Dezechilibrul bacteriilor intestinale și cancerul

dezechilibrul bacteriilor intestinale si cancerul

Dezechilibrul bacteriilor intestinale și riscul de cancer – există o legătură între afectarea microbiomului și dezvoltarea anumitor forme de cancer? Care sunt cauzele de la bază?

CUPRINS:

1. Ce este microbiomul?
2. Dezechilibrul bacteriilor intestinale și cancerul
3. Rolul microbiomului uman în imunoterapie
4. Conexiunea creier-microbiom
5. Cum poți ști dacă microflora intestinală este afectată?

Ce este microbiomul?

Microbiomul influenţează numeroase afecțiuni medicale, și se pare că este implicat inclusiv în dezvoltarea cancerului. Unele date sugerează că reglarea microbiomului intestinal poate afecta răspunsurile la numeroase forme de terapie pentru cancer. De asemenea, este important să se înțeleagă factorii ce influențează microbiomul intestinal și strategiile de reglare a microbiomului pentru a crește răspunsurile terapeutice.

microflora intestinala

Tractul gastro-intestinal, care cuprinde gura, esofagul, stomacul și intestinele – găzduiește miliarde de microorganisme, inclusiv bacterii. Acești microbi efectuează o varietate de funcții care sunt esențiale pentru sănătate, cum ar fi menținerea căptușelii interioare a intestinelor, furnizarea de substanțe nutritive precum vitaminele și protejarea împotriva agenților patogeni. Joacă, de asemenea, un rol-cheie în buna funcționare a sistemului imunitar. O întrerupere a echilibrului acestor bacterii poate duce la o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv alergii, colon iritabil și ulcere.

Microbiomul și organismul uman

Numeroase microorganisme încep să „locuiască” în corpul uman imediat după naștere. Acestea colonizează zonele expuse direct la mediu, cum ar fi tractul respirator (cel mai frecvent nasul), pielea (în special membranele mucoase), tractul urinar și tractul digestiv (în special colonul și gura).

În general, aceste microorganisme trăiesc în relații de reciprocitate cu corpul uman (gazda) unde beneficiază ambii. Cu toate acestea, această relație poate deveni, de asemenea, negativă în cazul în care microorganimele beneficiază în detrimentul gazdei. Atunci când acestor microorganisme le este afectat mediul, cum ar fi prin utilizarea excesivă a antibioticelor, modificările dietei sau dacă agenți patogeni noi invadează organismul, această relație pozitivă devine negativă.

Consumul de alimente sănătoase crește nivelul de bacterii benefice în intestin care produc molecule antiinflamatorii. Exemple ar fi uleiul de măsline extra virgin, uleiurile de pește și leguminoasele care conțin elagitaninuri. Pe de altă parte, dacă se consumă alimente nesănătoase, acestea hrănesc bacteriile care produc molecule inflamatorii și cresc riscul de îmbolnăvire.

Fusobacterium nucleatum, anumite tipuri de E. coli și Streptococcus gallolyticus, precum și comunități de bacterii care se acumulează pentru a forma straturi în intestin, numite „biofilme”, ​​pot crește riscul de cancer.

cancerul si bacteriile daunatoare

Dezechilibrul bacteriilor intestinale și cancerul

Hippocrate susținea faptul că „bolile încep în intestin”. Cercetări ulterioare au susținut legătura dintre dezechilibrele florei intestinale și apariția a unor numeroase afecțiuni, inclusiv cancerul.

Pentru a stimula sistemul imunitar pentru a preveni cancerul, e esențială reglarea microflorei intestinale. Stimularea bacteriilor intestinale benefice poate susține rezultatele imunoterapiei prin încetinirea dezvoltării celulelor canceroase. De asemenea, unele cercetări sugerează că flora intestinală sănătoasă este direct legată de eficiența imunoterapiei.

Microbiomul uman este o rețea ce conține numeroase microorganisme care trăiesc în și pe corp. Ele sunt alcătuite din bacterii benefice, ciuperci, virusuri și bacterii. Avem nevoie de aceste microorganime pentru a supraviețui. Relația dintre ele și organismul gazdă este numită simbioză. Antibioticele perturbă această relație într-un mod similar celui în care chimioterapia afectează corpul uman. Chimioterapia afectează celulele perfect sănătoase, non-canceroase din interiorul organismilui împreună cu celulele canceroase. În mod similar, antibioticele distrug toate bacteriile (atât pe cele rele, cât și pe cele bune necesare).

Microbiomul și cancerul colorectal

Cancerul colorectal este a treia formă cea mai comună de cancer. Tehnologii precum secvențierea metagenomului au făcut posibilă înțelegerea relației dintre microbiom și cancerul colorectal. Microorganismele locuiesc în diferite locații în intestin, inclusiv colonul ascendent, colonul distal, ileumul proximal și jejunul. Acestea joacă un rol crucial în menținerea funcționării optime. Această floră naturală ajută la digestia alimentelor, la biosinteza vitaminelor și la protecția împotriva agenților patogeni.

Disbioza este o afecțiune atunci când aceste microorganisme devin dezechilibrate în intestin. Dezechilibrul bacteriilor intestinale este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal. Riscul de cancer colorectal este stimulat de o bacterie cunoscută sub numele de Fusobacterium nucleatum. Această bacterie este responsabilă pentru activarea unei căi de semnalizare, mai ales prin scăderea imunității, ceea ce duce la creșterea și dezvoltarea celulelor tumorale. Escherichia coli (E. coli) este un alt microb care se găsește în microbiomul intestinal. Se sugerează că tulpina patologică a E. coli joacă un rol esențial în declanșarea cancerului colorectal. E. coli poate induce inflamația și se pare că eliberează anumite substanțe chimice, cum ar fi toxina care împrăștie cytolethal (CDT) și factorul de necroză citotoxică (CNF) ce poate induce carcinogeneza.

Bacteroides fragilis (B. fragilis) are două forme majore – non-toxigenic B. fragilis (NTBF) și enterotoxigenic B. fragilis (ETBF). ETBF este responsabilă pentru creșterea riscului de cancer colorectal. Infecția cu ETBF crește nivelul celulelor T helper 17 (Th17) și T (Treg), care favorizează creșterea și dezvoltarea tumorii. Se pare că Bifidobacterium este protector în cazul cancerului colorectal. Reduce activitatea beta-glucuronidazei, iar în cazul cancerului colorectal se pare că aceste valori sunt reduse semnificativ. De asemenea, s-a constatat că Lactobacillus este benefic în reducerea riscului de cancer colorectal. Produce acid lactic și reduce inflamația.

Microbiomul – cum influențează cancerul de sân și cancerul endometrial?

Cercetările sugerează că există o diferență între bacteriile prezente în sânii femeilor cu cancer de sân și ai celor fără boală. În cazul cancerului endometrial, s-au observat rezultate similare care au arătat că microbiomul din mediul vaginal al femeilor cu cancer endometrial este diferit de microbiomul din mediul vaginal al femeilor sănătoase.

Cancerul pancreatic și sănătatea intestinului

Parodontita poate fi legată de cancere și alte boli. Se pare că bacteriile se acumulează pe dinți și, dacă nu sunt îndepărtate sau periate, pot ajunge sub marginea gingiilor și în fluxul sangvin, unde sângerarea gingiilor devine o problemă. Cercetările sugerează că persoanele ale căror microbiom oral conține Porphyromonas gingivalis au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta cancer pancreatic decât cei al căror microbiom nu conțin bacteria. În mod similar, persoanele cu microbiom oral care conține Aggregatibacter actinomycetemcomitans au cu până la 50% mai multe riscuri de a dezvolta boala. Aceste două bacterii sunt legate de parodontită și inflamația gingiilor.

Dezechilibrul bacteriilor intestinale și cancerul de prostată

Cancerul de prostată a fost asociat adesea cu inflamația. Studiile de laborator au sugerat că un nivel ridicat de Faecalibacterium praunitzii si Eubacterium rectalie, preucm și Bacteriodes massiliensis se găsesc în cantități mai mari în cazul tumorilor.

Cancerul de stomac și dezechilibrul bacteriilor intestinale

Excesul unei bacterii numite Helicobacter pylori a fost legat de ulcerele gastrice, refluxul gastric și cancerul de stomac. Se condieră că H. pylori produce un agent alcalin care neutralizează acidul gastric și afectează funcția sistemul imunitar de protecție. IARC a clasificat bacteria ca fiind un agent cancerigen. Bacteria poate slăbi organismul în mai multe moduri – de la migrene la deficitul de B-12.

microflora si cancerul

Rolul microbiomului uman în imunoterapie

Imunoterapia devine un instrument modern în tratarea cancerului, unde imunitatea naturală este întărită pentru combaterea bolii, iar rolul microniomului devine un instrument promițător în susțiunerea imunoterapiei. Tipul și varietatea bacteriilor din intestin pot avea un efect major asupra rezultatelor imunoterapiei. Studiile sugerează faptul că persoanele care au avut un raport ridicat de bacterii benefice au mai multe șanse să răspundă la aceste medicamente în comparație cu cele care au un număr mai mic de bacterii benefice și mai multe bacterii dăunătoare.

De asemenea, se pare că manipularea microbiomului la pacienții care sunt mai puțin receptivi la imunoterapie prezintă beneficii. Odată ce microflora este reglată și înlocuită cu bacteriile benefice, sistemul imunitar devine mai receptiv în recunoașterea tumorilor. De asemenea, microflora pozitivă are capacitatea de a modifica răspunsul global al medicamentelor pentru imunoterapie.

Conexiunea creier-microbiom

Cel de-al doilea creier sau sistemul nervos enteric (ENS), este cel care reglează digestia. Este alcătuit din 200 – 600 de milioane de celule nervoase și reglează activitatea digestivă, independent de sistemul nervos central. Ne permite să știm când ne este foame sau apare sațietatea, precum și când un aliment nu este tolerat. Funcționează alături de ecosistemul complex al microbiomului din intestin – cunoscut sub numele de microbiom intestinal – care se află în imediata vecinătate a celui de-al doilea creier. Se crede că interacțiunile dintre sistemul nervos enteric și microbiomul intestinal pot avea ca rezultat comunicarea sau conexiunea dintre creier și intestin.

Se pare că microbiomuil poate influența starea de spirit și comportamentul. Nivelurile de neurotransmițători precum serotonina – despre care se știe că reglează anxietatea, fericirea și starea de spirit – pot fi influențati de microbiomul intestinal al organismului. În plus, se pare că microbiomul intestinal poate produce direct neurotransmițători, mesageri chimici care transmit semnale între sinapsele din creier și sistemul nervos.

Cum poți ști dacă microbiomul intestinal este afectat?

Cele mai comune simptome de afectare a microbiomului intestinal sunt flatulență, balonare după mese, probleme ale pielii, eczeme, acnee, alergii, transpirații nocturne, diaree, constipație, probleme de tranzit intestinal, crampe stomacale, respirație urât mirositoare, ulcerații la nivelul gurii, oboseală etc. Alte manifestări pot fi răceli frecvente, leziuni care se vindecă mai greu, infecții frecvente, dureri degât persistente etc.

În general, afectarea microbiomului este dată de administrarea excesivă a unor medicamente – în special inhibitorii pompelor de protoni și antibioticele. Alte cauze pot fi alimentația deficitară, consumul crescut de glucoză, fructoză, lactoză, precum și creșterea acidității intestinale prin consumul de alcool, fumat, stres etc. Dezechilibrul florei intestinale poate fi dat și de anumiți paraziți.

Referinte:
(1) The microbiome, link: https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/microbiome/
(2) The human microbiome, link: https://depts.washington.edu/ceeh/downloads/FF_Microbiome.pdf
(3) How the microbiome could be the key to a new cancer treatment, link: https://www.smithsonianmag.com/science-nature/how-microbiome-could-be-key-new-cancer-treatments-180971589/
(4) The gut microbiome and colorectal cancer: a review of bacterial pathogenesis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6087872/
(5) The microbiome and cancer: what’s all the fuss about?, link?: https://www.cancerresearchuk.org/funding-for-researchers/research-features/2017-06-13-the-microbiome-and-cancer-whats-all-the-fuss-about

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *