Fumatul şi riscul de cancer

Fumatul şi riscul de cancer

Fumatul este printre principalii factori de risc pentru cancer, printre acei factori modificabili, conținând o multitudine de elemente chimice nocive care periclitează starea de sănătate a întregului organism. În plus, tutunul cauzează dependență, ceea ce agravează efectele fumatului.

Fumul de țigară afectează absolut toate organele și țesuturile, şi astfel starea generală de sănătate.   Fumatul nu crește doar riscul de cancer, ci și de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, anevrisme, astm, boli pulmonare, diabet, osteoporoză, artrită, cataractă și lista poate continua.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global există aproximativ 1,1 miliarde de fumători, aproximativ o treime din populația globală în vârstă de cel puțin15 ani.

Țigările și fumul de țigară conțin peste 4.000 de elemente chimice, 70 dintre ele cancerigene, printre care nicotină, care provoacă dependență, gudron, crom, formaldehidă, polonium etc. Elementele chimice din țigări sunt și mai periculoase când sunt amestecate. De exemplu, cromul favorizează activitatea altor elemente chimice, producând daune și mai mari.

Riscul de cancer este influențat de numărul de ani de când un individ fumează și de numărul de țigări fumate pe zi. Efectele dăunătoare ale fumatului NU pot fi anulate complet prin adoptarea unui stil de viață sănătos, dar riscul poate fi redus.

Cuprins:

  1. Care este legătura dintre fumat şi cancer?
  2. Cancere cauzate de fumat
  3. Mituri despre cancer și fumat
  4. Țigările electronice și cancerul
  5. Fumatul pasiv și cancerul
  6. Sfaturi pentru a renunța la fumat

Care este legătura dintre fumat şi cancer?

Principala modalitate prin care fumatul poate cauza cancer este prin afectarea ADN-ului, inclusiv a genelor cheie care ne protejează de cancer. Multe dintre substanțele chimice din țigări s-au dovedit a provoca leziuni ale ADN-ului, inclusiv benzenul, poloniul, nitrozaminele, iar alte elemente accelerează aceste procese. De exemplu, cromul sporește afectarea ADN-ului, iar arsenicul și nichelul interferă cu efectele de auto-reparare a ADN-ului deteriorat etc.

Fumatul face și ca organismul să elimine mai greu elementele toxice din crop, corpul neutralizează mai greu elementele nocive și afectează sistemul imunitar. De obicei, durează ani ca deteriorarea ADN-ului din cauza tutunului să provoace cancer, deoarece corpul uman are capacitatea de a rezista în faza elementelor nocive, dar la un anumit punct, efectele cumulate își pun amprenta.

Se estimează că fumatul este responsabil pentru peste 90% dintre cancerele pulmonare la bărbați și aproximativ 70% dintre cancerele pulmonare la femei. În întreaga lume, se estimează că tutunul este cauza pentru aproximativ 8,8% dintre decese (4,9 milioane) și mai mult decât atât, se estimează că această cifră va crește până la aproximativ 10 milioane de decese pe an până în 2020 sau începutul anilor 2030.

Tutunul a fost clasificat de către Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) ca fiind agent cancerigen de categoria 1.

Cercetările arată că riscul de apariție a cancerului crește odată cu numărul de țigări fumate, cu timpul de când un individ fumează și cu vârsta la care a început să fumeze. Riscul de cancer scade însă odată ce o persoană renunță la fumat. În rândul fumătorilor actuali, speranța de viață scade cu 10 ani sau mai mult.

Mecanismele biologice din spatele legăturii dintre fumat și cancer sunt:

  • expunerea organismului la agenți cancerigeni la nivelul tractului gastrointestinal, prin sânge și urină;
  • se formează legături chimice între substanțele cancerigene din fumul de țigară și ADN;
  • se formează mutații permanente ale unor gene care duc ulterior la dezvoltarea necontrolată a celulelor tumorale.

Rezultatele unei meta-analize publicate în International Journal of Cancer (2007) susțin legătura dintre fumat și cancer. Cercetarea susține legătura directă și puternică dintre fumat și 13 tipuri de cancere.

O altă cercetare ale cărei reuzltate apar în jurnalul Cancer Surgery (2016) arată că există o relație puternică între fumat și cancerele orale, cancerul de laringe, cancerul esofagian, laringian, pancreatic, cancerul de vezică, cancerul pulmonar și cancerul endometrial.

cancer bucal

Cancere cauzate de fumat

Fumatul este o cauză principală a cancerului pulmonar, dar este și un factor de risc cunoscut pentru multe alte tipuri de cancer.

Tutunul este factor de risc pentru toate tipurile de cancer, dar mai ales pentru:

Mituri despre cancer și fumat

Se vehiculează o serie de mituri când vine în general vorba de cancer și de factorii de risc, inclusiv când vorbim de legătura dintre fumat și cancer. Iată o serie de astfel de mituri:
Mitul 1. Dacă nu fumez, nu pot dezvolta cancer pulmonar

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar și este legat de aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare, dar fumatul pasiv este, de asemenea, un factor major de risc pentru cancerul pulmonar la nefumători. Fumatul pasiv este de fapt factor de risc pentru toate tipurile de cancer.

Mitul 2. Fumatul poate cauza doar cancer pulmonar

Fumatul crește, de asemenea, riscul de cancer la nivelul gurii, buzelor, nasului, la nivelul sistemului gastrointestinal, pancreasului, rinichilor, colonului etc. Orice ţesut sau organ care intră în contact cu fumul de ţigară este afectat de acesta (buzele, limba, gâtul, stomacul, intestinele etc.). Aceste elemente ajung şi la rinichi unde pot cauza cancer renal, şi circulă în sânge, putând afecta celulele sangvine.

Mitul 3. Fumez de mult timp, și chiar dacă aș renunța la fumat, aș avea același risc de cancer

Este adevărat că după ce renunțăm la fumat riscul nu se reduce niciodată complet, dar se diminuează considerabil. De asemenea, pacienții fumători diagnosticați cu cancer și care renunță la fumat răspund mai bine la tratament și au șanse mai mari de supraviețuire decât cei care nu renunță la acest viciu. Niciodată nu e prea târziu să renunți la fumat!

Mitul 4. Narghileaua nu crește riscul de cancer

Mulți consideră că narghileaua nu are aceleași efecte nocive ca țigările. Adevărul este că fumul inhalat conține un nivel crescut de elemente toxice cancerigene și conține inclusiv aceleași elemente toxice ca țigările.

Mitul 5. Fumez, dar am un stil de viață activ și o dietă sănătoasă, astfel că nu pot dezvolta cancer

Alimentația sănătoasă  sportul sunt esențiale pentru sănătate, dar nu pot compensa în totalitate pentru efectele nocive ale fumatului.

Mitul 6. Bunicul meu a fumat toată viața și nu a făcut cancer, sigur nu voi dezvolta nici eu.

Fumatul crește considerabil riscul de cancer, dar asta nu înseamnă că toți fumătorii dezvoltă cancer. Riscul de a dezvolta cancer depinde și de „ghinion”, de mutațiile genetice care apar, de stilul de viață general și alți factori. Afirmația de mai sus este argumentul principal al fumătorilor. Aproximativ 50% dintre fumaăori ajung la o vârstă înaintată, dar cu starea de sănătate afectată, cu rezistență redusă și alte probleme.

cancer pulmonar

Țigările electronice și cancerul

Țigările electronice se consideră a fi mai puțin nocive decât țigările normale, dar studiile recente sugerează faptul că aromele acestor țigări conțin o multitudine de elemente cancerigene. Acestea vaporizează nicotină fără a produce fum, iar argumentul lor este că cea mai mare parte a efectelor negative cauzate de fumat vin nu din nicotină, ci din toți ceilalți compuși ai fumului.

Studiile arată însă că nicotina în sine poate cauza cancer, dar trebuie subliniat faptul că țigările electronice conțin mai puține elemente nocive decât cele normale. Țigările electronice par deci să crească, de asemenea, riscul de cancer prin afectarea ADN-ului celular. Cercetările au fost făcute în mare parte pe cobai, astfel că mai sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens.

Fumatul pasiv și cancerul

Un studiu din 2006 a arătat că peste 600.000 de decese la nivel mondial au fost atribuite fumatului pasiv, reprezentând 1 % din mortalitatea mondială. Majoritatea (47%) deceselor cauzate de fumatul pasiv s-au înregistrat în rândul femeilor, 28% dintre cazuri în rândul copiilor și 26% la bărbați.

Fumatul pasiv este, de fapt, fumatul involuntar (expunerea la fumul de țigară), fiind clasificat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului ca fiind un agent cancerigen din grupa 1. Fumul din fumatul pasiv este amestecul dintre fumul suflat de cel care fumează și fumul care provine din vârful țigării, care este de 4 ori mai toxic decât fumul principal inhalat și eliminat de fumător.

Există dovezi suficiente conform cărora expunerea la fum de țigară provoacă anumite tipuri de cancere, mai ales cancere pulmonare. Expunerea pe termen lung la fumul de țigară, cum ar fi la domiciliu sau la locul de muncă, poate crește riscul de cancer pulmonar la un nefumător cu până la 30%. Fumatul pasiv este un factor de risc și pentru multe alte tipuri de cancere, cum ar fi la nivelul sinusurilor, la nivelul sistemului nazo-faringian, sistemului digestic, renal etc. Expunerea prenatal și postnatal la fumul de țigară poate, de asemenea, crește riscul apariției tumorilor cerebrale, a limfoamelor și a leucemiei la copii.

Fumatul pasiv este foarte periculos pentru copii, deoarece plămânii lor încă se dezvoltă, iar efectele sunt mai grave.

Sfaturi pentru a renunța la fumat

  • Stabiliți-vă un plan concret, alegeți o anumită dată pentru a renunța la fumat, stabiliți obiective clare. Faceți o listă cu motivele pentru care ați vrea și ar trebui să renunțați la fumat.
  • Gândiți-vă la momentele în care simțiți cel mai mult nevoia să fumați – faceți o listă a declanșatorilor și încercați să stați departe de astfel de situații sau să vă dați seama cum ați putea să treceți peste ele.
  • Când simțiți nevoia să fumați, încercați să vă distrageți atenția cu alte activități.
  • Cereți ajutorul celor din jur, a familiei și prietenilor, sau chiar ajutor specializat.

Beneficiile renunțării la fumat sunt multiple. După doar 8 ore în care nu ați fumat, nivelul de nicotină și monoxid de carbon din sânge se reduce la jumătate. După 24 de ore monoxidul de carbon este îndepărtat din corp, după 48 de ore nicotina este eliminată, după 72 de ore se îmbunătățește respirația, după 2-12 săptămâni circulația se îmbunătățește. Mai mult decât atât, după 3-9 luni se reduc episoadee de tuse, respirația șuierătoare și funcția pulmonară se îmbunătățește cu până la 10%, riscul de atac de scort scade la jumătate după 1 an, după 5 ani riscul de cancer oral și esofagian se reduce la jumătate, iar după 10 ani riscul de cancer pulmonar se reduce la jumătate comparativ cu riscul unui fumător.

analize cancer

Renunțarea la fumat după stabilirea diagnosticului de cancer

Un lucru cert este că renunțarea la fumat îmbunătățește prognosticul pacienților cu cancer. Pentru pacienții cu anumite forme de cancer, renunțarea la fumat după diagnosticarea bolii poate reduce riscul de deces cu 30 – 40%.

Dacă pacientul beneficiază de intervenții chirurgicale, chimioterapie sau alte tratamente, renunțarea la fumat ajută la îmbunătățirea capacității organismului de a se vindeca și de a răspunde la tratament și reduce riscul de apariție a unei forme de cancer secundar și riscul de agravare.

Dacă ați fost diagnosticat cu o formă de cancer, printre principalele obiective trebuie să se regăsească neapărat renunțarea la fumat. Mulți pacienți se simt deznădăjduiți de ideea că fumatul a cauzat cancerul și că nu mai e nimic de făcut. Într-adevăr, fumatul este posibil să fi fost printre principalele cauze care au dus la apariția cancerului, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la a lupta și la a fi optimiști.

Renunțarea la fumat poaate face ca organismul să răspundă mai eficient la tratament, poate reduce intensitatea efectelor adverse, iar beneficiile apar încă din prima zi. Reduce riscul afectării cardiovasculare, a infecțiilor, favorizează recuperarea după o intervenție chirurgicală etc.

Referinte:

(1) The Relationship Between Smoking and Cancer: Mini Review, link: https://www.omicsonline.org/open-access/the-relationship-between-smoking-and-cancer-mini-review-.php?aid=77200

(2) Tobacco smoking and cancer: A meta‐analysis, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ijc.23033

(4) Smoking and cancer, link: http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/smoking-and-cancer

(5) Harms of Cigarette Smoking and Health Benefits of Quitting, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/tobacco/cessation-fact-sheet 

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *