Diagnosticarea cancerului tiroidian necesită de obicei mai multe teste şi investigaţii. Cele mai utilizate sunt:

• Examinarea fizică – medical va palpa gâtul, tiroida și ganglionii limfatici pentru depistarea eventualelor anomalii sau umflături neobișnuite.
• Analize de sange – există mai multe tipuri de teste de sânge care pot fi efectuate pentru diagnosticarea și monitorizarea pacientului în timpul și după tratament. Acestea includ teste numite markeri tumorali. Markerii tumorali sunt substanțe găsite în concentrații mai mari decât cele normale în sânge, urină sau țesuturi ale unor persoane cu cancer. Se va analiza nivelul hormonilor tiroidieni – hormonii tiroidieni reglează metabolismul unei persoane. Acest test indică nivelul actual al hormonilor tiroidieni, triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4). Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH) este un hormon produs de glanda pituitară din apropierea creierului. Dacă organismul are nevoie de hormoni tiroidieni, glanda pituitară eliberează TSH pentru a stimula producția. Tiroglobulina (TG) este o proteină produsă în mod natural de tiroidă, precum și de cancerul tiroidian diferențiat. După tratament, ar trebui să existe valori foarte scăzute de tiroglobulină în sânge, deoarece scopul tratamentului este eliminarea tuturor celulelor tiroidiene. Dacă TG crește după operație și / sau cu iod radioactiv, poate fi un semn al cancerului. Un test de marker tumoral poate fi efectuat pentru a măsura nivelul TG al organismului înainte, în timpul și / sau după tratament. Există, de asemenea, un test pentru anticorpii tiroglobulinici (TgAb), care sunt proteine produse de organism pentru a ataca tiroglobulină care apare la unii pacienți. Dacă se găsește TgAb, se știe că interferă cu rezultatele testului TG.
• Ecografia - utilizează unde sonore pentru a crea o imagine a organelor interne. Undele de înaltă frecvență creează un model de ecouri care arată dimensiunea glandei tiroide și informații specifice despre orice noduli, inclusiv dacă un nodul este solid sau este doar un sac umplut cu fluid numit chist.
• Biopsia – presupune prelevarea unei cantități mici de țesut pentru examinare la Alte teste pot sugera că cancerul este prezent, dar numai o biopsie poate face un diagnostic clar.
• Imagistica cu radionuclizi – această scanare se va face fie folosind I-131, fie I-123. Este folosită cel mai adesea pentru a afla mai multe date despre un nodul tiroidian. În acest test, pacientul înghite o cantitate foarte mică, inofensivă de iod radioactiv, care este absorbit de celulele tiroidiene. Acest lucru face ca celulele tiroidiene să apară pe imaginea de scanare, permițând medicului să vizualizeze diferențele dintre aceste celule și alte structuri ale corpului.
• Radiografia – o radiografie este o modalitate de a obţine o imagine a structurilor din interiorul corpului, folosind o cantitate mică de radiații.
• Tomografia computerizată (CT sau CAT) – se creează o imagine tridimensională a interiorului corpului folosind raze X din diferite unghiuri. O scanare CT poate fi utilizată pentru a măsura dimensiunea tumorii. Uneori, un colorant special numit substanţă de contrast este administrat înainte de scanare pentru imagini mai detaliate.

Un instrument pe care medicii îl folosesc pentru a descrie stadiul cancerului este sistemul TNM. Medicii folosesc rezultatele testelor de diagnosticare și scanează pentru a răspunde la aceste întrebări:

• Tumora (T): Cât de mare este tumora primară? Unde este localizată?
• Nodul (N): Tumorile s-au răspândit în ganglionii limfatici? Dacă da, unde și câte?
• Metastazele (M): Cancerul a metastazat în alte părți ale corpului? Dacă da, unde și cât?

Rezultatele sunt combinate pentru a determina stadiul de cancer pentru fiecare persoană. Pentru cancerul tiroidian, există 5 stadii: stadiul 0 (zero) și stadiile I până la IV (de la 1 la 4). Stadiul oferă o variantă comună de a descrie cancerul, astfel încât medicii pot planifica cele mai eficiente tratamente.

În plus față de sistemul TNM, cancerele tiroidiene papiliare și foliculare sunt de asemenea organizate pe baza vârstei pacientului.

Iată mai multe detalii despre fiecare parte a sistemului TNM pentru cancerul tiroidian:

Tumora (T)

• TX: tumora primară nu poate fi evaluată;
• T0: nu sunt semne ale unei tumori;
• T1: tumora este de 2 cm sau mai mică și se limitează la tiroidă;
• T1a: tumora este de 1 cm sau mai mică;
• T1b: tumora este mai mare de 1 cm dar mai mică de 2 cm;
• T2: tumora este mai mare de 2 cm, dar mai mică de 4 cm și este limitată la tiroidă;
• T3: tumora este mai mare de 4 cm, dar nu se extinde dincolo de glanda tiroidă;
• T4: tumora are orice dimensiune și s-a extins dincolo de tiroidă;
• T4a: tumora s-a răspândit dincolo de tiroidă la țesuturile moi din apropiere, laringe, trahee, esofag sau nervul laringian;
• T4b: tumora s-a răspândit dincolo de regiunile din T4a.

Nodul (N)

• NX: ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați;
• N0: nu există semne de cancer în ganglionii limfatici regionali;
• N1: cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici;
• N1a: cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici din jurul tiroidei;
• N1b: cancerul s-a răspândit dincolo de regiunea centrală.

Metastaza (M)

• MX: metastazele la distanță nu pot fi evaluate;
• M0: cancerul nu s-a răspândit în alte părți ale corpului;
• M1: cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Deși majoritatea cancerelor tiroidiene sunt tratabile, pot exista opinii diferite în ceea ce privește tratamentul cancerului tiroidian, în special în ceea ce privește combinația de tratamente care trebuie utilizată și momentul în care se efectuează acestea. Cele mai utilizate metode de tratament pentru afecțiuni tiroidiene maligne sunt:

• Intervenţia chirurgicală - presupune îndepărtarea tumorii și a unor țesuturi sănătoase din jurul acesteia în timpul unei operații. Chirurgia poate fi numită și rezecție. Acesta este tratamentul principal pentru majoritatea persoanelor cu cancer tiroidian. În funcție de mărimea nodulului, opțiunile chirurgicale comune includ lobectomia, tiroidectomia parțială sau tiroidectomia totală. Tiroidectomia poate fi standard, endoscopică, robotică. Fără glanda tiroidă, organismul este privat de hormonii tiroidieni, care sunt esențiali pentru funcționarea organismului. Pacientul va beneficia de tratament cu hormoni ulterior.
• Tratamentul hormonal - după intervenţia chirurgicală este necesară înlocuirea hormonului tiroidian cu levotiroxină (Levothroid, Levoxyl, Synthroid, Tirosint, Unithroid și alte). Levotiroxina este de obicei o pastilă care trebuie administrată zilnic, în același timp în fiecare zi, astfel încât organismul să primească o cantitate consistentă.  Medicul va monitoriza nivelul hormonilor tiroidieni prin teste sanguine periodice.
• Iod radioactiv - tiroida absoarbe aproape tot iodul care intră în corp. Prin urmare, un tip de radioterapie cu iod radioactiv (denumit și I-131 sau RAI) poate depista și distruge celulele tiroidei care nu sunt îndepărtate prin intervenție chirurgicală și cele care s-au răspândit dincolo de tiroidă.
• Radioterapia - radioterapia are scopul de a distruge celulele canceroase. O schemă de terapie cu radiație externă cuprinde, de obicei, un număr specific de tratamente administrate într-o perioadă de timp stabilită. Când se utilizează pentru a trata cancerul tiroidian, radioterapia este de obicei administrată ca terapie în ambulatoriu, fie într-un spital, fie într-o clinică, 5 zile pe săptămână timp de aproximativ 5 până la 6 săptămâni.
• Chimioterapia - presupune folosirea medicamentelor pentru distrugerea celulelor canceroase și uneori este utilizată și pentru a trata cancerul tiroidian. Un regim de chimioterapie constă de obicei dintr-un număr specific de cicluri administrate într-o perioadă de timp stabilită. Chimioterapia sistemică intră în sânge pentru a ajunge la celulele canceroase din tot corpul.
• Terapia ţintită - este un tratament care vizează genele specifice ale cancerului, proteinele sau mediul tisular care contribuie la creșterea și supraviețuirea cancerului. Acest tip de tratament blochează creșterea și răspândirea celulelor canceroase, în timp ce limitează afectarea celulelor normale.

Majoritatea persoanelor cu cancer tiroidian nu au factori de risc cunoscuți, astfel încât nu este posibil să se prevină majoritatea cazurilor de boală. Testele de sânge pot fi efectuate pentru a depista mutațiile genetice prezente în cancerul familial tiroidian (MTC). Din acest motiv, majoritatea cazurilor familiale de cancer tiroidian pot fi prevenite sau tratate precoce prin înlăturarea glandei tiroide. Odată ce boala este descoperită în familie, membrii familiei pot fi testați pentru gena mutantă. Dacă aveți un istoric familial de MTC, este important să consultați un medic care este familiarizat cu ultimele progrese în consilierea genetică și testarea genetică pentru această boală.

Se recomandă screening-uri periodice pentru depistarea precoce a unui eventual cancer, care este mai uşor astfel de tratat, și adoptarea unui stil de viață activ și sănătos.