Neoplasm – cauze, simptome și tipuri

neoplasm

Neoplasm – iata care sunt caracteristicile unui neoplasm, ce cauze are la baza, cum se manifesta in general, precum si care sunt cele trei tipuri de boli neoplazice si ce diferente exista.

CUPRINS:
1. Ce este un neoplasm
2. Cauzele bolii neoplazice
3. Simptome neoplasm
4. Diagnosticare neoplasm
5. Clasificarea unui neoplasm

Ce este un neoplasm

Termenul „neoplasm” se referă la o creștere anormală a țesutului, cauzată de diviziunea rapidă a celulelor care au suferit o formă de mutație.

Corpul este alcătuit din trilioane de celule care cresc, se divid și mor într-o manieră ordonată. Acest proces este unul strict, care este controlat de ADN-ul celular. Neoplazia apare când aceste celule se divid într-o manieră anormală care nu este în concordamță cu țesutul înconjurător. Aceste celule numite celule neoplazice nu pot fi controlate, nu mor atunci când trebuie și se divid mai repede. Pe măsură ce această creștere excesivă persistă, în cele din urmă se formează o masă sau o tumoră care nu are scop sau funcție în organism. Aceasta se numește neoplasm și poate fi non-canceros (benign), pre-canceros (premalign) sau canceros (malign).

Bolile neoplazice sunt afecțiuni care determină creșterea tumorii – atât benigne, cât și maligne. Tumorile benigne sunt formațiuni necanceroase. De obicei cresc lent și nu se pot răspândi în alte țesuturi. Tumorile maligne sunt canceroase și se pot dezvolta încet sau rapid. Tumorile maligne prezintă riscul de metastazare sau răspândirea în mai multe țesuturi și organe.

cauze neoplasm

Cauzele bolii neoplazice

Cauzele exacte ale creșterii tumorale sunt încă în curs de cercetare. În general, creșterea tumorilor canceroase este declanșată de mutațiile ADN în interiorul celulelor. ADN-ul nostru conține gene care dirijează dezvoltarea și diviziunea celulară. Când ADN-ul suferă modificări, acestea nu mai funcționează corect. Există o serie de factori care pot contribui la mutațiile genetice și la creșterea tumorii benigne sau maligne. Unii factori comuni includ:

  • factori genetici;
  • vârstă;
  • hormoni;
  • fumatul;
  • consumul de alcool;
  • obezitatea;
  • supraexpunerea la soare;
  • tulburări ale sistemului imunitar;
  • virusuri;
  • supraexpunerea la radiații;
  • expunerea la toxine chimice etc.

Simptome neoplasm

Simptomele bolii neoplazice depind în mare măsură de locul în care se află neoplasmul. Indiferent de tip, există unele simptome comune ale bolii neoplazice:

  • anemie;
  • dificultăți de respirație;
  • durere abdominală;
  • oboseală persistentă;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • frisoane;
  • diaree;
  • febră;
  • dezvoltarea unor mase anormale etc.

În unele cazuri, bolile neoplazice nu prezintă simptome.

Neoplasm la sân

Cel mai frecvent simptom al cancerului mamar este o masă sau o formațiune la nivelul sânului. Nu toate masele sunt canceroase. Dacă neoplasmul mamar este canceros, puteți prezenta simptome precum:

  • sensibilitate;
  • durere;
  • o umflătură;
  • roșeață sau iritare;
  • modificarea formei sânilor;
  • scurgeri mamelonare.

Neoplasm în ganglionii limfatici

Dacă dezvoltați o tumoră în ganglionii limfatici sau țesuturi, este posibil să observați umflarea sau o masă în zona afectată. Un neoplasm canceros în țesuturile limfatice este denumit limfom.

Alte simptome ale limfomului includ:

  • umflătură în zona gâtului, axilei sau inghinal;
  • pierdere în greutate;
  • febră;
  • oboseală;
  • transpirații nocturne etc.

Neoplasm cutanat

Neoplasmele pot afecta, de asemenea, pielea și pot cauza cancer de piele. Unele dintre cele mai frecvente simptome asociate cu această formă de cancer includ:

  • leziuni la nivelul pielii;
  • mâncărime sau dureri ale pielii;
  • umflături;
  • aluniță care sângerează etc.

Diagnosticarea neoplasmului

Pentru a diagnostica în mod corect boala neoplazică, medicul va determina mai întâi dacă vorbim de neoplasm benign sau malign. Medicul va efectua o examinare aprofundată a istoricului medical, împreună cu teste de sânge și eventual o biopsie. Alte teste utilizate pentru a diagnostica bolile neoplazice și cancerele includ:

  • scanări CT;
  • scanări RMN;
  • scanări PET;
  • mamografie;
  • ecografii;
  • radiografii
  • endoscopii etc.

Dacă observați formațiuni neobișnuite, alunițe sau erupții cutanate, programați o vizită la medic. Dacă ați fost diagnosticat cu un neoplasm benign, medicul va monitoriza simptomele pentru a detecta orice activitate neobișnuită. Tumorile benigne pot deveni canceroase în timp. Dacă ați fost diagnosticat cu o boală neoplazică malignă, trebuie să vă adresați medicului privind opțiunile de tratament. Diagnosticul precoce vă va oferi cele mai bune opțiuni de tratament pentru problema de sănătate.

tipuri de neoplasm

Clasificarea unui neoplasm

Un neoplasm este considerat benign dacă nu se poate răspândi prin sistemul sangvin sau limfatic pentru a invada alte regiuni ale corpului. Poate fi dificil de diferențiat un neoplasm benign de unul malign. De multe ori, medicul poate face diferența pe baza aspectului, texturii și istoricului creșterii.

O formă benignă are, de obicei, celule care apar normal, cu distanțe regulate între ele. Un neoplasm canceros sau precanceros are, de obicei, celule care au dimensiuni anormale, formă sau culoare diferite, cu distanțe aglomerate și neregulate între celule și posibila invazie în capilarele vecine (vasele mici de sânge).

Neoplasmele pot fi tumori benigne, cancer sau tumori precanceroase.

Un neoplasm benign este o creștere care nu are caracteristici celulare de cancer sau pre-cancer și este, deci, puțin probabil să devină periculoasă. O tumoră precanceroasă are caracteristici ale unei tumori maligne, dar nu a devenit cancer încă și nu s-a răspândit. Cancerul este un neoplasm care poate crește rapid, se poate răspândi și poate provoca leziuni ale corpului.

Neoplasmul benign sau non-canceros

Neoplasmele benigne sunt forme non-canceroase de proliferare a țesuturilor, cum ar fi alunițe pe piele, lipom sau fibrom uterin. Aceste neoplasme nu devin canceroase și de obicei nu pun viața în pericol, dar în funcție de localizarea sa, o creștere benignă poate cauza simptome și semne dacă pune presiune asupra unor structuri vecine vitale, cum ar fi glandele sau nervii. Acest lucru poate însemna că este necesar un tratament, care este, de obicei, o intervenție chirurgicală pentru eliminarea tumorii fără a afecta țesutul înconjurător. Alte forme de terapie sunt medicația și radioterapia.

Neoplasmele benigne cutanate sunt deseori numite semne de naștere și se pot dezvolta în timpul copilăriei târzii sau la maturitate. Tumorile benigne, de obicei, cresc încet și, în general, acestea nu pun în pericol viața. Acestea sunt cauzate de o supraaglomerare limitată a celulelor, de obicei fără o cauză cunoscută.

Exemple de neoplasme benigne includ:

  • alunițe cutanate;
  • semne pe piele;
  • chisturi sebacee;
  • chisturi mamare;
  • țesut cicatricial;
  • fibroame uterine.

Faptul că tumorile benigne nu sunt cancer nu înseamnă că nu pot cauza probleme. Fibroamele, de exemplu, pot cauza sângerări și dureri semnificative care pot necesita îndepărtarea lor.

O tumoră benignă nu poate metastaza!

O tumoră benignă tinde să crească mai lent decât o tumoră malignă și nu poate invada țesuturile din jur și nu se poate răspândi în alte regiuni ale corpului – nu poate metastaza. Cauza neoplasmelor benigne este adesea necunoscută, dar factori precum expunerea la radiații sau toxine de mediu, genetica, dieta, stresul, inflamațiile, infecțiile sau traumatismele pot fi legate de formarea acestor mase.

Principalele tipuri de neoplasme benigne

Multe tipuri diferite de tumori benigne pot apărea în structuri corporale diferite, dar unele dintre formele principale sunt descrise mai jos.

  • Adenoame – Acestea se dezvoltă în țesutul epitelial, care este o stratificare subțire ce acoperă organele, glandele și alte structuri. Polipii din colon sunt un exemplu comun al unui adenom. Acești polipi pot fi îndepărtați chirurgical.
  • Fibroame – Acestea sunt creșteri care apar în țesutul conjunctiv sau fibros și pot crește în orice organ. Fibroamele pot cauza simptome și pot necesita îndepărtarea chirurgicală.
  • Hemangioame – În acest caz, celulele vaselor de sânge se acumulează în piele sau în organele interne și formează o masă de culoare roșie sau albăstruie. Un semn de naștere este un exemplu comun de hemangiom. Aceste creșteri deseori dispar de la sine, însă, dacă interferă cu auzul, văzut, etc. pot necesita tratament.
  • Lipoamele – Aceste creșteri apar din celulele adipoase și sunt cel mai frecvent tip de neoplasm benign la adulți. Apar adesea pe spate, brațe, gât sau umeri. De obicei, cresc lent și sunt mobile și moi la atingere. Aceste creșteri pot fi tratate prin terapie cu steroizi sau îndepărtate prin intervenție chirurgicală sau prin liposucție.

Neoplasmul pre-malign sau precanceros

Neoplasmele precanceroase sunt mase care nu au devenit canceroase încă, dar au potențialul de a deveni dacă nu sunt tratate. Uneori, celulele pot suferi modificări care în cele din urmă dispar de la sine. Totuși, alte celule transmit mutații și celulele devin din ce în ce mai anormale până când devin canceroase. Diferitele tipuri de schimbări premaligne care pot apărea sunt:

  • Hiperplazia – Aceasta se referă la o creștere anormală a numărului de celule. Acest lucru nu este de obicei precanceros, dar unele cazuri de hiperplazie sunt.
  • Atipia – Celulele observate sub microscop arata putin atipice. Aceasta poate fi uneori provocată de inflamație și vindecare și poate dispărea odată ce inflamația se oprește sau corpul s-a vindecat.
  • Metaplasia – Celulele observate la microscop arată normal, dar nu sunt tipul celular identificat în acel țesut sau zonă corporală. Metaplasia nu este de obicei precanceroasă, dar unele cazuri sunt.
  • Displazia – Celulele au un aspect anormal la microscop și sunt dezorganizate. Displazia se referă la o afecțiune precanceroasă în majoritatea cazurilor, iar persoanele cu displazie sunt de obicei testate în mod regulat, astfel încât tratamentul să poată fi inițiat dacă modificările celulelor devin severe.

Neoplasmul malign sau canceros

Un neoplasm malign poate să crească în orice parte a corpului și poate metastaza (se poate răspândi) în aproape orice parte a corpului. Un neoplasm malign poate începe ca o masă fizică, cum ar fi o tumoră în sân, sau poate începe ca o supraproducție a unui tip de celule, cum ar fi leucemia – o formă de cancer caracterizată prin supraproducția de celule sangvine.

Acest termen este utilizat pentru a descrie neoplasmele care au devenit canceroase, așa cum sunt definite de următoarele caracteristici distincte:

  • creștere celulară anormală;
  • capacitatea de a invada alte țesuturi;
  • capacitatea de a se răspândi în organele îndepărtate prin intermediul vaselor de sânge sau al canalelor limfatice (metastaze).

Anumiți factori pot declanșa aceste mutații, inclusiv factorii genetici, expunerea la soare și substanțe toxice. Fumatul, de exemplu, poate crește riscul unei persoane de cancer pulmonar, în timp ce consumul excesiv de alcool poate duce la cancer la ficat.

Neoplasm metastatic

Un neoplasm metastatic este definit ca fiind cancer. Acesta este cel mai adesea asociat cu afectarea ADN-ului unei celule. Această afectare duce la mutații genetice care fac ca celulele anormale să-și piardă funcția normală, să se multiplice mai rapid, să trăiască mai mult și să invadeze alte celule și țesuturi.

Dacă sunt lăsate netratate, aceste celule canceroase continuă să se dividă rapid și să se multiplice într-un mod necontrolat și anormal. Tumora devine mai mare și poate să invadeze în cele din urmă țesuturile din jur sau să se răspândească în alte părți îndepărtate ale corpului prin sistemul sangvin sau limfatic. Dacă multe organe sau organe vitale, cum ar fi creierul sau ficatul, sunt afectate în mod extensiv de cancer, atunci se va produce decesul de multe ori. Tratamentele disponibile pentru tratarea cancerului malign includ chirurgie, chimioterapie și radioterapie. Cu toate acestea, odată cu apariția metastazelor, prognosticul pacientului este mai slab încât tratarea siturilor multiple afectate nu este de obicei viabilă.

Tipul de cancer pe care îl are o persoană și locul unde a provenit în corp sunt factori care influențează unde se va răspândi cancerul. Extinderea metastazelor la diagnosticare este menționată ca stadiul cancerului și multe tipuri de cancer sunt clasificate folosind un sistem de stadializare care variază de la 0 la 4. Cunoașterea stadiului cancerului și locul unde cancerul se poate răspândi îi ajută pe medici să prezică evoluția bolii și să decidă asupra cel mai benefic plan de tratament.

Principalele tipuri de cancer

Unele dintre principalele tipuri de cancer sunt:

  • Carcinomul – Acest cancer începe în piele sau în țesuturile care căptușesc organele interne.
  • Leucemia – Această formă afectează țesuturile care produc sânge, cum ar fi măduva osoasă. Un număr mare de celule anormale sunt produse în măduva osoasă care apoi ajung în sânge.
  • Limfom – Acesta se referă la cancerul care este legat de sistemul imunitar.
  • Sarcomul – Se dezvoltă în os, mușchi, vase de sânge, cartilaj sau alte tipuri de țesut conjunctiv.
  • Cancerul sistemului nervos central – Această formă de cancer provine din țesuturile măduvei spinării și creierului.

Referinte:
(1) What are the different types of tumors?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/249141.php
(2) What is the meaning of neoplastic disease, link: https://www.stelvio-oncology.com/blog/2017/5/2/what-is-the-meaning-of-neoplastic-disease
(3) What Is Neoplastic Disease?, link: https://www.healthline.com/health/neoplastic-disease
(4) http://www.neoplasma.sk/
(5) What is a Neoplasm?, link: https://www.news-medical.net/health/What-is-a-Neoplasm.aspx
(6) Neoplasm Types and Factors That Cause Them, link: https://www.verywellhealth.com/what-is-a-neoplasm-513708

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.