Profilul hormonal – totul despre analizele hormonale

profilul hormonal

Unele cancere sunt legate de actiunea unor hormoni – in special cancerul mamar, legat de estrogen si progesteron. Iata ce inseamna profilul hormonal si ce sunt receptorii hormonali.

CUPRINS:

1. Ce sunt hormonii?
2. Legatura dintre hormoni si cancer
3. Ce sunt cancerele sensibile la hormoni?
4. Ce sunt receptorii pentru estrogen si progesteron?

Ce sunt hormonii?

Glandele endocrine, care sunt grupuri speciale de celule, produc hormoni. Glandele endocrine majore sunt hipofiza, glanda pineala, timusul, tiroida, glandele suprarenale si pancreasul. In plus, barbatii produc hormoni in testicule, iar femeile in ovare. Hormonii sunt mesagerii chimici care circula in fluxul sangvin catre tesuturi sau organe. Influenteaza multe procese diferite din organism, inclusiv cresterea si dezvoltarea, metabolismul, functia sexuala, functia de reproducere, starea de spirit etc.

Este nevoie doar de o cantitate mica de hormon pentru a provoca modificari mari in celule sau chiar in intregul corp. De aceea, prea mult sau prea putin dintr-un anumit hormon poate fi o problema. Testele de laborator pot masura nivelul hormonilor din sange, din urina sau saliva.

Legatura dintre hormoni si cancer

Care este legatura dintre hormoni si riscul de cancer? Ce legatura are profilul hormonal cu dezvoltarea cancerului? E vorba in special de multiplicarea celulelor. Cu cat celulele se divid si se inmultesc mai rapid, cu atat sunt mai multe riscuri sa apara anumite erori si sa se dezvolte cancerul. Unele medicamente, inflamatii si probleme medicale ca obezitatea pot afecta hormonii. De asemenea, hormonii (profilul hormonal) sunt influentati si de unele toxine si dieta. Stimularea hormonala excesiva si proliferarea celulara crescuta cresc riscul de mutatii si aparitie a celulelor modificate. Prin urmare, hormonii sunt capabili sa actioneze ca agenti cancerigeni puternici si sunt considerati un „cancerigen complet” din cauza capacitatii lor de a initia si de a promova dezvoltarea cancerelor. Unele celule canceroase pot produce hormoni care circula in organism si provoaca simptome – sindrom paraneoplazic. Simptomele depind de hormonul produs.

cancerul mamar receptor hormonal

Hormonii din alte surse si cancerul

Pastilele contraceptive controleaza fertilitatea cu doze de hormoni sexuali feminini estrogen si progesteron. Acestea pot reduce riscul de cancer ovarian si endometrial. Insa, pot creste riscul de cancer mamar si de col uterin. Riscul este in general pentru femeile cu mutatii BRCA. Pentru femeile care au trecut de varsta reproductiva, inlocuirea hormonilor in scadere poate atenua unele dintre simptomele neplacute ale menopauzei. Insa, terapia de substitutie hormonala (HRT) poate creste riscul unei femei de cancer mamar si, eventual, de cancer ovarian.

Bisfenolul-A sau BPA este o substanta chimica utilizata in multe produse din plastic si in unele cutii din aluminiu care imita estrogenul. Se afla pe o lista de substante chimice cunoscute sub numele de disruptori endocrini, din cauza efectelor asupra hormonilor.

Estrogenii, profilul hormonal si cancerul

Estrogenii – desi acesti hormoni au roluri fiziologice esentiale atat la femei, cat si la barbati, au fost, de asemenea, asociati cu un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer. De exemplu, administrarea unei terapii combinate cu hormoni (estrogen plus progestin, care este o versiune sintetica a hormonului feminin progesteron) poate creste riscul unei femei de cancer mamar. Dietilstilbestrolul (DES) este o forma de estrogen care a fost administrata unor femei insarcinate intre 1940 si 1971 pentru a preveni avorturile spontane, travaliul prematur si problemele legate de sarcina. Femeile care au luat DES in timpul sarcinii prezinta un risc crescut de cancer mamar.

Studiile pe animale au aratat in mod repetat ca estrogenii pot induce si promova tumori mamare la rozatoare si ca indepartarea ovarelor sau administrarea unui medicament anti-estrogen au avut efectul opus. Cei mai acceptati factori de risc pentru cancerul de san pot fi dozele cumulative de estrogen la care epiteliul mamar este expus in timp. Menarha timpurie si menopauza tarzie cresc numarul de cicluri ovulatorii in timp. Alaptarea prelungita si activitatea fizica pot reduce numarul de cicluri ovulatorii. Activitatea fizica s-a dovedit a avea un efect protector pentru cancerul de san in unele studii privind activitatea de-a lungul vietii.

Ce sunt cancerele sensibile la hormoni?

Hormonii sunt esentiali pentru numeroase functii din corp, dar si pentru unele tipuri de cancer. Ajuta unele tumori sa creasca si sa se raspandeasca. Aceste tipuri sunt numite tumori sensibile la hormoni sau hormon-dependente. Atunci cand o tumora este sensibila la hormoni, celulele sale au proteine ​​pe suprafata lor numite receptori. Se leaga de hormoni, iar cand hormonul cheie deblocheaza receptorul, celula canceroasa creste si se raspandeste.

cancer mamar si estrogenul

Tipuri de cancere sensibile la hormoni

Nu toate cancerele sunt hranite si alimentate de hormoni. Insa, exista unele tipuri, si anume:

  • cancer mamar – unele tipuri au nevoie de estrogen si progesteron pentru a creste;
  • cancer ovarian – poate fi afectat de estrogen;
  • cancer uterin sau endometrial – estrogenul si progesteronul pot alimenta unele tipuri de astfel de cancere;
  • cancer de prostata – testosteronul si hormonii similari pot ajuta cancerul sa creasca si sa se raspandeasca.

Cel mai important factor de risc pentru cancerul de prostata este varsta. Cancerul de prostata este rar inainte de varsta de 40 de ani, dar rata de crestere odata cu imbatranirea este mai mare decat pentru orice alt cancer. La fel ca in cazul cancerului de san, riscul de cancer de prostata pare a fi explicat de nivelurile hormonilor endogeni.

Exista si surse externe de hormoni care influenteaza proliferarea celulara si, prin urmare, riscul de cancer hormon dependent. Terapia de substitutie hormonala si contraceptivele orale, de exemplu, sunt doua forme de hormoni exogeni – ambii agenti joaca un rol in riscul aparitiei cancerului de san, ovar, col uterin, endometrial si colorectal. De exemplu, terapia de substitutie hormonala poate creste riscul de cancer mamar. Unele celule de cancer mamar au nevoie de estrogeni si / sau progesteron (hormoni produsi in organism) pentru a creste. Aceste celule canceroase au proteine ​​speciale in interior, numite receptori hormonali.

Tratament pentru cancerele sensibile la hormoni

E important sa stim daca tumora e sensibila la hormoni, pentru ca tratamentul va depinde de asta. Pentru a afla acest lucru, se fac teste pe celulele canceroase – dupa biopsii. Daca celulele au multi receptori, asta inseamna ca tumora este sensibila la hormoni. In astfel de cazuri medicul poate recomanda tratamentul cu terapie hormonala. Astfel, se pot recomanda:

  • unele tratamente ce pot bloca receptorii celulelor canceroase – astfel, impiedica tumora sa utilizeze hormoni;
  • interventia chirurgicala poate elimina partea corpului care produce hormonul ce alimenteaza tumora;
  • se pot lua medicamente pentru a impiedica organismul sa produca anumiti hormoni.

Tratamentul va depinde de tipul cancerului, stadiu, raspandire etc.

Cum functioneaza terapiile hormonale?

Terapiile hormonale incetinesc sau opresc cresterea tumorilor cu receptori hormonali pozitivi, impiedicand celulele canceroase sa obtina hormonii de care au nevoie pentru a creste. Unele terapii hormonale, cum ar fi tamoxifenul, se ataseaza la receptorul din celula canceroasa si blocheaza estrogenul. Altele, cum ar fi inhibitorii aromatazei si supresia ovariana, scad nivelul de estrogen din organism, astfel incat celulele canceroase sa nu poata obtine estrogenul de care au nevoie pentru a creste.

Raspunsul unei persoane la terapia hormonala va depinde de o varietate de factori, dar ratele de raspuns tipice aproximative includ:

  • ER-pozitiv, PR-pozitiv: 75-80%
  • ER-pozitiv, PR-negativ: 40-50%
  • ER-negativ, PR-pozitiv: 25-30%
  • ER-negativ, PR-negativ: 10% sau mai putin

legatura dintre cancer si hormoni

Ce sunt receptorii pentru estrogen si progesteron?

Receptorii sunt proteine ​​din sau de pe celule care se pot atasa la anumite substante din sange. Celulele normale ale sanului si unele celule de cancer mamar, de exemplu, au receptori care se ataseaza la hormonii estrogen si progesteron si depind de acesti hormoni pentru a creste. Celulele canceroase ale sanului pot avea unul, ambii sau niciunul dintre acesti receptori.

  • ER-pozitiv: cancerele de san care au receptori de estrogen se numesc cancere ER-pozitive (sau ER +).
  • PR-pozitiv: cancerele de san cu receptori de progesteron se numesc cancere PR-pozitive (sau PR +).

Astfel:

  • Receptor hormonal pozitiv – daca celula canceroasa are unul sau ambii receptori de mai sus, poate fi utilizat termenul de cancer de san hormon-receptor pozitiv (numit si HR +).
  • Receptorul hormonal negativ – daca celula canceroasa nu are nici receptorul pentru estrogen, nici receptorul progesteronului, se numeste hormon-receptor negativ (numit si HR-).

Testarea receptorilor hormonali

Analizele receptorilor hormonali si profilul hormonal arata daca celulele cancerului de san au sau nu receptori pentru hormonii estrogen si progesteron. Receptorii hormonali sunt proteine ​​- care se gasesc in interiorul si pe celulele mamare – care capteaza semnale hormonale care le „spun” celulelor sa creasca.

Un cancer este numit estrogen-receptor pozitiv (sau ER +) daca are receptori pentru estrogen. Asta sugereaza ca celulele canceroase, la fel ca celulele mamare normale, pot primi semnale de la estrogeni care le-ar putea promova cresterea. Un cancer este progesteron-receptor pozitiv (PR +) daca are receptori de progesteron. Asta inseamna ca celulele canceroase pot primi semnale de la progesteron care le-ar putea promova cresterea.

De ce e utila testarea si profilul hormonal?

Testarea receptorilor hormonali este importanta, pentru ca rezultatele ajuta medicul sa stabileasca daca este posibil ca tumora sa raspunda la terapia hormonala sau la alte tratamente. Terapia hormonala include medicamente care scad cantitatea de estrogen din corp sau medicamente care blocheaza estrogenul. Daca celulele cancerului mamar au receptori hormonali, atunci aceste medicamente ar putea ajuta la incetinirea sau chiar oprirea cresterii lor. Daca tumora este negativa la receptorii hormonali (nu sunt prezenti receptori), este putin probabil ca terapia hormonala sa functioneze.

Starea receptorilor hormonali si profilul hormonal fac parte din stadializarea cancerului de san si ajuta la stabilirea tratamentului. Cancerele de san cu receptor hormonal pozitiv pot fi tratate cu medicamente pentru terapia hormonala. Acestea includ tamoxifen si inhibitorii aromatazei, anastrozol, letrozol si exemestan. Supresia ovariana, cu interventii chirurgicale sau terapii medicamentoase, este, de asemenea, o terapie hormonala. Cancerele de san cu receptor hormonal negativ nu sunt tratate cu terapii hormonale, deoarece nu au receptori hormonali.

Test pozitiv sau negativ

Cancerele de san care sunt ER-pozitive tind sa fie si PR-pozitive. Si, cancerele care sunt ER-negative tind sa fie PR-negative. Uneori, un cancer de san este ER-pozitiv, dar PR-negativ. Deoarece terapiile hormonale actuale sunt concepute pentru a trata cancerele ER-pozitive, aceste cazuri sunt tratate la fel precum cancerele de san care sunt pozitive pentru ambii receptori hormonali. O tumora este pozitiva la receptorul hormonal daca cel putin 1% dintre celulele testate au receptori de estrogen si / sau progesteron. In caz contrar, testul si profilul hormonal va arata ca tumora este negativa la receptorul hormonal.

Profilul hormonal si testarea HER2

HER2 (receptorul 2 al factorului de crestere epidermica umana) este o proteina care apare pe suprafata unor celule de cancer mamar. Poate fi numit si HER2 / neu sau ErbB2. Proteina HER2 este o parte importanta a caii pentru cresterea si supravietuirea celulelor. Cancerele de san HER2-pozitive au multe proteine ​​HER2. Cancerele de san HER2-negative au proteine ​​HER2 putine sau deloc. Toate tumorile trebuie testate pentru HER2.

Cancerele de san HER2-pozitive pot beneficia de terapii tintite HER2, cum ar fi trastuzumab (Herceptin), care vizeaza direct receptorul HER2. Trastuzumab si alte terapii tintite HER2 nu sunt utilizate pentru cancerele HER2-negative.

analizele hormonale in cancer

Testul Ki-67

Rata de proliferare ar putea fi un bun predictor al prognosticului si daca o tumora va raspunde sau nu la chimioterapie. Cu toate acestea, exista probleme legate de masurarea ratei de proliferare. Testul Ki-67 este un mod de a masura rata de proliferare. Cand celulele cresc si se divid, ele produc proteine ​​numite antigeni de proliferare. Ki-67 este un antigen de proliferare. Rezultatul acestui test este raportat ca procent de celule tumorale cu antigen Ki-67. Cu cat procentul este mai mare, cu atat tumora tinde sa fie mai agresiva.

Cancer mamar triplu negativ si triplu pozitiv

Celulele cancerului mamar triplu-negativ NU au receptori de estrogen sau progesteron si, de asemenea, nu produc prea mult din proteina numita HER2. Aceste tipuri de cancer tind sa fie mai frecvente la femeile cu varsta sub 40 de ani sau care au o mutatie a genei BRCA 1. Cancerele de san triplu-negative cresc si se raspandesc mai repede decat majoritatea celorlalte tipuri de cancer de san. Deoarece celulele canceroase nu au receptori hormonali, terapia hormonala nu este utila in tratarea acestor tipuri de cancer.

Cancerele triplu-pozitive sunt ER-pozitive, PR-pozitive si HER2-pozitive. Aceste tipuri de cancer pot fi tratate cu medicamente hormonale, precum si cu medicamente care vizeaza HER2. In general, tumorile care sunt ER + si / sau PR + cresc putin mai lent si au un prognostic usor mai bun decat tumorile care nu indeplinesc aceste criterii.

Referinte:
(1) https://academic.oup.com/carcin/article/21/3/427/2365663
(2) https://www.cancerresearchuk.org/what-is-cancer/body-systems-and-cancer/the-hormone-system-and-cancer
(3) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7731646/
(4) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10688862/
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4775086/
(6) https://www.webmd.com/breast-cancer/hormone-sensitive-cancers

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *