Polipoza adenomatoasa familiala

polipoza adenomatoasa familiala

Polipoza adenomatoasa familiala este o afectiune legata de o mutatie genetica. Iata ce implica, in ce mod este legata de cancer si cum este diagnosticata.

CUPRINS:

1. Ce este polipoza adenomatoasa familiala?
2. Cauze si factori de risc
3. Testare si diagnostic
4. Metode de tratament

Ce este polipoza adenomatoasa familiala?

Polipoza adenomatoasa familiala (FAP) este o afectiune genetica legata de o mutatie a genei APC. Este diagnosticata atunci cand o persoana dezvolta mai mult de 100 de polipi adenomatosi la nivelul colonului. Un polip adenomatos este o zona in care celulele normale care captusesc interiorul colonului formeaza o masa in interiorul tractului intestinal. Daca problema nu este depistata si tratata, exista risc foarte mare ca persoana sa dezvolte cancer colorectal.

Persoanele cu polipoza adenomatoasa familiala au, de asemenea, un risc mare de a dezvolta cancer in alte zone, inclusiv stomacul, intestinul subtire si pancreasul. Riscul de hepatoblastom, un tip rar de cancer hepatic, este crescut la copiii cu FAP. In general, afectiunea este asimptomatica – pana cand apare cancerul. Simptomele nespecifice pot include sangerari rectale, dureri abdominale si diaree. Despre polipii in colon poti aici aici pe larg.

ce este polipoza adenomatoasa

Subtipuri de polipoza adenomatoasa familiala

Exista subtipuri de FAP care pot varia in functie de caracteristicile clinice, inclusiv:

  • FAP clasic – este caracterizata de obicei prin mai mult de 100 de polipi colorectali;
  • FAP atenuat (AFAP) – este adesea asociata cu mai multi polipi colorectali adenomatosi, cum ar fi 20-100 polipi, si persoana continua, de obicei, sa dezvolte polipi adenomatosi in colon pe parcursul vietii, cu un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal daca polipii nu sunt indepartati.

Sindromul Gardner este o varianta a FAP. Persoanele cu sindrom Gardner dezvolta mai multi polipi adenomatosi la nivelul colonului, dar in plus, dezvolta si alte tumori in afara organelor gastro-intestinale, care pot include:

Sindromul Turcot este considerat o varianta a FAP sau a sindromului Lynch, mai degraba decat o afectiune genetica distincta in sine. Persoanele cu sindrom Turcot tind sa aiba mai multi polipi adenomatosi in colon si un risc crescut de cancer colorectal si tumori cerebrale.

Cele mai frecvente simptome ale FAP clasic sunt dureri abdominale, crampe si varsaturi (cu urme de sange in voma) sau sange in scaun – simptome date de polipii in colon. Cu toate acestea, este posibil ca unele persoane cu FAP sa nu aiba simptome. Persoanele cu FAP incep in general sa dezvolte polipi la mijlocul adolescentei. Pana la varsta de 35 de ani, mai mult de 95% dintre persoanele cu FAP vor avea mai multi polipi in colon.

polipoza adenomatoasa familiala si riscul de cancer

Cauze si factori de risc

Polipoza adenomatoasa familiala este transmisa de obicei din generatie in generatie intr-o familie. Modificarile genetice ale genei APC care sunt prezente la nastere sunt legate de FAP. O modificare genetica ce afecteaza functia genei APC ofera un risc crescut de a dezvolta mai multi polipi colorectali, cancer colorectal si alte tipuri de cancer ale tractului digestiv. Insa, nu toate persoanele cu FAP au un istoric familial. Pana la 1 din 3 persoane cu polipoza adenomatoasa dezvolta o mutatie „de novo” (adica „noua”) a genei APC.

Rolul genei APC este de a produce o proteina care ajuta la reglarea cresterii celulare, a diviziunii si a mortii celulare. Atunci cand una sau ambele copii ale genei APC sunt modificate in interiorul unei celule, cum ar fi cele care captusesc intestinele, celulele afectate pot incepe sa se divida intr-un mod necontrolat si pot dobandi modificari genetice suplimentare. Daca se intampla acest lucru, celulele anormale se pot acumula si se pot dezvolta in polipi si, in cele din urma, in cancer de colon. Mutatia genei APC este mostenita de obicei intr-un mod autozomal dominant, ceea ce inseamna ca o persoana care are o mutatie intr-o singura copie a genei APC are 50% risc de a transmite aceeasi modificare fiecaruia dintre viitorii copii.

Nu toti indivizii cu polipi in colon au polipoza adenomatoasa familiala. De asemenea, unii indivizi prezinta 2 modificari ale genei MUTYH, numita si gena MYH, care este asociata cu o afectiune numita polipoza asociata MUTYH. Citeste si despre sindromul cancerului ereditar.

Alte organe afectate si tumori asociate

Deoarece mutatia se afla in fiecare celula din corp, si alte organe sunt susceptibile la formarea de tumori benigne sau maligne. Aceste alte zone si organe includ:

  • oasele – osteoamele sunt tumori osoase benigne ce afecteaza de obicei craniul si maxilarul;
  • gura – dinti care nu erup, dinti suplimentari si odontoame;
  • retina – hipertrofia congenitala a epiteliului pigmentar retinian;
  • tesuturi moi – chisturi epidermoide si fibroame pe piele
  • tesutul fibros – tumori desmoide;
  • stomacul – aproximativ 90% dintre pacientii cu FAP vor avea polipi in stomac;
  • duoden – aproape toti pacientii care au FAP vor dezvolta polipi in duoden si, ca urmare, un procent mic dintre acesti pacienti se confrunta cu un cancer duodenal;
  • intestinul subtire – uneori polipii se dezvolta in intestinul subtire;
  • tiroida – cancerul tiroidian este mai frecvent la pacientii cu FAP decat la populatia generala si de doua ori mai frecvent la femei decat la barbati;
  • creier – cele mai frecvente tipuri de cancer cerebral in FAP includ meduloblastom, astrocitom si ependimom.

screening pentru polipoza adenomatoasa

Testare si diagnostic

Diagnosticul FAP se bazeaza pe prezenta anumitor constatari, cum ar fi polipi in colon si un istoric familial de polipi sau cancer de colon. FAP este diagnosticata in mod obisnuit atunci cand o persoana are una dintre urmatoarele caracteristici:

  • 100 sau mai multi polipi adenomatosi in intestinul gros sau subtire
  • mai putin de 100 de polipi adenomatosi si o ruda cu un diagnostic cunoscut de FAP.

Medicii folosesc doua teste pentru a diagnostica FAP: o colonoscopie si testarea genetica. In cazul in care modelul caracteristicilor clinice sugereaza FAP, medicul va recomanda efectuarea testelor genetice. Este important sa retinem ca nu toti pacientii cu FAP au o modificare detectabila a genei APC. Prin urmare, esecul de a identifica o modificare a genei APC nu exclude un diagnostic de FAP. Dupa un diagnostic de polipoza adenomatoasa familiala, medicul poate recomanda mai multe teste pentru a afla cat de severa este boala.

Metode de tratament

tratamente pentru polipoza adenomatoasa familiala

In general, tratamentul va include in cele din urma o interventie chirurgicala pentru a elimina colonul sau o parte din el – colectomie. Se realizeaza ca masura preventiva pentru a reduce riscul de cancer de colon si se efectueaza de obicei inainte de varsta de 40 de ani. Majoritatea acestor interventii la pacientii cu FAP se efectueaza intre adolescenta tarzie si pana la 30 ani.

Tratamentul poate include, de asemenea:

  • operatie pentru indepartarea polipilor;
  • chimioterapie;
  • radioterapie.

Un plan personalizat de ingrijire este esential, deoarece simptomele fiecarui pacient difera. Acest plan de tratament ar trebui sa se bazeze pe o evaluare completa medicala. Colonoscopiile de rutina si alte teste medicale pot oferi informatii utile pentru a ghida procesul de luare a deciziilor. Deoarece polipoza adenomatoasa familiala nu poate fi vindecata, scopul tratamentului este de a preveni cancerul si de a mentine calitatea vietii pacientului. Persoanele care au polipoza adenomatoasa familiala vor avea nevoie de examinari ale tractului gastro-intestinal (screening cancer colorectal) si ale altor organe cu risc pentru tot restul vietii. Retineti ca daca polipoza adenomatoasa familiala este lasata netratata, va duce la cancer colorectal.

Operatia pentru polipoza adenomatoasa familiala

Operatia este tratamentul standard pentru prevenirea cancerului colorectal in polipoza adenomatoasa familiala. Tipul chirurgiei depinde de numarul si dimensiunea polipilor din intestinul gros. Daca exista prea multi polipi sau daca acestia cresc prea repede pentru a fi controlati prin colonoscopie, ar putea fi necesara indepartarea colonului si uneori chiar a rectului prin interventie chirurgicala. Intestinul este reconstruit prin unirea intestinului subtire cu rectul (o anastomoza ileorectala) sau realizarea unei zone speciale din intestinul subtire pentru a inlocui rectul, astfel incat pacientul sa poata evita o stoma permanenta.

Chirurgia nu vindeca polipoza adenomatoasa familiala. Polipii se pot forma in continuare in zonele ramase sau reconstituite ale colonului, stomacului si intestinului subtire. In functie de numarul si dimensiunea polipilor, eliminarea lor endoscopic poate sa nu fie suficienta pentru a reduce riscul de cancer. Este posibil sa aveti nevoie de o interventie chirurgicala suplimentara. Veti avea nevoie de screening regulat – si tratament daca este necesar – pentru complicatiile polipozei adenomatoase familiale care se pot dezvolta dupa o interventie chirurgicala colorectala. In functie de istoricul si de tipul de interventie chirurgicala pe care ati avut-o, screening-ul poate include sigmoidoscopie sau colonoscopie, endoscopie superioara, ecografie tiroidiana, CT sau RMN pentru a examina tumorile desmoide.

Medicamente folosite

Medicamentele pot fi folosite uneori, de asemenea. Doua medicamente – sulindac si celecoxib pot reduce numarul polipilor colorectali si intarzie momentul primei interventii chirurgicale. Aceste medicamente pot controla, de asemenea, polipii dupa operatie sau necesitatea unor interventii chirurgicale suplimentare. Cu toate acestea, astfel de medicamente nu impiedica necesitatea colonoscopiei si nu previn in sine cancerul de colon.

Referinte:
(1) https://www.cancer.net/cancer-types/familial-adenomatous-polyposis
(2) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/familial-adenomatous-polyposis/symptoms-causes/syc-20372443
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2840009/
(4) https://rarediseases.org/rare-diseases/familial-adenomatous-polyposis/
(5) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/familial-adenomatous-polyposis

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *