Screening cancer colorectal – totul despre analizele pentru depistarea precoce a cancerului colorectal

screening cancer colorectal

Screening cancer colorectal – iata ce implica procedurile de screening cancer colorectal, precum si care sunt recomandarile generale de screening in functie de varsta si de factorii de risc.

CUPRINS:

1. Ce este cancerul colorectal?
2. Ce implica screeningul pentru cancer colorectal?
3. Recomandari de screening pentru cancerul colorectal

Ce este cancerul colorectal?

Cancerul colorectal este un cancer care incepe in colon sau rect. Ambele organe se afla in partea inferioara a sistemului digestiv. De multe ori, este posibil ca un cancer colorectal sa nu prezinte niciun simptom, in special in stadiile incipiente. Daca apar simptome in primele etape, acestea pot include:

  • constipatie;
  • diaree;
  • modificari ale culorii scaunului;
  • modificari ale formei scaunului, cum ar fi scaun foarte subtire;
  • sange in scaun;
  • sangerare din rect;
  • gaze abdominale excesive;
  • crampe abdominale;
  • durere abdominala.

Retineti ca. in general, astfel de simptome sunt date de probleme care NU sunt cancer. Insa, daca observati oricare dintre aceste simptome, e bine sa mergeti la medic pentru un diagnostic corect.

ce este cancerul colorectal

Simptome cancer colorectal avansat

Simptomele cancerului colorectal sunt mai vizibile in stadiile tarzii (stadiile 3 si 4). In plus fata de simptomele de mai sus, s-ar putea sa apara si:

  • oboseala excesiva;
  • slabiciune inexplicabila;
  • pierderea inexplicabila in greutate;
  • modificari ale scaunului care dureaza mai mult de o luna;
  • senzatia ca intestinele nu se golesc complet;
  • varsaturi etc.

In cazul in care cancerul colorectal se raspandeste in alte parti ale corpului, este posibil sa apara si:

  • icter;
  • umflarea mainilor sau a picioarelor;
  • dificultati de respiratie;
  • dureri de cap cronice;
  • vedere incetosata etc.

Tipuri de cancer colorectal

Cele mai multe cancere colorectale sunt adenocarcinoame. Aceste tipuri de cancer incep in celulele care produc mucus pentru a lubrifia interiorul colonului si rectului. Unele subtipuri de adenocarcinom pot avea un prognostic mai slab decat alte subtipuri de adenocarcinom.

Insa, si alte tipuri de tumori mult mai putin frecvente pot incepe in colon si rect. Acestea includ:

  • tumori carcinoide – pornesc de la celule speciale care produc hormoni in intestin;
  • tumorile stromale gastrointestinale (GIST) – pornesc de la celule speciale din peretele colonului;
  • limfoamele – sunt cancere ale celulelor sistemului imunitar;
  • sarcoamele – pot incepe in vasele de sange, straturile musculare sau alte tesuturi conjunctive din peretele colonului si rectului.

Cauzele cancerului colorectal

Exista o serie de factori care pot creste riscul de cancer colorectal. Cancerul este cauzat de modificari ale ADN-ului din interiorul celulelor noastre. Unele gene controleaza activitatea celulara – cand se dezvolta, cand se divid si cand mor celulele. Anumite gene care ajuta celulele sa creasca, sa se divida si sa ramana in viata se numesc oncogene. Genele care controleaza diviziunea celulara sau cauzeaza moartea celulelor la momentul potrivit sunt numite gene de supresie tumorala.

Cancerele pot fi cauzate de mutatii ADN care activeaza oncogenele sau dezactiveaza genele de supresie tumorala. Unele mutatii ADN pot fi ereditare – mutatii mostenite. Un numar mic de cancere colorectale este dat de mutatii genetice mostenite. Multe dintre aceste modificari ale ADN-ului si efectele lor asupra cresterii celulelor includ:

  • polipoza adenomatoasa familiala (FAP), FAP atenuata (AFAP) si sindromul Gardner – cauzate de modificari mostenite ale genei APC;
  • sindromul Lynch (cancer de colon ereditar non-polipos sau HNPCC) – este cauzat de modificari ale genelor care, in mod normal, ajuta o celula sa repare ADN-ul deteriorat;
  • sindromul Peutz-Jeghers – este cauzat de modificari mostenite ale genei STK11 (LKB1), o gena de supresie tumorala;
  • polipoza asociata cu MUTYH (MAP) este cauzata de mutatii ale genei MUTYH etc.

Cele mai multe mutatii genetice care duc la cancer sunt mutatii dobandite. Acestea apar in timpul vietii unei persoane si nu sunt transmise copiilor. Aceste modificari ale ADN-ului afecteaza numai celulele care provin din celula mutanta originala. In multe cazuri, prima mutatie apare in gena APC. Acest lucru duce la o crestere a celulelor colorectale din cauza pierderii controlului asupra cresterii celulare.

factori de risc pentru cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancerul colorectal

Exista mai multi factori de risc care ar putea creste riscul unei persoane de a dezvolta polipi colorectali sau cancer colorectal. A avea un factor de risc sau mai multi nu inseamna neaparat ca veti dezvolta cancer colorectal.

Factori de risc modificabili

Multi factori ce tin de stilul de viata au fost legati de cancerul colorectal. De fapt, legaturile dintre dieta, greutate si exercitii fizice si riscul de cancer colorectal sunt unele dintre cele mai puternice pentru orice tip de cancer. Factorii de risc modificabili pentru cancer colorectal includ:

  • excesul de greutate corporala;
  • sedentarism;
  • anumite tipuri de dieta – o dieta bogata in carne rosie (cum ar fi carnea de vita, porc, miel sau ficat) si carnuri procesate;
  • gatitul carnii la temperaturi foarte ridicate (prajire sau gratar) – se creeaza substante chimice care ar putea creste riscul de cancer;
  • nivel scazut de vitamina D in sange;
  • fumatul;
  • consumul de alcool – consum moderat pana la intens.

Factori de risc nemodificabili pentru cancer colorectal

Factorii de risc pentru cancerul colorectal pe care nu ii puteti schimba includ:

  • varsta – riscul de cancer colorectal creste odata cu varta;
  • istoric personal de polipi colorectali sau cancer colorectal
  • istoric personal de boli inflamatorii intestinale;
  • istoric familial de cancer colorectal sau polipi;
  • un sindrom mostenit – aproximativ 5% dintre persoanele care dezvolta cancer colorectal au mostenit modificari genetice (mutatii) care cauzeaza sindroame de cancer familial ce pot duce la aparitia bolii.

Se poate preveni cancerul colorectal?

Nu exista o modalitate sigura de a preveni cancerul colorectal. Insa, exista lucruri pe care le puteti face care va pot ajuta sa reduceti riscul, cum ar fi schimbarea factorilor de risc pe care ii puteti controla.

  • Mentineti-va la o greutate sanatoasa prin gestionarea dietei si a activitatii fizice. Activitatea fizica scade riscul de cancer colorectal si polipi. Se recomanda, in general dietele bogate in legume, fructe si cereale integrale si mai sarace in carne rosie si procesata.
  • Limitati consumul de alcool si renuntati la fumat.
  • Respectati recomandarile de screening in functie de varsta.

 

Ce implica screeningul pentru cancer colorectal?

Screening-ul este procesul de cautare a unui cancer sau precancer la persoanele care nu prezinta simptome ale bolii. Screening-ul regulat al cancerului colorectal este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru prevenirea cancerului colorectal. Din momentul in care primele celule anormale incep sa se dezvolte in polipi, de obicei dureaza aproximativ 10 – 15 ani pentru ca acestea sa se transforme in cancer colorectal. Prin screening regulat, majoritatea polipilor pot fi gasiti si eliminati inainte de a avea posibilitatea de a se transforma in cancer. Screening-ul poate gasi, de asemenea, cancer colorectal devreme, cand este mic si mai usor de tratat.

Scopul principal al screening-ului in cancer este de a detecta cancerul in stadiu incipient, cand tratamentul este inca o optiune. Cancerul colorectal se dezvolta aproape intotdeauna din polipi precancerosi (cresteri anormale) in colon sau rect. Testele de screening pot gasi acesti polipi precancerosi, astfel incat sa poata fi indepartati inainte de a se transforma in cancer.

Proceduri de screening pentru cancer colorectal

Exista multe optiuni pentru persoanele care sunt interesate sa fie supuse unui screening pentru cancerul colorectal, inclusiv:

Test de sange pentru hemoragii oculte in fecale guaiac (gFOBT)

Guaiac este o substanta care este folosita pentru a acoperi cardul care contine proba de scaun. Daca este prezent sange in scaun, cardul isi va schimba culoarea. Va trebui sa evitati anumite alimente si medicamente, cum ar fi carnea rosie si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) inainte de acest test. Acestea pot interfera cu rezultatele testelor. Testul se recomanda in fiecare an persoanelor trecute de 50 ani.

teste pentru sange ocult in fecale

Test imunochimic fecal (FIT)

FIT detecteaza hemoglobina, o proteina gasita in sange. Este considerat mai precis decat testul bazat pe guaiac. Acest lucru se datoreaza faptului ca FIT este putin probabil sa detecteze sangerari din tractul gastro-intestinal superior. Mai mult, rezultatele acestui test nu sunt afectate de alimente si medicamente. Se recomanda o data pe an dupa varsta de 50 ani.

Test ADN de scaun

Testul ADN al scaunului verifica daca exista ADN anormal sau material genetic din celulele canceroase sau polipi. Celulele canceroase colorectale contin adesea anomalii ale ADN-ului si aceste celule pot ajunge in scaun. Testul ADN poate fi combinat cu un test care detecteaza sangele in scaun. Aceste teste sunt destinate in primul rand detectarii cancerului (nu polipilor).

Sigmoidoscopie

Sigmoidoscopia ii permite medicului sa examineze ultima sectiune a colonului, cunoscut sub numele de colon sigmoid, pentru anomalii. Spre deosebire de colonoscopie, care examineaza intregul colon, sigmoidoscopia surprinde de obicei imagini doar ale treimii inferioare a colonului. Se recomanda in general la fiecare 5 ani.

Colonoscopie

O colonoscopie  ii permite medicului sa examineze interiorul colonului si rectului. In timpul testului, medicul poate gasi si elimina majoritatea polipilor si unele tipuri de cancer. Colonoscopia este, de asemenea, utilizata ca test de urmarire daca se constata ceva anormal in timpul altor teste de screening. Se recomanda la 10 ani pentru persoanele cu risc moderat de cancer colorectal, dupa varsta de 45-50 ani. In caz de risc mai mare, se recomanda mai frecvent. Uneori se poate recomanda la fiecare 3 ani.

Colonografia CT

Colonografia CT, cunoscuta si sub numele de colonoscopie virtuala, foloseste scanare CT cu doze mici de radiatii pentru a obtine imagini din interiorul colonului. In timpul colonografiei CT, un tub mic este introdus la mica distanta in rect pentru a permite umflarea cu dioxid de carbon sau aer. Imaginile CT sunt apoi preluate din abdomenul pacientului si examinate pentru a gasi polipi si alte anomalii. Se recomanda in general la fiecare 5 ani.

Clisma cu bariu cu dublu contrast

O clisma cu bariu cu dublu contrast, numita si radiografie a tractului gastrointestinal inferior (GI), este o examinare cu raze X a intregului colon si rect. Pentru o clisma cu bariu cu contrast dublu, se introduce un amestec de bariu si apa in colon printr-un tub mic plasat in rect.

Recomandari de screening pentru cancerul colorectal

Screening-ul are rolul de a depista un eventual cancer colorectal in stadiu incipient, cand sansele de vindecare sunt mai mari. De asemenea, are rolul de a identifica polipi in colon inainte ca acestia sa aiba posibilitatea de a deveni cancerosi.

In general, se recomanda inceperea screening-ului colorectal de la varsta de 50 ani, dar uneori se recomanda de la 45 ani. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, screening-ul pentru cancer colorectal se recomanda astfel persoanelor de 50-75 ani, iar dupa varsta de 75 ani se recomanda numai daca exista indicatii medicale de risc de cancer colorectal. Uneori, se poate recomanda screening de la 45 ani. Inainte de varsta de 40 ani se recomanda teste de screening pentru cancer colorectal doar daca aveti un risc crescut de cancer colorectal.

recomandari screening colorectal

Ghid screening cancer colorectal

Iata recomandarile de screening pentru persoanele cu risc moderat de cancer colorectal:

  • sigmoidoscopie flexibila – la 5 ani;
  • colonoscopie – la 10 ani;
  • clisma cu bariu cu dublu contrast – la 5 ani;
  • colonografie CT – la 5 ani;
  • test pentru hemorafii oculte in fecale si/sau test imunochimic fecal – in fiecare an;
  • test ADN in scaun – la 3 ani.

In cazul unor factori de risc majori pentru cancer colorectal, aceste proceduri de screening se recomanda adesea sa fie facute mai des. Factorii acestia de risc includ:

  • istoric personal de polipi adenomatosi sau de cancer colorectal;
  • istoric familial de polipi sau cancer colorectal;
  • istoric de boli inflamatorii intestinale;
  • istoric familial de sindrom de cancer colorectal ereditar.

Rezultate anormale screening

Daca se detecteaza sange ocult, polipi sau alte zone anormale in timpul testelor de screening, se va recomanda de obicei o colonoscopie de urmarire. Uneori poate fi necesara o biopsie sau o polipectomie pentru a vedea daca e prezent cancerul. Medicul poate efectua, de asemenea, un examen fizic complet, inclusiv o evaluare a istoricului medical personal si familial, si un test de sange numit test CEA – antigen carcinoembrionar. Pacientii cu cancer colorectal au uneori niveluri ridicate de CEA in sange si acest marker poate fi, de asemenea, utilizat pentru a evalua recidiva tumorii dupa terapie.

Referinte:
(1) https://www.cdc.gov/cancer/colorectal/basic_info/screening/tests.htm
(2) https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests-used.html
(3) https://www.cancer.net/cancer-types/colorectal-cancer/screening
(4) https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html
(5) https://www.webmd.com/colorectal-cancer/ss/slideshow-colorectal-cancer-overview
(6) https://www.who.int/cancer/detection/colorectalcancer/en/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *