Mamografia

mamografia

O mamografie este o formă de radiografie a sânului. Aceasta poate depista tumorile prea mici pentru a fi simțite la palpare și poate arăta alte modificări ale sânilor care pot indica o problemă.

Mamografiile sunt cele mai eficiente metode pentru a diagnostica la timp cancerul de sân.

Cuprins:

  1. Ce trebuie să ştim despre mamografie?
  2. Când sunt indicate mamografiile?
  3. Ce presupune o mamografie?
  4. Interpretarea rezultatelor
  5. Beneficii şi potenţiale riscuri
  6. Mamografia şi implanturile mamare
  7. Tipuri de mamografii
  8. Cât costă o mamografie?

Ce trebuie să ştim despre mamografie?

Mamografiile sunt indicate ca metodă de screening pentru acele femei care nu au simptome de cancer mamar. Permit adesea detectarea tumorilor care nu pot fi simțite. Mamografiile de screening pot depista, de asemenea, microcalcificări (depozite mici de calciu) care uneori indică prezența cancerului de sân.

Mamogramele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a monitoriza cancerul de sân după ce s-a găsit un nodul sau un alt semn sau simptom al bolii. Acest tip de mamografie este numit mamografie de diagnostic. Semnele de cancer mamar pot include dureri de sân, îngroșarea pielii în zona sânilor, scurgeri mamelonare, modificări ale formei sânilor etc.

Trebuie subliniat că mamografia NU previne cancerul de sân, dar poate salva vieți prin depistarea cancerului de sân cât mai curând posibil.

Depistarea precoce a cancerului de sân crește considerabil șansele de supraviețuire, crește eficiența tratamentului și reduce riscul de necesitate a îndepărtării chirurgicale a unui sân. Depistarea cancerului în stadii incipiente reduce riscul de deces cu 25-30%. Femeile ar trebui să înceapă să efectueze mamografii anuale de la vârsta de 40 de ani, sau mai devreme dacă prezintă un risc ridicat.

Când sunt indicate mamografiile?

Medicii recomandă mamografii când există semne de cancer mamar sau ca screening pentru analiza sânului chiar când nu există semne de boală.

Mamografia de diagnostic trebuie efectuată în cazul prezenței oricăruia dintre următoarele simptome:

  • depistarea unui nodul la auto-examinare;
  • dureri de sâni;
  • retragerea sânului;
  • modificarea pielii la nivelul sânului;
  • scurgeri mamelonare;
  • asimetria sânilor etc.

De asemenea, mamografiile sunt recomandate dacă există un istoric personal sau familial de cancer mamar.

O mamografie pentru detectarea cancerului de sân în stadiile incipiente se numește screening. Iată alte recomandări privind efectuarea mamografiilor de screening, conform Societății Americane de Cancer, mai exact când trebuie efectuate acestea:

  • femeile cu vârste între 40 și 54 de ani ar trebui să efectueze anual o mamografie;
  • femeile în vârstă de peste 55 de ani trebuie să efectueze la fiecare 2 ani o mamografie;
  • dacă există un istoric familial de cancer mamar, se recomandă mamografii și înainte de 40 de ani;
  • în perioada 20-39 ani se pot efectua mamografii la 2-3 ani – auto-examinarea sânilor rămâne principalul mod de verificare a sânilor.

Pentru femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer mamar (cancer mamar la membrii familiei: mamă, soră, fiică, mutații ale genei BRCA 1 și / sau BRCA 2), mamografia trebuie efectuată la fiecare 6 luni, alternativ cu un RMN. În plus, ecografiile mamare ar trebui efectuate la fiecare 12 luni ca examen suplimentar.

Ce presupune o mamografie

Ce presupune o mamografie?

Există două tehnici pentru realizarea unei mamografii. Mamografia clasică creează un film fotografic, în timp ce mamografia digitală creează imagini digitale. Ambele metode utilizează aceeași procedură pentru preluarea imaginii.

Procedura trebuie făcută în decurs de 2 săptămâni de la încheierea perioadei menstruale.

Cum te pregăteşti pentru mamografie?

Înainte de mamografie, nu folosiți aceste produse:

  • deodorant sau antiperspirant
  • pudră de talc
  • loțiune
  • parfum

Aceste produse pot lăsa reziduuri pe piele, care ar putea forma pete pe imaginile obținute. Trebuie îndepărtate bijuteriile care ar putea interfera cu radiațiile, se vor îndepărta hainele deasupra taliei.

Trebuie să îi comunicați medicului dacă aveți implanturi mamare, dacă anterior ați suferit o intervenție chirurgicală în zona sânilor, dacă sunteți gravidă și ce simptome aveți etc.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

Mamografia durează aproximativ 10 minute. Pacienta va sta în fața dispozitivului, relaxată, iar sânul va fi plasat între două plăci din plastic care îl vor aplatiza. Pentru mamografia de screening se vor prealua 2 imagini de la fiecare sân – una din sus și una din lateral. Pentru mamografia de diagnostic se vor prelua mai multe imagini din poziții diferite.

Pacienta poate resimți un disconfort ușor, în funcție de sensibilitatea sânilor, dar presiunea durează doar câteva secunde. Compresia mamară în timpul examinării este complet sigură.

După mamografie

După mamografie pacienta își poate relua activitățile obișnuite. Poate resimți o anumită sensibilitate în sâni timp de câteva ore.

De ce e necesară compresia sânului?

Compresia sânului este cheia unei examinări bune la mamografie. Compresia permite ca imaginea filmului să fie clară, reduce încețoșarea cauzată de mișcare și permite identificarea mai ușoară a leziunilor suspecte. Comprimarea reduce, de asemenea, doza de radiații.

Ce simți în timpul procedurii?

O mamografie poate fi destul de incomodă și unele femei o consideră chiar dureroasă. Partea bună este că durează puțin și disconfortul este de scurtă durată. Ceea ce o pacientă simte în timpul procedurii depinde de abilitățile medicului, de dimensiunea sânilor și de cât de mult trebuie să fie presați sânii. Sânii pot fi mai sensibili dacă sunteți în timpul menstruației sau în apropierea menstruației. Evitați, astfel, efectuarea mamografiilor în apropierea perioadei menstruale când sânii sunt mult mai sensibili.

Interpretarea rezultatelor

Mamograma poate prezenta anumite modificări în structura sânului, inclusiv calcificări. Fundalul imaginii va fi negru, iar țesutul mamar va apărea în nuanțe de gri și alb. Țesutul care este mai dens, inclusiv țesutul conjunctiv și glandele, vor apărea albe. Țesutul mamar mai dens îngreunează depistarea anomaliilor, deoarece o tumoră este formată din țesut dens și va apărea, de asemenea, albă. Sânii își pierd din densitate odată cu vârsta. Țesutul mai puțin dens, cum ar fi grăsimea, apare gri pe o mamogramă.

O mamografie normală va fi, de obicei, gri în cea mai mare parte, cu unele zone albe care prezintă un țesut dens. Mai mult alb pe imagine nu indică întotdeauna o problemă de sănătate.

Există un sistem standard pentru analiza rezultatelor unei mamografii, numit sistemul  BI-RADS.

BI-RADS folosește categorii cu numerele de la 0 la 6:

  • 0 – rezultat neclar care necesită mai multe teste sau comparații cu mamografiile anterioare;
  • 1 – nu există anomalii;
  • 2 – nu există semne de cancer, dar sunt unele anomalii prezente, cum ar fi calcificări benigne;
  • 3 – sunt prezente unele anomalii care sunt cel mai probabil benigne, dar necesită monitorizare;
  • 4 – anomalii care ar putea fi canceroase, fiind necesară biopsie;
  • 5 – anomalii foarte susceptibile de a fi cancer, fiind necesară o biopsie;
  • 6 – există cancer care necesită mamografii pentru monitorizarea progresului.

Radiologul va identifica eventuale zone de țesut alb, de densitate ridicată și va analiza mărimea, forma și marginile sale. O tumoră va apărea ca o zonă albă concentrată pe o mamografie. Tumorile pot fi canceroase sau benigne. Majoritatea tumorilor găsite în sân nu sunt canceroase.

Alte anomalii includ:

  • chisturi, care sunt mici saculeți cu lichid, majoritatea nefiind canceroase;
  • calcificări – depozite de calciu, care apar, de obicei, ca urmare a îmbătrânirii;
  • fibroadenom – tumoră benignă.

O mamografie poate oferi, de asemenea, informații despre densitatea sânilor. Persoanele cu sânii denși au un risc ușor mai mare de cancer mamar.

Dacă rezultatele mamografiei nu sunt normale, e nevoie de teste suplimentare și examinări pentru a putea stabili clar un diagnositc.

beneficii si potentiale riscuri mamografie

Beneficii şi potenţiale riscuri

Beneficiile mamografiei:

  • Mamografiile ajută la detectarea precoce a cancerului mamar, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire. Tratamentul poate fi inițiat mai devreme și se reduce riscul de răspândire a bolii în organism.
  • Mamografiile sunt sigure pentru pacientă, dozele de radiații folosite fiind foarte mici. Deși beneficiile potențiale ale mamografiei depășesc întotdeauna riscul de expunere la radiații, mamografiile nu trebuie făcute fără un fandament medical și trebuie efectuate doar la indicațiile medicului.
  • Procedura este una rapidă și accesibilă.

Potențiale riscuri:

  • Riscul principal al mamografiilor este că nu sunt perfecte. Țesutul mamar normal poate ascunde un cancer mamar astfel încât să nu apară pe mamografie. Aceasta se numește REZULTAT FALS NEGATIV. În screeningul pentru cancer, un rezultat negativ înseamnă că nu există nicio anomalie. Rezultatele fals-negative apar atunci când mamografiile par normale, chiar dacă cancerul de sân este prezent. Per total, mamografiile de screening ratează aproximativ 20% dintre cancerele de sân care sunt prezente la momentul screening-ului. Rezultatele fals-negative pot duce la întârzieri în tratament și la un fals sentiment de siguranță pentru femeile afectate.
  • O altă problemă este dată de un REZULTAT FALS POZITIV, când este depista aparent un cancer care nu există în realitate. Acest lucru nu duce doar la îngrijorări semnificative, dar și la teste și investigații care pot fi solicitante, stresante, pot afecta fizic și sunt costisitoare. Rezultatele fals-pozitive apar atunci când se observă aparent văd o anomalie pe o mamogramă, însă nu există niciun cancer. Toate mamografiile anormale trebuie urmate de teste suplimentare (mamografii de diagnostic, ecografii și / sau biopsie) pentru a determina prezența cancerului.Rezultatele mamografiei fals-pozitive pot duce la anxietate și alte forme de afectare psihologică la femeile implicate.
  • SUPRADIAGNOSTIC – Mamografiile de screening pot identifica anumite cazuri de cancer in situ (o tumoră neinvazivă în care celulele anormale care pot deveni canceroase se acumulează în căptușeala canalelor din sân) care trebuie tratate. Cu toate acestea, se pot găsi, de asemenea, anumite tumori foarte mici care nu ar fi produs niciodată simptome sau nu pun în pericol viața unei femei. Acest fenomen se numește „supradiagnostic”. Tratamentul cancerelor de acest tip, care nu ar fi pus viața în pericol și nu s-ar fi manifestat, este numit „supra-tratament”.

Mamografia şi implanturile mamare

Implanturile mamare pot „ascunde” unele țesuturi mamare, ceea ce îngreunează diagnosticarea unei anomalii pe mamografie. În cazul unei paciente cu implant mamar este extrem de importantă competența personalului medical în analiza imaginilor. Este necesar ca pacienta să informeze medicul privind prezența implanturilor.

Tipuri de mamografii

Mamografiile pot fi clasice, înregistrate pe film radiologic, sau mamografii digitale, unde imaginile digitale sunt mai clare. Mamografiile digitale înregistrează imaginile pe un computer, nu pe film. Contrastul imaginii este mai clar, ceea ce poate facilita detectarea schimbărilor mici.

Mamografia 3D sau mamografia digitala cu tomosinteză este un tip de mamografie digitală în care dispozitivul de raze X este folosit pentru a fotografia secțiuni subțiri ale sânului din diferite unghiuri și imaginile sunt reconstruite cu ajutorul unui algoritm.

Cât costă o mamografie?

Prețul unei mamografii digitale 2D variază între 100-150 lei pentru o mamografie unilaterala și 150-200 lei pentru o mamografie bilaterală. Pentru mamografiile 3D prețurile variază între 150-200 lei (unilateral) și 200-250 lei (bilateral). Se pot efectua și mamografii combinate (2D+3D).

Investigațiile mamografice pot fi efectuate și gratuit pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, în baza contractului cu CAS, în funcție de clinică. Periodic se efectuează programe de screening gratuit pentru femei de anumite vârste.

Referințe:

  • What is a mammogram, link: https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/mammograms.htm
  • Mammograms, link: https://www.cancer.gov/types/breast/mammograms-fact-sheet
  • Mammogram, link: https://www.mhealth.org/care/treatments/mammogram-adult
  • Mammography, link: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=mammo
  • About mammography and tomosynthesis, link: https://www.acrin.org/patients/aboutimagingexamsandagents/aboutmammographyandtomosynthesis.aspx
  • Mammography, link: https://www.fda.gov/forconsumers/byaudience/forwomen/womenshealthtopics/ucm117967.htm
  • Breast cancer guide, link: https://www.gov.uk/government/publications/breast-screening-information-for-women-with-learning-disabilities
  • Benefits and harms of mammography screening, link: https://breast-cancer-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13058-015-0525-z
  • Breast tomosynthesis, link: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=tomosynthesis
Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *