 cm;

T3 – tumora este mai mare de 5 cm;

T4a – tumora s-a răspândit în peretele toracic;

T4b – tumorile s-au răspândit în piele;

T4c- tumora s-a răspândit atât în piele, cât și în peretele toracic;

T4d – carcinom inflamator – acesta este un cancer în care pielea este roșie, umflată și dureroasă.

Noduli (N)

NX – ganglionii limfatici nu pot fi evaluați;

N0 – nu există celule canceroase în nodulii din apropiere;

N1 – se află celule canceroase în ganglionii limfatici din axilă;

  • N1mi – unul sau mai multe ganglioni limfatici conțin celule canceroase numite micrometastaze care sunt mai mari de 0,2 mm;
  • N1a – celulele canceroase s-au răspândit (metastazat) în 1-3 noduli limfatici și cel puțin unul este mai mare de 2 mm;
  • N1b – există celule canceroase în nodulii limfatici din spatele sternului;
  • N1c – există celule canceroase în 1 -3 noduli limfatici în axilă și în spatele sternului;

N2a – există celule canceroase în nodulii limfatici din axilă;

N2b – există celule canceroase în nodulii limfatici din spatele osului mamar (nodul mamar intern);

N3a – există celule canceroase în ganglionii limfatici de sub claviculă;

N3b – există celule canceroase în nodulii limfatici din axilă și din spatele sânului;

N3c – există celule canceroase în nodulii limfatici de deasupra claviculei.

Metastaza (M)

M0 – nu există semne că celulele canceroase s-au răspândit;

Mo – nu există semne ale cancerului la examenul fizic sau testele imagistice, dar celulele canceroase sunt prezente în sânge, măduvă osoasă sau nodulii limfatici, departe de cancerul primar de sân;

M1 – cancerul s-a răspândit în altă parte a corpului.

CREMĂ PENTRU TRATAREA ERUPȚIEI ACNEIFORME.
Zattara


Zattara este o cremă protectoare care contribuie la accelerarea vindecării roșeții pielii și a rash-ului acneiform cauzate de terapiile anticancerigene.

Despre Zattara >
zattara

Tratament cancer mamar

Opțiunile și recomandările de tratament sunt foarte personalizate și depind de mai mulți factori, printre care:

  • subtipul tumorii;
  • stadiul tumorii;
  • rezultatele analizelor;
  • vârsta pacientului, starea generală de sănătate, starea menopauzei și preferințele personale;
  • prezența mutațiilor cunoscute în genele cancerului mamar moștenit, cum ar fi BRCA1 sau BRCA2.

Principalele opțiuni de tratament includ:

Intervenția chirurgicală

Dacă este necesară intervenție chirurgicală, alegerea va depinde de diagnostic și de individ.

  • Lumpectomie – îndepărtarea tumorii și a unei părți de țesut sănătos din jurul acesteia;
  • Mastectomie – mastectomia simplă implică îndepărtarea lobulilor, a canalelor, a țesutului gras, a mamelonului, a areolei și a unei anumite regiuni de piele, iar mastectomia masică elimină mușchiul din peretele toracic și ganglionii limfatici din axilă;
  • Biopsia nodulului santinelă -eliminarea unui ganglion limfatic pentru a împiedica răspândirea cancerului;
  • Excizia ganglionilor limfatici axilari;
  • Reconstrucția – după intervenția chirurgicală la sân, reconstrucția poate recrea sânul astfel încât să pară similar celuilalt.

Radioterapia

Se folosesc doze controlate de radiații pentru a reduce dimensiunea tumorii sau pentru a distruge celulele canceroase. Fiecare sesiune durează câteva minute, iar pacientul poate avea nevoie de trei până la cinci sesiuni pe săptămână timp de 3 până la 6 săptămâni, în funcție de scopul și amploarea cancerului.

Chimioterapia

Medicamente cunoscute sub numele de medicamente citotoxice pot fi utilizate pentru a ucide celulele canceroase, dacă există un risc ridicat de recurență sau răspândire. Aceasta se numește chimioterapie adjuvantă. Dacă tumora este mare, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumora și pentru a ușura îndepărtarea acesteia. Aceasta se numește chimioterapie neoadjuvantă.

Tratamentul hormonal

Este utilizată pentru a preveni recidiva în cancerele de sân sensibile la hormoni. În mod obișnuit este utilizată după intervenție chirurgicală, dar uneori poate fi folosită în prealabil pentru a micșora tumora.

Terapia biologică

Medicamentele de acest tip distrug anumite tipuri de cancere mamare. Exemplele de medicamente includ trastuzumab, lapatinib și bevacizumab.

PENTRU SUPORTUL NUTRIȚIONAL ENTERAL AL PACIENȚILOR BOLNAVI DE CANCER
Nutridrink


Nutridrink este un supliment nutrițional oral cu gust placut, gata preparat, conceput să conserve sau să îmbunătățească statusul nutrițional la pacienții expuși riscului malnutriției. Este recomandat pentru suportul nutrițional enteral al pacienților bolnavi de cancer cu tractul intestinal funcțional sau parțial funcțional.

Despre NutriDrink >
nutridrink

Prevenţie cancer mamar

  • Adoptați un stil de viață activ! Diferite studii au arătat că activitatea fizică poate reduce riscul de cancer mamar.
  • Alăptați la sân! Alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer mamar, în special dacă aveți copii până la vârsta de 35 ani.
  • Adoptați o alimentație echilibrată și sănătoasă! O dietă sănătoasă poate ajuta la prevenirea cancerului de sân.
  • Realizați periodic screening-uri pentru depistarea nodulilor mamari și examinați-vă sânii. Acest lucru vă poate ajuta să depistați cancerul într-un stadiu incipient, când este mai ușor de tratat.

SUPLIMENT NUTRIȚIONAL COMPLET
FortiCare


FortiCare este un aliment cu destinație medicală specială pentru suportul nutrițional al pacienților oncologici cu pierdere în greutate și stări de cașexie. FortiCare este un supliment nutrițional complet, gata preparat, cu aromă de piersici, bogat în proteine și energie, îmbogățit cu EPA, antioxidanți și fibre. 

Despre FortiCare >
forticare

Statistici şi prognostic

Rata de supraviețuire la 5 ani vă spune care este procentajul persoanelor care trăiesc cel puțin 5 ani după depistarea cancerului. Rata medie de supraviețuire  la 5 ani pentru persoanele cu cancer mamar este de 90%. Rata medie de supraviețuire la 10 ani este de 83%.

Dacă tumora este localizată numai la nivelul sânului, rata de supraviețuire relativă la 5 ani a persoanelor cu cancer mamar este de 99%, iar 61% dintre cazuri sunt diagnosticate în acest stadiu. Dacă celulele canceroase s-au răspândit la nodulii limfatici regionali, rata de supraviețuire la 5 ani este de 85%, iar dacă s-au răspândit într-o regiune distantă a corpului, rata de supraviețuire la 5 ani este de 26%.

Cere informaţii!

Stabilirea diagnosticului de cancer poate fi şocant şi te poate afecta emoţional. Iată o serie de întrebări pe care le poţi adresa medicului ca să ştii la ce să te aştepţi în ceea ce primeşte terapia şi recuperarea:

  • Ce tip de cancer am?
  • Care este stadiul cancerului?
  • S-a răspândit la alte regiuni din corp?
  • Voi avea nevoie de mai multe teste înainte de începerea tratamentului? Ce teste?
  • Pot cere o a doua opinie înainte de începerea tratamentului?
  • Cât de grav este cancerul meu?
  • Care sunt şansele de supravieţuire?
Către articole >
diagnostic cancer
informare cancer
Efecte adverse in terapia cancerului

LUPTĂM ÎMPREUNĂ!
Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer!