Polipi colorectali – iata ce sunt polipii colorectali, care sunt semnele si simptomele asociate, de ce apar, cum sunt depistati si ce legatura exista intre polipi si cancer.

CUPRINS:

1. Ce sunt polipii colorectali?
2. Simptomele polipilor colorectali
3. Cauze si factori de risc
4. Depistarea polipilor in colon
5. Tratamente pentru polipi colorectali
6. Prevenire
7. Polipii de colon si riscul de cancer

Ce sunt polipii colorectali?

Colonul este cea mai mare parte a intestinului gros, care se extinde de la capatul intestinului subtire pana la rect. Are patru sectiuni:

• colonul ascendent, care incepe cu o structura asemanatoare unui sac numit cecum, este situat in partea dreapta inferioara a abdomenului;
• colonul transvers se extinde pe abdomen si se curbeaza in sus, langa stomac, pe partea stanga a corpului;
• colonul descendent coboara in bazin, unde se curbeaza sub intestinul subtire;
• colonul sigmoid este sectiunea finala in forma de S, care se conecteaza la rect.

Polipii colorectali sunt de obicei mase benigne (necanceroase), insa cancerul poate incepe sa se dezvolte din unele tipuri de polipi (acestia pot fi considerati pre-cancer, motiv pentru care este important sa fie indepartati). Un polip colorectal este un mic grup de celule care se formeaza pe captuseala colonului. Desi cei mai multi polipi sunt inofensivi, unii se pot transforma in cancer de colon, care este adesea fatal atunci cand este depistat in stare avansata.

Polipii cresc in doua forme diferite: cu baza plata (polipi sesili) si cu tulpina (polipi pedunculati). Polipii sesili sunt mai frecventi decat se credea anterior si mai greu de detectat in screening-ul cancerului de colon. Se intind pe suprafata mucoasei colonului, cunoscuta si sub denumirea de membrana mucoasa. Polipii pendunculati sunt cresteri tisulare asemanatoare ciupercilor care se ataseaza la suprafata membranei mucoase a colonului printr-o tulpina lunga si subtire.

Tipuri de polipi colorectali

Exista doua categorii principale de polipi – non-neoplazici si neoplazici. Polipii non-neoplazici includ polipii hiperplazici, polipii inflamatori si polipii hamartomatosi. Acesti polipi nu devin de obicei cancer. Polipii neoplazici includ adenoame si politi zimtati. Polipii adenomatosi sunt cei mai frecventi. Desi majoritatea nu se dezvolta niciodata in cancer, au potentialul de a deveni uneori cancer de colon. Polipii hiperplazici sunt mici si considerati cu risc extrem de scazut de a deveni cancerosi. De obicei, orice polip hiperplazic gasit in colon este indepartat si testat pentru a se asigura ca nu este canceros. In functie de dimensiunea si localizarea lor in colon, polipii zimtati pot deveni cancerosi.

Polipii inflamatori apar cel mai adesea la persoanele care sufera de boli inflamatorii intestinale (IBD). Aceste tipuri de polipi sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de pseudopolipi, deoarece nu sunt cu adevarat polipi, ci se dezvolta mai degraba ca o reactie la inflamatia cronica a colonului.

Simptomele polipilor colorectali

In majoritatea cazurilor, polipii nu provoaca simptome si sunt depistati de obicei la examenele de screening de rutina pentru cancer de colon. Cu toate acestea, daca aveti simptome, acestea pot include:

• sange in scaun sau sangerari rectale;
• modificarea culorii scaunului – tot din cauza sangerarilor (desi modificarile pot fi date si de anumite alimente, medicamente sau suplimente);
• modificari de tranzit intestinal – diaree sau constipatie ce dureaza mai mult de o saptamana;
• dureri – un polip mare poate obstructiona partial intestinul, ducand la dureri abdominale;
• anemie cu deficit de fier – din cauza sangerarii;
• greata sau varsaturi daca polipul este mare.

ATENTIE! Sangele de pe hartia igienica sau scaunele cu urme de sange pot fi un semn al sangerarii rectale si e nevoie de control medical! Sangerarea rectala poate fi un semn al polipilor in colon sau al cancerului, dar si al altor afectiuni, cum ar fi hemoroizii sau leziuni minore in anus.

Cauze si factori de risc

Celulele sanatoase cresc si se divid in mod controlat. Mutatiile din anumite gene pot face ca celulele sa se divida in continuare chiar si atunci cand nu sunt necesare celule noi. In colon si rect, aceasta crestere necontrolata poate determina formarea polipilor. Polipii se pot dezvolta oriunde in intestinul gros. Polipii inflamatori pot fi observati in caz de colita ulcerativa sau boala Crohn a colonului.

Factori de risc

Factorii care pot contribui la formarea polipilor in colon sunt aceiasi ca in cazul cancerului de colon si includ:

• varsta – in general, polipii apar dupa varsta de 50 de ani;
• boli inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativa si boala Crohn;
• istoric familial de polipi colorectali sau cancer de colon;
• fumatul si consumul de alcool;
• obezitatea si sedentarismul.

Rar, oamenii mostenesc mutatii genetice ce determina formarea polipilor in colon. Tulburarile ereditare care cauzeaza polipi in colon includ:

• sindromul Lynch, denumit si sindromul cancerului colorectal ereditar non-polipozic – persoanele cu sindrom Lynch tind sa dezvolte relativ putini polipi de colon, dar acei polipi pot deveni rapid maligni;
• polipoza adenomatoasa familiala (FAP) – o afectiune rara care face ca sute de polipi sa se dezvolte in captuseala colonului;
• sindromul Gardner, o varianta a FAP – determina dezvoltarea polipilor in intregul colon si intestinul subtire;
• polipoza asociata MYH (MAP) – o afectiune similara cu FAP care este cauzata de mutatii ale genei MYH;
• sindromul Peutz-Jegher;
• sindromul polipozei zimtate – o afectiune care duce la mai multi polipi adenomatosi zimtati in partea superioara a colonului.

Depistarea polipilor in colon

Polipii colorectali nu cauzeaza de obicei niciun simptom. Acestia sunt cel mai adesea depistati in timpul screening-urilor de rutina la nivelul colonului, cum ar fi o colonoscopie sau o sigmoidoscopie. Cea mai buna optiune pentru a afla daca aveti polipi colorectali este efectuarea regulata a screening-urilor de colon, dupa recomandarile medicului. Testele de screening joaca un rol cheie in detectarea polipilor inainte ca acestia sa devina cancerosi. Aceste teste pot ajuta, de asemenea, la gasirea cancerului colorectal in stadiile incipiente, cand aveti sanse mai mari de recuperare.

Astfel, polipii pot fi depistati prin mai multe teste. Aceste teste pot include:

• colonoscopie;
• sigmoidoscopie;
• clisma cu bariu;
• testarea scaunului – test pentru hemoragii oculte in fecale.

Tratamente pentru polipi colorectali

Exista mai multe metode pentru tratarea polipilor. Cea mai comuna procedura implica indepartarea fizica a polipului in timpul unei colonoscopii – polipii sunt indepartati fie prin cauterizate, fie prin taiere. Rar, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru tratarea polipilor daca exista foarte multi polipi. Dupa ce polipii sunt eliminati, acestia sunt trimisi la laborator pentru testare, pentru a vedea daca au fost eliminati complet, daca exista riscul sa creasca din nou sau au anumite modificari anormale. Daca exista o modificare canceroasa, este posibil sa fie nevoie de tratament suplimentar (in functie de gradul si amploarea modificarii).

Odata ce un polip de colon este complet indepartat, rareori revine. Cu toate acestea, deoarece cel putin 30% dintre pacienti dezvolta noi polipi dupa indepartare, se va recomanda o examinare ulterioara. Mentinerea obiceiurilor sanatoase de alimentatie, exercitii fizice si consum de alcool va ajuta, de asemenea, sa reduceti riscul de a dezvolta polipi de colon din nou.

Prevenire

Screening-ul regulat este cel mai important pas pe care il puteti face pentru a preveni polipii si cancerul de colon. Polipii sunt, in general, asimptomatici. Este putin probabil sa stiti ca ii aveti, motiv pentru care colonoscopiile sunt importante. Asigurati-va ca respectati programul de screening colorectal recomandat.

Puteti reduce foarte mult riscul de polipi de colon si cancer colorectal prin efectuarea unor screening-uri regulate. Anumite modificari ale stilului de viata pot ajuta, de asemenea:

• Adoptati obiceiuri sanatoase. Consumati multe fructe, legume si cereale integrale si reduceti aportul de grasimi.
• Limitati consumul de alcool si renuntati la fumat.
• Mentineti un stil de viata activ si mentineti-va la o greutate corporala sanatoasa.
• Daca aveti antecedente familiale de polipi de colon, luati in considerare consilierea genetica. Daca ati fost diagnosticat cu o tulburare ereditara care cauzeaza polipi in colon, veti avea nevoie de colonoscopii periodice.

De asemenea, este posibil sa preveniti polipii prin cresterea aportului de vitamina D si calciu. Alimentele bogate in vitamina D si calciu includ broccoli, iaurt, lapte, branza, oua, ficat, peste.

Polipii de colon si riscul de cancer

Unii polipi colorectali pot deveni cancerosi. Cu cat polipii sunt eliminati mai repede, cu atat este mai putin probabil ca acestia sa devina maligni. Polipii nu se transforma de obicei in cancer. Insa, daca unii polipi (adenoame) nu sunt indepartati, exista riscul ca in cele din urma sa devina cancerosi.

Practic, aproape toate formele de cancer de colon se dezvolta din polipi in colon. Polipii nu devin intotdeauna cancerosi, dar riscul de a dezvolta cancer creste odata cu numarul si dimensiunea polipilor pe care ii aveti. Aproximativ 1 % dintre polipii cu un diametru mai mic de 1 cm sunt cancerosi. Daca aveti mai mult de un polip sau polipul este mai mare de 1 cm, se considera ca exista un risc mai mare de cancer de colon. Pana la 50 % dintre polipii mai mari de 2 cm sunt cancerosi.

Referinte:
(1) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-polyps/symptoms-causes/syc-20352875
(2) https://www.healthline.com/health/colorectal-polyps
(3) https://www.nhs.uk/conditions/bowel-polyps/
(4) https://www.webmd.com/colorectal-cancer/colon-polyps-basics#1
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1069054/
(6) https://fascrs.org/patients/diseases-and-conditions/a-z/polyps-of-the-colon-and-rectum