Există anumite dovezi conform cărora prin anumite comportamente se poate reduce riscul de apariție a cancerului, printre care şi alăptarea. De asemenea, există o serie de nelămuriri privind siguranţa hrănirii copilului la sân în timpul tratamentului pentru cancer.

Principalul tip de cancer pe care îl asociem cu alăptarea este cancer de sân sau cancerul mamar. Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei. Conform cercetărilor, cu cât o femeie alăptează mai mult, cu atât este mai protejată împotriva cancerului de sân.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca bebelușii să fie hrăniți exclusiv prin alăptare în primele 6 luni de viață pentru sănătatea optimă a mamei și a copilului, și că alăptarea trebuie să continue timp de până la 2 ani sau peste, alături de alte alimente și băuturi conform diversificării. Cu toate acestea, chiar și în țările mai slab dezvoltate, doar 47 % din sugari sunt alăptați exclusiv la sân în primele șase luni de viață, iar media globală este de 36%.

Cuprins:

1. Alăptarea și diagnosticul de cancer
2. Alăptarea și tratamentul cancerului
3. Alăptarea – factor protector împotriva cancerului?

Alăptarea și diagnosticul de cancer

Celulele canceroase NU pot fi transmise copilului prin intermediul laptelui matern.

Diagnosticarea cancerului de sân sau a altei forme de cancer în timpul sarcinii sau în timpul alăptării este dificilăm pentru mamă. Simptomele cancerului mamar sunt similare cu cele care pot fi cauzate de alăptarea sau inflamarea țesutului mamar, incluzând o masă la nivelul sânului, o durere, o secreție mamară și roșeață. Mamele care alăptează sunt mai predispuse la rezultate fals pozitive sau neconcludente pe mamografie sau pe ecografie. Multe simptome sunt frecvente în timpul alăptării și nu indică neapărat cancer.

Diagnosticul de cancer în timpul sarcinii și alăptării poate complica tratamentul. Trebuie subliniat că celulele canceroase, chiar și de la sân, nu sunt transmise fătului prin laptele matern.

Alăptarea și tratamentul cancerului

Dacă o pacientă este diagnosticată cu cancer în timp ce alăptează, majoritatea medicilor vor recomanda să fie oprită temporar alăptarea. Multe tratamente utilizate înpotriva cancerului pot fi transmise copilului prin laptele matern, inclusiv chimioterapicele, terapiile hormonale și anestezia administrată în timpul intervenției chirurgicale. Oprirea alăptării va scădea, de asemenea, fluxul de sânge la sâni, făcându-i mai mici, mai ușor de examinat și reducând riscul de infecții.

În caz de mamografie, radiografie, scanare CT, RMN, ecografie sau biopsie, alăptarea poate fi continuată. Radioterapia la nivelul sânilor ar putea să limiteze producția de lapte la nivelul sânului specific.

Alăptarea este sigură și posibilă după tratamentul cancerului, atât timp cât mama nu se află încă sub tratament de chimioterapie sau radioterapie.

Tipuri de tratamente împotriva cancerului şi alăptarea

• Lumpectomia este extirparea tumorii mamare și a unei părți din țesutul din jur și de cele mai multe ori după recuperare sânul va putea produce lapte mamar iar.
• Mastectomia parțială înseamnă îndepărtarea chirurgicală a unei porțiuni a sânului, fără ganglionii limfatici, urmată deseori de reconstrucția sânului – capacitatea de a alăpta cu succes de la sânul afectat depinde cât de mult țesut a fost îndepărtat și dacă sânul a fost supus radioterapiei.
• Mastectomia unică – presupune îndepărtarea chirurgicală a unui sân – Alaptarea din sânul neafectat este de cele mai multe ori posibilă. Deși poate produce o cantitate limitată de lapte, prin asistență medicală și pompare eficientă de obicei mama poate alăpta eficient.
• Mastectomia dublă – presupune îndepărtarea chirurgicală a ambilor sâni – deoarece nu mai sunt surse de producere a laptelui matern, alăptarea nu va fi posibilă.
• Radioterapia – Uneori, deteriorarea țesutului mamar ar putea fi prea extinsă pentru ca canalele de lapte să fie productive, ceea ce înseamnă că există un risc ca sânul tratat să nu poată produce mult lapte. De asemenea, radiațiile pot modifica structura și compoziția laptelui matern și pot fi dăunătoare pentru bebeluș.
• Chimioterapia – Alăptarea NU este recomandată în timpul tratamentului chimioterapia și nici la scurt timp după finalizarea terapiei. Substanțele active din tratament trec în laptele matern de cele mai multe ori și pot afecta copilul. De obicei se va testa laptele matern după o perioadă pentru a vedea dacă este sigur pentru copil. În general e necesar să se aștepte 3-4 luni sau mai mult pentru reinițierea alăptării.
• Terapia hormonală – În cazul utilizării aceste forme de terapie, inclusiv cu Tamoxifen, un inhibitor de aromatază sau trastuzumab, nu veți putea alăptați bebelușul deoarece medicamentul ajunge în laptele matern și nu este sigur pentru copil.

Alăptarea – factor protector împotriva cancerului?

Femeile care alăpteaza bebelușii pentru perioade prelungite au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sân sau alte forme de cancer feminine decât femeile care nu alăptează. Cu cât o femeie alăptează mai mult, cu atât este mai protejată împotriva cancerului. Reducerea riscului este de aproximativ 4% pentru fiecare 12 luni de alăptare cumulată (adică obținută prin însumarea perioadelor în care o femeie a alăptat fiecare copil).

Conform cercetărilor, alăptarea poate fi un factor protector împotriva anumitor forme de cancer, cum ar fi:

• Cancer de sân – mecanismul efectului protector al alăptării nu este pe deplin înțeles, efectele benefice pot fi explicate prin modificări ale structurii sânului și expunerea mai mică pe durata vieții la hormoni;
• Cancerul ovarian – alăptarea reduce ovulația, ceea ce poate reduce riscul de cancer ovarian;
• Cancerul endometrial – mucoasa endometrială este stimulată mai puțin în timpul alăptării, ceea ce oferă protecție și reduce riscul de cancer endometrial;
• Cancerul cervical – de col uterin

Statistici:

• Femeile care au fost alăptate la sân când erau mici au un risc cu 25% mai pic de cancer de sân în premenopauză și postmenopauză.
• Fiecare 12 luni cumulate de alăptare reduc riscul mamei de cancer cu 4%.
• O femeie care are un istoric familial de cancer mamar are un risc cu 59% mai scăzut dacă alăptează.
• Alăptarea poate să reducă cu până la 30% riscul de cancere feminine – și chiar cu 2% pentru fiecare lună de alăptare la sân.

Alți factori ce influențează riscul mai redus de cancer asociat cu alăptarea:

• durata alăptării;
• femeile care alăpteaza mai mult de un copil;
• primul copil înainte de 25 ani;
• dacă mama a fost alăptată când era mică.

Mecanismul de protecție

Riscul redus al cancerelor sistemului reproducător feminin legate de alăptare este asociat mai ales cu alăptarea prelungită și exclusivă, ce are ca rezultat perioade mai lungi de timp în care femeile nu au ovulație sau cicluri menstruale. Debutul mai târziu al pubertății și al primelor cicluri menstruale și o menopauză anterioară, ambele semnificând mai puține cicluri de ovulație pe parcursul vieții, sunt asociate cu risc scăzut de cancer mamar și ovarian. În schimb, femeile care nu au avut niciodată copii au un risc mai crescut de cancer, deoarece au mai multe cicluri de ovulație mai lungi.

În plus față de impactul sarcinii, alăptarea prelungită poate reduce influența periodică a estrogenului / progesteronului asupra organismului și astfel poate proteja apariția cancerului de sân, ovarian sau endometrial. Alaptarea amână reluarea ciclurilor menstruale și a ovulațiilor după o sarcină, reduce nivelul de estrogen în sân și diferențiază complet țesutul mamar, făcându-l mai puțin sensibil la hormoni.

Alăptarea și cancerul mamar

Când vine vorba de sâni, țesutul mamar cuprinde în principal țesut adipos, țesut glandular (dispus în lobi), canale și țesut conjunctiv. Sânii se dezvoltă ca răspuns la hormoni precum estrogeni, progesteron, insulină și factori de creștere, iar dependența hormonilor reprezintă o caracteristică binecunoscută și importantă a cancerului de sân. Factori ca alăptarea, întreruperea ovulației și înțărcarea – toate implică modificări ale expunerii la estrogen și alți hormoni și modifică permanent histologia moleculară a sânului.

Perioadele mai lungi de alăptare pe viață dau o reducere suplimentară a riscului de cancer, iar caracteristicile fizice ale laptelui matern, cum ar fi fluiditatea și concentrația de calciu, pot juca un rol direct în prevenirea cancerului mamar. Alăptarea asigură o protecție majoră împotriva unui subtip de cancer de sân agresiv și dificil de tratat, numit cancer de sân triplu negativ. Triplu negativ se referă la faptul că este negativ pentru receptorii estrogeni, progesteron și HER2, cancere care au un prognostic slab.

Alăptarea și alte tipuri de cancere

Riscul cancerului ovarian pare a fi redus cu aproximativ jumătate la femeile care au avut două sarcini și care au alăptat fiecare copil timp de cel puțin 6 luni. Alăptarea pare să reducă și riscul de cancer endometrial și cancer de col uterin sau cervical.

O meta-analiză ale cărei rezultate au fost publicate în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention (2014) sugerează alăptarea reduce cu până la 30% riscul de cancer ovarian, riscut scăzând în funcție de durata alăptării (mai mult de 12 luni, 6-12 luni sau mai puțin de 6 luni). Explicația principală pare a fi dată de faptul că alăptarea întârzie ovulația.

O meta-analiză similară publicată în jurnalul Obstretics and Gynecology (2017) a analizat legătura dintre alăptarea la sân și riscul de cancer endometrial. Alăptarea a fost asociată cu o reducere cu 11% a riscului de cancer endometrial. O altă analiză (publicată în jurnalul Nutrients – 2015) sugerează că alăptarea, mai ales de lungă durată, reduce riscul de cancer endometrial, iar efectul este de tip doză-efect: riscul scade cu 2% pentru fiecare lună de alăptare. Se consideră că efectele sunt date de suprimarea estrogenului în timpul alăptării, ce poate fi asociat cu cancerul endometrial.

Referințe:

• (1) European Code against Cancer 4th Edition: Breastfeeding and cancer, link: https://cancer-code-europe.iarc.fr/images/doc/11_breastfeeding.pdf
• (2) Lactation and the risk of cancer, link: https://www.wcrf.org/dietandcancer/exposures/lactation-breastfeeding 
• (3) Breastfeeding Protects Women Against Cancer, link: http://milkgenomics.org/article/breastfeeding-protects-women-against-cancer/ 
• Protective factors, link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/breast-cancer/risks-causes/protective-factors
• Ovarian cancer, link: https://www.unicef.org.uk/babyfriendly/news-and-research/baby-friendly-research/maternal-health-research/ovarian-cancer/
• Breastfeeding and its relationship with reduction of breast cancer: a review, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23317179
• Breast cancer: prevention and control, link: http://www.who.int/cancer/detection/breastcancer/en/index2.html
• Breastfeeding History, link: https://www.breastcancer.org/risk/factors/breastfeed_hist
• Breastfeeding and ovarian cancer risk: a systematic review and meta-analysis of 40 epidemiological studies, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24998548
• Breastfeeding and Endometrial Cancer Risk: An Analysis From the Epidemiology of Endometrial Cancer Consortium, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28486362
• Association between Breastfeeding and Endometrial Cancer Risk: Evidence from a Systematic Review and Meta-Analysis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4517025/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.