Alcoolul şi riscul de cancer

Alcoolul si riscul de cancer

Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC, parte a Organizației Mondiale a Sănătății) a clasificat alcoolul ca fiind un agent cancerigen de categoria I.

Există dovezi solide că excesul de băuturi alcoolice crește riscul de cancer la nivelul regiunii gurii și gâtului, crește riscul de cancer esofagian, cancer mamar, cancer colorectal, cancer gastric, cancer hepatic, cancer renal etc.

Alcoolul este termenul obișnuit pentru etanol sau alcool etilic, o substanță chimică găsită în bere, vin și băuturi alcoolice spirtoase, precum și în anumite medicamente, apa de gură, produse de uz casnic și uleiuri esențiale. Alcoolul este produs prin fermentarea zaharurilor și a amidonului cu ajutorul drojdiei.

Principalele tipuri de băuturi alcoolice și conținutul lor în alcool sunt, după cum urmează:

  • Bere și cidru: 3-7% alcool;
  • Vinuri: 9-15% alcool;
  • Vinuri fortificate cu alcool: 16-20% alcool;
  • Lichior sau băuturi spirtoase distilate, cum ar fi gin, rom, vodcă și whisky, care sunt produse prin distilarea alcoolului din boabe, fructe sau legume fermentate: de obicei, 35-40% alcool sau mai mult.

Cuprins:

  1. Statistici
  2. Legatura dintre alcool și cancer
  3. Cum reducem consumul de alcool?

Statistici privind alcoolul și cancerul

Se estimează că 5% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de consumul excesiv de alcool, și 5% dintre decesele cauzate de cancer au drept factor principal de risc alcoolul.

Conform cercetărilor, riscul de cancer cauzat de alcool diferă de la boală la boală, astfel (comparativ cu cei care nu consumă alcool deloc sau consumă cu moderație):

Consumul excesiv de alcool se definește prin consumul a mai mult de 3 băuturi pe zi pentru femei și 4 băuturi pe zi pentru bărbați. O băutură este echivalentul a 10 ml alcool pur, 350 ml bere, 120 ml vin sau 35 ml tărie.

Consumul de alcool este un factor major de risc pentru anumite tipuri de cancer din regiunea capului și gâtului, în special cancerele din cavitatea bucală (excluzând buzele), cancerul de faringe  și laringe. Persoanele care consumă 50 ml sau mai mult pe zi (aproximativ 3,5 sau mai multe băuturi pe zi) au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer decât cei care nu consumă alcool.

Alcoolul este un factor de risc și pentru un anumit tip de cancer esofagian, denumit carcinom esofagian scuamos, dar și pentru cancerul hepatic (carcinomul hepatocelular) sau cancerul mamar la femei. Aportul ridicat de alcool este asociat și cu predispoziția pentru cancer de colon sau cancer rectal.  Pentru fiecare 10 ml de alcool consumate pe zi, se estimează o creștere cu 7% a riscului de cancer de colon sau rectal.

diagnostic cancer osos

Legatura dintre alcool și cancer

Nu există noțiune de consum normal de alcool, mai ales când vorbim de riscul de cancer. Riscul de cancer crește direct proporțional cu aportul de alcool consumat.

Riscul crescut poate fi dat de 2 substanțe chimice care pot deteriora ADN-ul celulelor sănătoase:

  • Etanolul, care este partea principală a băuturilor alcoolice;
  • Acetaldehida, care se produce atunci când alcoolul este digerat în organism.

Nu se cunosc cu exactitate relațiile la nivel molecular dintre alcool și riscul de cancer, dar au fost emise o serie de ipoteze:

  • Organismul metabolizează etanolul în elemente mai mici care sunt absorbite în fluxul de sânge. Una dintre aceste substanțe se numește acetaldehidă. Acetaldehida se poate lega de ADN-ul nostru (informația genetică din fiecare celulă) pentru a crește riscul mutațiilor celulare (deteriorarea celulară) și afectează replicarea celulară normală, ceea ce poate crește riscul de cancer.
  • Alcoolul generează specii reactive de oxigen care pot deteriora ADN-ul, proteinele și lipidele prin oxidare.
  • Etanolul intră în contact cu organismul prin iritarea țesutului umed care căptușește tractului digestiv (mucoasele). Această iritare face ca substanțele cancerigene să provoace leziuni celulare.
  • Etanolul acționează ca un solvent (diluant), astfel încât organismul este mai expus riscului de a absorbi substanțe cancerigene.
  • Etanolul crește nivelul de estrogen, ceea ce crește riscul de cancer de sân la femeile consumatoare de alcool.
  • Etanolul poate cauza ciroză (cicatrizare) a ficatului, ceea ce crește riscul de cancer la ficat.
  • Alcoolul poate afecta capacitatea organismului de a procesa și absorbi substanțe nutritive importante, inclusiv: vitamina A, vitamina C, vitamina D, vitamina E, folatul, carotenoizii etc.
  • Alcoolul poate favoriza creșterea în greutate, ceea ce crește riscul de cancer.
  • Băuturile alcoolice pot conține, de asemenea, o varietate de agenți carcinogeni care sunt introduși în timpul fermentației și producției, cum ar fi nitrozamine, fibre de azbest, fenoli și hidrocarburi.

Consumul cronic de alcool și fumatul sunt principalii factori de risc pentru cancerul tractului digestiv, incluzând orofaringe, hipofaringe, laringe și esofag. Ciroza hepatică alcoolică este, de asemenea, o afecțiune precanceroasă. Mai mult, ingestia cronică de alcool, chiar și la doze moderate, sporește carcinogeneza în regiunea colorectală și la nivelul sânilor, în special la persoanele cu risc major de dezvoltare a cancerului.

Unele studii arată că acetaldehida este responsabilă în special de carcinogeneza asociată cu alcoolul, deoarece acetaldehida este carcinogenă, mutagenă, se leagă de ADN și proteine, afectează folatul și are ca rezultat hiper-regenerarea secundară.

Consumul cronic de alcool induce, de asemenea, citocromul P-4502E1 în celulele mucoasei gastrointestinale și în ficat, având ca rezultat o generare crescută de specii reactive de oxigen și o activare crescută a diferitelor substanțe carcinogene de natură alimentară și de mediu, cum ar fi cele prezente în fumul de țigară.

cancer faringian de faringe

Fumatul si alcoolul

Studiile arată că persoanele care consumă alcool și fumează prezintă riscuri mult mai mari de a dezvolta cancere ale cavității bucale, faringelui, laringelui și esofagului decât persoanele care consumă doar alcool fără a fuma, sau fumează fără a consuma alcool, precum și cei care nu au niciunul dintre aceste vicii. De fapt, pentru cancerul oral și faringian, riscurile asociate consumului de alcool și fumatului sunt mult mai mari.

Alcoolul și creșterea în greutate

Alcoolul nu are niciun beneficiu nutrițional real, dar, cu toate acestea, are un conținut ridicat de calorii (kilojouli), mai exact 29 kilojouli pe ml de alcool pur. Aceasta înseamnă că o băutură standard (aproximativ 10 ml de alcool), cum ar fi un pahar de vin de 100 ml, are 315 kilojouli. Dat fiind faptul că alcoolul este consumat, de obicei, pe lângă aportul normal alimentar, poate contribui la creșterea în greutate, ceea ce contribuie indirect la cancerele care sunt asociate cu excesul ponderal, inclusiv cancerul de esofag, cancerul de pancreas, cancerul intestinal, cancerul de sân (la femeile aflate în postmenopauză), cancerul endometrial sau cancerul renal.

Interacțiunea dintre alcool și chimioterapie

Se recomandă ca după diagnosticarea cancerului și începerea tratamentului să se renunțe complet la alcool. Alcoolul poate afecta eficiența medicamentelor și chiar poate cauza efecte adverse.

Tipul băuturii alcoolice face diferența?

Cercetările arată că băuturile alcoolice de toate tipurile au un impact similar asupra riscului de cancer. Prin urmare, recomandările privind limitarea sau evitarea consumului de alcool acoperă toate tipurile de băuturi alcoolice, fie bere, vinuri, băuturi spirtoase sau orice alte băuturi, precum și alte surse de alcool.

Factorul important este cantitatea de alcool (etanol) consumată. Chiar și cantități mici de băuturi alcoolice pot crește riscul unor tipuri de cancer. Nu există niciun prag al consumului de alcool sub care riscul de cancer nu crește, cel puțin pentru unele tipuri de cancer.

Cum reducem consumul de alcool?

O băutură standard alcoolică este echivalentul a 10 ml de alcool pur. Acest lucru este echivalentul unei beri de 350 ml cu 4% alcool, un pahar cu vin de 120 ml cu 12,5% alcool sau 33 ml de tărie. Înlocuirea băuturilor cu un conținut crescut de alcool cu băuturi cu un conținut redus de alcool (de exemplu, bere fără alcool sau cu alcool redus, vin cu conținut scăzut de alcool) poate reduce riscul de cancer prin scăderea cantității totale de alcool ingerate. Cu toate acestea, limitarea sau evitarea consumului de alcool este cheia reducerii riscului.

Nu există nicio modalitate dovedită de a preveni complet cancerul. Cu toate acestea, există o serie de pași pe care îi puteți lua în considerare pentru a  reduce riscul de cancer cauzat de alcool. Recomandările în ceea ce privește consumul maxim de alcool admis sunt:

  • maximum o băutură pe zi pentru femei;
  • maximum 1-2 băuturi standard pe zi pentru bărbați.

Aceasta este definiția consumului moderat. Nu există noțiune de consum normal de alcool. De asemenea, episoadele de consumul excesiv de alcool (stări de ebrietate) cresc considerabil riscul de cancer. Nu face excepție nici vinul roșu. Nu există dovezi clare că un consum de vin roșu contribuie la prevenirea cancerului. Astfel, limitele recomandate în prezent se aplică și vinului roșu.

Dacă nu vrei să renunți complet la alcool, limitează-te la maximum 1 băutură pe zi (o bere, un pahar cu vin sau o tărie) și ai grijă ca măcar în 2-3 zile ale săptămânii să eviți consumul de băuturi alcoolice. Alege băuturile cu un conținut mai redus de alcool și evită să fumezi în același timp. Evită stările de ebrietate și consumul abuziv de alcool, chiar și dacă astfel de episoade sunt rare.

Referinte:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *