Importanţa testelor de screening pentru cancer este una majoră. Testele de screening din oncologie au rolul de a depista semne de cancer înainte ca o persoană să aibă simptome. Atunci când țesutul anormal sau cancerul este depistat mai devreme, poate fi mai ușor de tratat şi de vindecat. Când apar simptomele, cancerul poate fi mai avansat și ar putea fi mai greu de tratat.

Testele de screening sunt folosite pentru tipurile de cancer care sunt comune; aceasta înseamnă că boala are o incidenţă mare. Testele de screening sunt, de asemenea, utilizate pentru bolile pentru care există tratamente eficiente disponibile. Dacă nu există tratamente eficiente, screening-ul nu este util, deoarece nu există o modalitate de a trata boala depistată.

Curprins:

1. Tipuri de teste de screening
2. Cum se definește un test de screening util?
3. Exemple de teste de screening
4. Limitări și riscuri

Tipuri de teste de screening pentru cancer

Testele de screening pot include:

• Examen fizic: O analiză a corpului pentru a verifica starea de sănătate, inclusiv verificarea semnelor de boală. Un exemplu este un examen al sânilor pentru a detecta eventuali noduli.
• Teste de laborator: Prelevarea de țesut, sânge, urină sau alte elemente din organism. De exemplu, un test de sânge care măsoară un antigen specific.
• Investigații de imagistică: Se obțin imagini din interiorul corpului, iar exemple ar fi o mamografie, care este un test de screening pentru cancerul de sân.
• Teste genetice: Teste care depistează anumite mutații genetice legate de anumite tipuri de cancer.

Teste de sânge pentru depistarea cancerului

Probele de sânge pot prezenta celule canceroase, proteine sau alte substanțe produse de cancer. Testele de sânge pot, de asemenea, să ofere medicului o idee despre cât de bine funcționează organele intene și dacă acestea au fost afectate de cancer. Exemple de teste de sânge utilizate pentru a diagnostica cancerul includ:

• Hemoleucograma– măsoară cantitatea unor diferite tipuri de celule sangvine dintr-o mostră de sânge. Cancerul de sânge poate fi detectat utilizând acest test dacă se găsesc prea multe sau prea puține tipuri de celule sangvine sau celule anormale.
• Testarea proteinelor din sânge – un test pentru examinarea diferitelor proteine din sânge poate ajuta la detectarea anumitor proteine normale ale sistemului imunitar (imunoglobuline) care sunt uneori în concentrații mari la persoanele cu mielom multiplu.
• Testarea unor markeri tumorali – markerii tumorali sunt substanțe chimice produse de celulele tumorale care pot fi detectate în sânge. Exemple de markeri tumorali includ antigenul specific prostatei (PSA) pentru cancerul de prostată, antigenul cancerigen 125 (CA 125) pentru cancerul ovarian, calcitonina pentru cancerul tiroidian, alfa-fetoproteina (AFP) pentru cancerul hepatic și gonadotropina corionică umană pentru cancerul testicular și cancerul ovarian.
• Testele pentru celule tumorale circulante. Testele de sânge recent dezvoltate sunt folosite pentru a detecta celulele care s-au desprins de un loc inițial al cancerului și circulă liber în sânge.

Rezultatele testului trebuie interpretate cu atenție, deoarece mai mulți factori pot influența rezultatele testului, cum ar fi variațiile din organism sau chiar alimentele. În plus, țineți cont de faptul că, uneori, bolile noncanceroase pot determina rezultate anormale ale testelor. În alte cazuri, cancerul poate fi prezent chiar dacă rezultatele testului de sânge sunt normale.

Deși testele de sânge și urină pot oferi anumite indicii, alte teste sunt de obicei necesare pentru a stabili diagnosticul. Pentru cele mai multe forme de cancer, o biopsie – o procedură pentru a obține un eșantion de celule suspecte pentru testare – este de obicei necesară pentru a face un diagnostic definitiv.

Cum se definește un test de screening pentru cancer util?

• Un test de screening pentru cancer ar trebui să prezinte un risc foarte scăzut pentru pacienți. Cu cât este mai invaziv, cu atât este mai mare riscul. De exemplu, o colonoscopie are un risc scăzut de efecte secundare, dar un risc mai mare decât un simplu test de sânge.
• Un test de screening bun oferă rezultate utile – asta înseamnă că testul trebuie să fie fiabil în depistarea bolii atunci când este prezentă la pacient și să nu identifice nicio boală dacă nu este prezentă. Un rezultat fals pozitiv apare atunci când rezultatele testului par a fi anormale, chiar dacă nu există cancer în organism. Un rezultat fals negativ apare atunci când rezultatele testelor arată că nu există cancer, dar, de fapt, acesta este prezent în organism. Nu există teste perfecte, dar acestea trebuie să aibă o rată foarte redusă de rezultate fals-pozitive și fals-negative. Rezultatele fals pozitive pot duce la stres, anxietate și pot duce la alte teste inutile, iar rezultatele fals-negative pot întârzia tratamentul.
• Testele de screening pentru cancer trebuie să prezintă sensibilitate înaltă și specificitate – sensibilitatea definește „adevărata rată pozitivă” (cu cât este mai mare sensibilitatea de 100%, cu atât este mai probabil ca un rezultat pozitiv să însemne că pacientul are boala), iar specificitatea este „rata reală negativă” (cu cât specificitatea este mai apropiată de 100%, cu atât este mai probabil că un rezultat negativ înseamnă că pacientul nu are boala).

În cazul în care un test de screening identifică semne de cancer, vor fi efectuate mai multe investigații pentru a confirma diagnosticul. Controversa apare atunci când nu este clar dacă beneficiile screening-ului depășesc riscurile testelor de diagnosticare ulterioare și tratamentele pentru cancer.

Exemple de teste de screening pentru cancer

Fiecare tip de cancer are propriile teste de screening. Unele tipuri de cancer în prezent nu au o metodă eficientă de screening.

Screening-ul cancerului mamar

• Mamografia – este un tip de investigaţie imagistică ce este concepută special pentru a vizualiza țesutul sânului. Imaginile produse, numite mamografii, pot prezenta tumori sau anomalii la nivelul sânului.
• Examenul fizic al sânului – presupune analiza sânului în ceea ce privește diferite formațiuni dezvoltate, forma, dimensiunea sau structura sânului. De asemenea, se pot depista eventuale modificări ale pielii sânilor și mameloanelor.
• Auto-examinarea sânilor – este efectuată chiar de pacientă, la domiciliu, pentru a identifica orice schimbare de la nivelul sânilor și zonei din jur.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – RMN-ul nu este folosit în mod regulat pentru a identifica semne de cancer de sân. Cu toate acestea, poate fi util pentru femeile cu un risc mai mare de cancer la sân, pentru cele cu sâni cu densitate mare sau când se identifică un nodul sau o formațiune în timpul unui examen la sân.

Femeile ar trebui să efectueze aceste tipuri de screening-uri mai ales după vârsta de 40 de ani, iar cele cu un risc mediu de cancer mamar trebuie să efectueze screeningul anual de la vârsta de 45 de ani. La vârsta de 55 de ani, femeile trebuie să efectueze mamografii la 1-2 ani.

Screening-ul pentru cancerul cervical

• Testul pentru Papiloma Virus Uman (HPV) – sunt prelevate celule din exteriorul colului uterin al unei femei, celule care sunt testate pentru tulpini specifice de HPV. Acest test poate fi efectuat independent sau combinat cu un test Papanicolau.
• Testul Papanicolau – și acest test este pe bază de celule prelevate din exteriorul colului uterin al unei femei, iar un anatomo-patolog va analiza proba pentru a depista eventuale celule pre+canceroase sau canceroase.

Femeile cu vârste cuprinse între 21 – 29 de ani ar trebui să efectueze un test Papanicolau la fiecare 3 ani. Femeile cu vârste cuprinse între 30 – 65 de ani ar trebui să efectueze un astfel de test și un test HPV la fiecare 5 ani, sau un test Papanicolau la fiecare trei ani. → Citeste mai multe despre screening cancer cervical.

Screening-ul pentru cancerul colorectal

• Colonoscopia – în timpul acestei proceduri, medicul introduce un tub flexibil, numit colonoscop la nivelul rectului, pentru a depista eventuali polipi în colon sau cancer.
• Sigmoidoscopia – se utilizează un tub flexibil, numit sigmoidoscop, pentru a analiza colonul inferior pentru polipi și cancer. Nu se poate verifica partea superioară a colonului cu acest test.
• Testul hemocult – numit mai exact testul pentru sânge ocult în fecale (FOBT), depistează urme de sânge în fecale sau scaun, care pot fi un semn de polipi sau cancer. Există două tipuri de FOBT: testul guaiac și testul imunochimic.
• Examinarea cu bariu cu dublu contrast – este o examinare cu raze X a colonului și a rectului. Bariul formează conturul colonului și al rectului în radiografii.
• Teste ADN de scaun – aceste teste analizează ADN-ul dintr-o probă de scaun a unei persoane pentru a depista un eventual cancer. Pe baza modificărilor ADN găsite în polipi și cancere se va identifica necesitatea unei colonoscopii.

Adulții cu risc mediu ar trebui să înceapă screeningul colorectal la vârsta de 45 de ani, iar cei cu antecedente familiale sau cu alți factori de risc ar trebui să inițieze aceste teste mai devreme.

Testele de screening pentru cancerul pulmonar

• CT cu doze reduse de radiații – o scanare CT creează o imagine tridimensională a interiorului corpului cu ajutorul unui dispozitiv ce emite raze X. Un computer combină apoi aceste imagini într-o secțiune detaliată, transversală, care prezintă orice anomalii sau tumori.

Persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar pot beneficia de scanarea CT cu doze mici. Risc ridicat se referă la fumătorii actuali (sau cei care au renunțat în ultimii 15 ani) cu vârste cuprinse între 55 – 74 de ani, care au un istoric de fumat de 30 ani sau mai mult. Aceasta înseamnă fumat în medie 1 pachet de țigări pe zi timp de 30 de ani, 2 pachete pe zi timp de 15 ani sau echivalentul.

Testele de screening pentru cancerul de prostată

• Examen rectal digital – este un test în care medicul introduce un deget (protejat de mănuşă și cu lubrifiant) în rectul unui bărbat pentru a analiza suprafața prostatei în vederea depistării unor eventuale anomalii.
• Testul antigenului specific prostatic (PSA) – acest test de sânge măsoară nivelul unei substanțe numite PSA, ce se găsește de obicei în concentrații mai mari la bărbații cu cancer de prostată. Cu toate acestea, un nivel ridicat al PSA poate indica și alte boli care nu sunt canceroase.

Testele de screening pentru cancerul de piele

• Examinare completă a pielii – un medic va analiza pielea pentru a depista eventuale semne de cancer de piele.
• Auto-examinarea pielii – presupune examinarea individuală a pielii, într-o oglindă, pentru a depista eventuale semne de cancer de piele.
• Dermatoscopia – se folosește un dispozitiv portabil pentru a evalua dimensiunile, forma și pigmentarea leziunilor pielii. Este folosită de obicei pentru detectarea precoce a melanomului.

Limitări și riscuri

Testele de screening pot ajuta medicii să depisteze un cancer într-o etapă precoce, mai tratabilă. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea șanselor de supraviețuire. Cu toate acestea, depistarea cancerului are și o serie de riscuri. Aceste riscuri includ:

• Supradiagnosticul – Testele de screening pot depista cancere cu creștere lentă, care nu ar fi cauzat efecte nocive în timpul vieții unei persoane. Ca urmare, unii oameni pot primi tratamente potențial dăunătoare, dureroase, stresante și / sau costisitoare, de care nu au nevoie.
• Rezultate fals pozitive – Uneori, un test de screening va sugera că o persoană are cancer atunci când nu are, de fapt.
• Rezultate fals negative – Uneori, un test de screening va sugera că o persoană nu are cancer atunci când are, de fapt. Ca urmare, o persoană nu poate primi tratamentul de care are nevoie.

Dacă medicul vă recomandă anumite teste de screening, asta nu înseamnă că aveți cancer, ci că există un anumit risc de boală și e bine să preîntâmpinați problema.

Beneficii:

• Rezultatele ne pot liniști, dacă suntem stresați că am putea avea o astfel de boală.
• Dacă vorbim de un rezultat pozitiv, este bine să ținem cont că depistarea la timp crește șansele de vindecare. Screening-ul cancerului ajută la eventuala depistare precoce a cancerului înainte de a avea simptome, când este mai ușor de tratat.
• Screening-ul cancerului poate ajuta la prevenirea cancerului prin găsirea de modificări ale corpului care ar deveni cancer dacă sunt lăsate netratate.
• Detectarea precoce poate însemna mai puține tratamente și mai puțin timp petrecut în spitale.
• Cu cât un cancer este detectat mai devreme, cu atât este mai mare șansa de supraviețuire.

Referinte:

• Principles of screening, link: https://wiki.cancer.org.au/policy/Principles_of_screening
• Screening for various cancers, link: http://www.who.int/cancer/detection/variouscancer/en/
• http://www.cancerscreening.gov.au/
• Screening Tests, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/screening/screening-tests#other-tests
• Understanding cancer screening, link: http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/screening/understanding-cancer-screening