Screening cancer mamar – iata ce implica procedurile de screening pentru cancerul de san, ce beneficii si riscuri are screening-ul in general si recomandarile in acest sens.

CUPRINS:

1. Cancerul de san – care sunt factorii de risc?
2. Pot reduce riscul de cancer mamar?
3. Screening cancer mamar – ce implica?
4. Recomandari de screening
5. Screening cancer mamar – beneficii si riscuri

Cancerul de san – care sunt factorii de risc?

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual in lume sunt peste 500.000 de decese din cauza cancerului mamar. Cand cancerul este depistat intr-un stadiu incipient, sansele de vindecare sunt mai mari. Cancerul de san este o boala in care se formeaza celule maligne (canceroase) in tesuturile sanului. Se formeaza de obicei in tuburile care transporta laptele catre mamelon si in lobuli (glandele care produc lapte). Poate sa apara atat la barbati, cat si la femei, desi cancerul de san la barbati este rar intalnit.

Cancerul este o boala complexa si exista anumiti factori de risc ce nu pot fi schimbati, in timp ce altii sunt factori modificabili. Supraponderalitatea, lipsa exercitiilor fizice, fumatul si consumul de alimente nesanatoase – sunt factori ce pot fi schimbati.

Factori de risc nemodificabili pentru cancerul mamar

Factori de risc pentru cancerul de san pe care nu ii putem schimba includ:

Varsta

Odata cu varsta, riscul de cancer mamar creste. Cele mai multe tipuri de cancer de san se intalnesc la femeile cu varsta peste 55 de ani.

Factori genetici

Aproximativ 5 -10% dintre cazurile de cancer mamar sunt considerate ereditare, ceea ce inseamna ca acestea rezulta direct din modificari genetice (mutatii) transmise de la un parinte. Cea mai frecventa cauza a cancerului de san ereditar este o mutatie mostenita a genelor BRCA1 sau BRCA2. In celulele normale, aceste gene contribuie la producerea proteinelor care repara ADN-ul deteriorat. Versiunile afectate ale acestor gene pot duce la cresterea anormala a celulelor, care poate duce la cancer.

Istoric familial de cancer mamar

Este important de retinut ca majoritatea femeilor care sufera de cancer de san nu au antecedente familiale ale bolii. Insa, femeile care au rude apropiate de sange cu cancer de san prezinta un risc mai mare.

Istoric personal de cancer de san

O femeie cu cancer la un san are un risc mai mare de a dezvolta un alt cancer in celalalt san sau intr-o alta parte a aceluiasi san.

Tesut mamar dens

Sanii sunt compusi din tesut adipos, tesut fibros si tesut glandular. Din pacate, tesutul mamar dens poate face mai dificila observarea cancerelor pe mamografii.

Afectiuni benigne ale sanilor

Femeile diagnosticate cu anumite afectiuni benigne (non-canceroase) ale sanului pot avea un risc mai mare de cancer de san. Unele dintre aceste afectiuni sunt mai strans legate de riscul de cancer mamar decat altele. Leziunile neproliferative nu par sa afecteze riscul de cancer mamar sau, daca da, cresterea riscului este foarte mica (ex: fibroza sau chisturi multiple, hiperplazie usoara, un singur papilom, ectazie ductala, mastita etc.). Leziunile proliferative fara atipie (anomalii ale celulelor) pot duce la o crestere excesiva a celulelor in canalele sau lobulii sanului, dar celulele nu par foarte anormale. Aceste conditii par sa creasca usor riscul de cancer mamar. Exemple includ hiperplazie ductala obisnuita, fibroadenom, mai multe papiloame etc. Leziunile proliferative cu atipie inseamna ca celulele din san cresc excesiv, iar unele dintre ele nu mai arata normal. Aceste tipuri de leziuni includ hiperplazia ductala atipica (ADH) si hiperplazia lobulara atipica (ALH). Riscul de cancer mamar este de aproximativ 4 – 5 ori mai mare decat in ​​mod normal la femeile cu aceste modificari.

Prima menstruatie aparuta devreme

Femeile care au avut mai multe cicluri menstruale pentru ca prima lor menstruatie a venit mai devreme (mai ales inainte de varsta de 12 ani) prezinta un risc usor mai mare de cancer de san. Cresterea riscului poate fi din cauza  unei expuneri mai lungi pe viata la hormonii estrogen si progesteron.

Menopauza dupa varsta de 55 de ani

Femeile care au avut mai multe cicluri menstruale deoarece au trecut prin menopauza mai tarziu (dupa varsta de 55 de ani) prezinta un risc usor mai mare de cancer de san.

Expunerea la dietilstilbestrol (DES)

Din anii 1940 pana la inceputul anilor 1970, unor femei insarcinate li s-a administrat un medicament asemanator estrogenilor, numit DES, deoarece se credea ca le scade riscul de avort. Aceste femei au un risc usor crescut de a dezvolta cancer de san. Femeile ale caror mame au luat DES in timpul sarcinii pot avea, de asemenea, un risc mai mare de cancer de san.

Factori de risc modificabili pentru cancerul mamar

Un factor de risc este orice element care creste riscul de a avea o boala, cum ar fi cancerul de san. Insa, retineti ca a avea un factor de risc, sau chiar mai multi, nu inseamna ca sigur veti dezvolta boala. Anumiti factori de risc pentru cancer mamar sunt legati de comportamentele personale, cum ar fi dieta si exercitiile fizice. Alti factori de risc legati de stilul de viata includ deciziile privind o eventuala sarcina si administrarea de medicamente care contin hormoni.

Consumul de alcool

Consumul de alcool este in mod cert legat de un risc mai mare de cancer. Riscul creste direct proportional cu cantitatea de alcool consumata. Alcoolul este legat si de un risc crescut de aparitie a altor tipuri de cancer.

Supraponderalitate si obezitate

Supraponderalitatea si obezitatea dupa menopauza cresc riscul de cancer mamar. Inainte de menopauza, ovarele produc cea mai mare parte a estrogenului, iar tesutul adipos reprezinta doar o mica parte din cantitatea totala. Dupa menopauza (cand ovarele inceteaza sa mai produca estrogen), cea mai mare parte a estrogenului unei femei provine din tesutul adipos. Excesul de tesut adipos dupa menopauza poate creste nivelul de estrogen si poate creste riscul de a dezvolta cancer de san. Greutatea poate avea, de asemenea, efecte asupra diferitelor tipuri de cancer mamar.

Sedentarismul

Sunt din ce in ce mai multe dovezi stiintifice ca activitatea fizica regulata reduce riscul de cancer mamar, in special la femeile care au trecut de menopauza. Nu este clar modul in care activitatea fizica ar putea reduce riscul de cancer mamar, dar se poate datora efectelor asupra greutatii corporale, inflamatiei, hormonilor si echilibrului energetic.

Nuliparitate (absenta sarcinilor)

Femeile care nu au avut copii sau care au avut primul lor copil dupa varsta de 30 de ani au un risc putin mai mare de de cancer de san in general. Cu toate acestea, efectul sarcinii asupra riscului de cancer mamar este complex.

Lipsa alaptarii

Majoritatea studiilor sugereaza ca alaptarea poate reduce usor riscul de cancer mamar, mai ales daca se continua timp de un an sau mai mult. Dar acest lucru a fost greu de studiat, mai ales in tari unde alaptarea timp de 1 an sau mai mult este mai putin frecventa. Explicatia ar fi ca alaptarea reduce numarul total de cicluri menstruale ale unei femei.

Contraceptia

Unele metode de contraceptie folosesc hormoni, care ar putea creste riscul de cancer mamar.

Terapia hormonala dupa menopauza

Terapia hormonala cu estrogen (adesea combinata cu progesteron) a fost utilizata de multi ani pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor menopauzei si pentru a preveni osteoporoza. Exista 2 tipuri principale de terapie hormonala. Pentru femeile care inca mai au uter, medicii prescriu in general estrogen si progesteron (cunoscuta sub numele de terapie hormonala combinata sau doar HT). Pentru femeile care au suferit o histerectomie (care nu mai au uter), poate fi utilizat doar estrogenul. Aceasta este cunoscuta sub numele de terapie de substitutie estrogenica (ERT) sau terapie cu estrogen (ET).

Pot reduce riscul de cancer mamar?

Nu exista o modalitate sigura de a preveni cancerul de san. Insa, exista lucruri pe care le puteti face, care pot reduce riscul:

• Mentineti-va la o greutate sanatoasa si evitati cresterea in greutate in exces, echilibrand aportul alimentar cu activitatea fizica.
• Fiti activiti. Activitatea fizica moderata pana la intensa este legata de un risc mai mic de cancer de san, deci este important sa faceti activitate fizica in mod regulat.
• Evitati sau limitati alcoolul. Chiar si nivelurile scazute ale consumului de alcool au fost legate de o crestere a riscului.
• Adoptati o dieta sanatoasa, bazata pe alimente naturale, sanatoase, variate.

Daca sunteti o femeie cu risc crescut de cancer de san (de exemplu, deoarece aveti un istoric familial puternic de cancer de san, o mutatie genetica ce creste riscul de cancer de san, cum ar fi in gena BRCA1 sau BRCA2 etc.), exista cateva lucruri pe care le puteti face, care va pot ajuta sa reduceti riscul de a dezvolta cancer de san:

• Vizite mai frecvente la medic (cum ar fi la fiecare 6 – 12 luni) pentru examene ale sanilor si evaluarea continua a riscurilor.
• Inceperea screeningului pentru cancer mamar cu mamografii anuale inca de la o varsta mai frageda.
• Este posibil sa beneficiati si de un alt test de screening, cum ar fi RMN la nivelul sanilor.

Desi aceasta abordare NU reduce riscul de cancer de san, ar putea ajuta la depistarea cancerului intr-o forma incipienta, cand este probabil sa fie mai usor de tratat.

Ce este screening-ul?

Prin procedurile de screening se cauta semne ale unei boli specifice, inainte ca o persoana sa aiba simptome. Scopul testelor de screening este de a depista cancerul intr-un stadiu incipient, cand acesta poate fi tratat si poate fi vindecat. Testele de screening se fac atunci cand nu aveti simptome de cancer.

Obiectivele generale ale screening-ului pentru cancer sunt:

• reducerea numarului de persoane care dezvolta boala;
• reducerea numarului de persoane care mor din cauza bolii;
• identificarea persoanelor cu un risc mai mare de a dezvolta un tip specific de cancer care ar putea avea nevoie de screening mai des din cauza mutatiilor genetice.

Screening cancer mamar – ce implica?

Mamografia este cel mai frecvent test de screening pentru cancerul de san. Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) poate fi utilizata pentru screening-ul femeilor cu risc crescut de cancer mamar. Screeningul este utilizat pentru a identifica un cancer inainte de a cauza simptome sau semne.

Screening-ul implica si examinarea clinica a sanului de catre medic.

Examinarea sanilor

Intr-un examen clinic al sanilor, medicul palpeaza cu atentie sanii si zona axilei pentru a observa eventuale mase sau modificari. Femeile pot face acasa si o autoexaminare a sanilor, palpandu-si sanii.

Auto-examinarea sanilor poate fi facuta de femei sau barbati pentru a-si verifica sanii, pentru a vedea daca exista noduli sau alte modificari. Cel mai bun moment pentru a face o autoexaminare a sanilor este la cateva zile dupa incheierea ciclului menstrual lunar. Schimbarile hormonale pot afecta dimensiunea si textura sanilor, asa ca cel mai bine este sa efectuati examenul cand sanii sunt in starea lor normala. De asemenea, ar trebui sa tineti un jurnal al autoexaminarilor. Acest lucru va va ajuta sa urmariti si sa inregistrati orice schimbari pe care le-ati observat la sani.

Mamografia

Mamografia joaca un rol central in depistarea precoce a cancerelor de san, deoarece poate prezenta modificari la nivelul sanilor inainte ca un pacient sau un medic sa le simta. Mamografia este cel mai frecvent test de screening pentru cancerul de san. Mamografia poate depista tumori care sunt prea mici pentru a fi simtite. De asemenea, poate depista un carcinom ductal in situ (DCIS). In cazul acestei boli, celulele anormale acopera canalul mamar. Unii le recomanda de la varsta de 50 ani, in timp ce altii recomanda inceperea mamografiilor de screening de la 40 ani sau inainte, in functie de factorii de risc.

Un tip mai nou de mamografie se numeste mamografie cu tomosinteza sau mamografie 3D. Poate imbunatati capacitatea de a depista cancere mici si reduce nevoia de a repeta testele din cauza rezultatelor fals-pozitive. In general, mamografiile nu sunt indicate femeilor tinere cu mai mult tesut dens. Asta pentru ca atat tumorile, cat si tesuturile dense apar albe pe mamografie.

Proceduri suplimentare de screening mamar

RMN

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) poate fi utilizata pentru screening-ul femeilor cu risc crescut de cancer mamar. RMN este o procedura care foloseste un magnet, unde de radiofrecventa si un computer pentru a produce o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului.

Ecografie mamara

Femeile mai tinere cu mai mult tesut dens pot beneficia mai mult de pe urma unei ecografii mamare. Ecografia mamara este un tip de imagistica ce utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini ale interiorului sanului. Ecografia mamara poate capta imagini ale sanului care pot fi dificil de vazut pe mamografie. De asemenea, va poate ajuta sa determinati daca o masa la nivelul sanului este o masa solida sau un chist umplut cu lichid.

Recomandari de screening

Screening-ul mamar cu mamografie este recomandat de obicei pentru femei de 50-70 ani. Poate fi indicat uneori si de la varsta de 40 ani sau chiar inainte, in caz de risc mai mare de cancer mamar. In general se recomanda o mamografie anual sau o data la 2 ani. In caz de risc crescut de cancer mamar, mamografiile se pot face si la 6 luni. In cazul femeilor mai tinere se fac de obicei  ecografii mamare. Ecografiile mamare e bine, in general, sa se faca anual.

De asemenea, examinarea mamara este indicata la orice varsta, inclusiv autoexaminarea sanilor. Autoexaminarea sanilor trebuie facuta lunar de catre fiecare femeie in parte, iar examinarea sanilor de catre un medic (ca parte a unui screening) e bine sa se faca anual.

Screening cancer mamar – beneficii si riscuri

Beneficii

Screening-ul mamar ajuta la depistarea unui eventual cancer in stadiu incipient, cand este mai usor de tratat si sansele de supravietuire sunt mai mari. Cancerele de san descoperite prin screening sunt, in general, intr-un stadiu incipient. Cancerele de san timpurii sunt, de obicei, mai usor de tratat, pot avea nevoie de mai putin tratament. Cand cancerele sunt mici, femeia are mai multe optiuni de tratament. S-a demonstrat ca mamografia scade numarul de decese cauzate de cancerul de san atunci cand este utilizata pentru screening.

Riscuri

Exista si unele riscuri cand vine vorba de screening-ul mamar:

• rezultate fals negative – unele cancere nu sunt depistate (sunt omise) – in cazuri rare;
• rezultate fals pozitive – rezultatele indica prezenta unui cancer, dar in realitate boala nu este prezenta si poate duce la alte proceduri invazive inutile;
• supradiagnostic si supratratament – unele cancere nu ar fi produs niciodata simptome sau complicatii daca ar fi fost lasate netratate, insa de obicei cand sunt depistate se recomanda adesea tratamente – ce pot avea o serie de efecte adverse (fizice si psihologice) si sunt costisitoare.

Retineti ca in cele mai multe cazuri, beneficiile screening-ului mamar depasesc riscurile. E important sa mergeti la controalele medicale de rutina si sa respectati recomandarile medicale privind screening-ul.

Referinte:
(1) https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/screening.htm
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3149836/
(3) https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/mammograms.htm
(4) https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/risk_factors.htm
(5) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/symptoms-causes/syc-20352470
(6) https://www.who.int/cancer/detection/breastcancer/en/