Cancerul vulvar este un tip de cancer care apare în orice regiune a organelor genitale externe feminine. Mai multe informații despre acest tip de cancer în articolul următor.

Cuprins:

1. Ce este cancerul vulvar?
2. Semne şi simptome
3. Cauze şi factori de risc
4. Tipuri de cancere vulvare
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Prevenție
8. Statistici şi prognostic

Ce este cancerul vulvar?

Cancerul vulvar este un tip de cancer care apare în orice regiune a organelor genitale externe feminine. De obicei se dezvoltă în labiile mici, labiile mari sau zona perineului.

Ce este vulva?

Vulva este alcătuită din mai multe organe genitale feminine:

• labiile mari – 2 pliuri cutanate externe ce acoperă și protejează organele genitale;
• labiile mici – două pliuri cutanate mai mici aflate în interiorul labiilor mari ce acoperă deschiderea vaginală și uretra.

Aceasta protejează deschiderea uretrei, deschiderea vaginului si clitorisul. Clitorisul este un organ sexual mic aflat în fața labiilor mici, cu multiple terminații nervoase.

Cum apare cancerul vulvar?

Vulva este parte a organelor reproductoare feminine din exterior. Celulele de la acest nivel se pot modifica uneori și se dezvoltă anormal, modificări ce sunt de obicei benigne, ca lichenul scleros sau verucile genitale. Acestea pot duce la tumori non-canceroase ca chistul glandelor Bartholin sau chistul glandelor Skene.

Modificările în celulele vulvei pot provoca, de asemenea, afecțiuni precanceroase. Aceasta înseamnă că celulele anormale nu sunt încă cancerigene, dar există riscul să devină. Cea mai comună afecțiune precanceroasă a vulvei este neoplazia vulvară intraepitelială (VIN).

Din nefericire, însă, în unele cazuri, modificările la celule pot provoca cancer vulvar. Cel mai adesea, cancerul vulvar se formează în țesutul cutanat al vulvei, cel mai frecvent fiind numit carcinom cu celule scuamoase (SCC) al vulvei. Cancerul vulvar poate începe, de asemenea, în melanocite, care sunt celule care produc pigmenți – melanom vulvar. Se pot dezvolta și alte tipuri mai rare de cancer vulvar. Acestea includ adenocarcinomul, boala Paget a vulvei și sarcomul.

Semne și simptome

Femeile cu afecțiuni precanceroase ca neoplazii intraepiteliale vulvare (VIN) nu au adesea niciun simptom. Uneori pot să apară mâncărimi persistente sau o regiune de piele solzoasă, roșie sau mai închisă la culoare.

Alte semne și simptome de cancer vulvar pot include:

• o formațiune roșie, roz, albă sau închisă la culoare în zona vulvei;
• zonă albă aspră;
• o formațiune tip neg genital;
• mâncărimi severe;
• durere și arsură la urinare;
• sângerări vaginale anormale;
• scurgeri vaginale anormale;
• durere în zona vulvei;
• umflarea glandelor limfatice din zona inghinală etc.

Cauze și factori de risc

Majoritatea cancerelor vulvare apar spontan, fiind date de factori genetici. Un factor de risc este infecția cu virusul papiloma uman. De altfel, o afecțiune moștenită numită anemie Fanconi este asociată cu un risc semnificativ crescut de cancer vulvar.

Deși cauza exactă a cancerului vulvar nu este cunoscută, există o serie de factori de risc:

• neoplazia intraepitelială vulvară – o afecțiune precanceroasă ce provoacă modificări ale pielii vulvei;
• infecția cu virusul papiloma uman (HPV) – HPV este o infecție cu transmitere sexuală care poate crește riscul de cancer vulvar; HPV a fost asociat cu un număr de cancere, inclusiv cancere vulvare, vaginale, cervicale, anale și orale.
• afecțiuni ale pielii în zona vulvei, ca lichen scleros sau lichen planus;
• istoric personal de cancer de col uterin sau cancer vaginal;
• istoric familial de cancer vulvar;
• vârsta – cancerul vulvar apare de obicei la femeile aflate în postmenopauză, dar se pare că există un număr tot mai mare de femei tinere diagnosticate;
• fumatul;
• nuliparitatea – femei care nu au născut niciodată etc.

Tipuri de cancere vulvare

Există două tipuri principale de cancer vulvar:

• Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip de cancer vulvar, reprezentând peste 80% dintre cazuri. Un subtip special al cancerului de celule scuamoase este numit carcinom verucos. Această formă are dezvoltare lentă.
• Adenocarcinomul reprezintă aproximativ 8% dintre cancerele vulvare. Aceste tipuri de cancer, de obicei, încep în glandele Bartholin, care se găsesc în interiorul vaginului și produc în mod normal un lichid asemănător mucoasei care acționează ca un lubrifiant. O altă afecțiune asociată este boala Paget, în care celulele adenocarcinomului sunt limitate la nivelul superior al pielii vulvei.

Alte tipuri de cancer, cum ar fi melanoamele, carcinoamele bazocelulare și sarcoamele, pot apărea și în vulvă. Aceste tipuri reprezintă mai puțin de 10% din toate cancerele vulvare.

Diagnostic

Principalele teste utilizate pentru a diagnostica cancerul vulvar sunt examenul fizic, colposcopia și biopsia tisulară.

Examinare fizică presupune examinarea zonei inghinare, pelvine și vaginale. De asemenea, se va examina colul uterin. Se poate efectua, de asemenea, un test Papanicolau pentru a verifica anomalii ale celulelor vaginului și colului uterin.

Colposcopia – Se folosește un dispozitiv numit colposcop pentru a examina în detaliu vulva și vaginul.

Biopsia – Se poate preleva o probă de țesut în timpul colposcopiei pentru a fi examinată la microscop.

Pot fi necesare teste suplimentare pentru a determina dimensiunea și poziția cancerului și, dacă boala s-a răspândit. Aceste teste pot include un test de sânge, radiografie toracică, cistoscopie, proctoscopie și o tomografie computerizată (CT) scanare sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

Stadializarea cancerului

Există modalități diferite de a stadializa cancerele vulvare.

Sistemul TNM de stadializare analziează tumora, nodulii implicați și eventuala metastază, iar sistemul de stadializare FIGO implică 4 stadii principale.

• Stadiul I: Cancerul se găsește numai în vulvă sau perineu.
• Stadiul II: Cancerul se găsește în vulvă și / sau în perineu și s-a răspândit și în regiunea inferioară a uretrei, în regiunea inferioară a vaginului sau în anus.
• Stadiul III: Cancerul se găsește în vulvă și / sau în perineu și în ganglionii limfatici.
• Stadiul IV: Cancerul s-a răspândit în regiunea superioară a uretrei, în regiunea superioară a vaginului sau în mai multe părți îndepărtate ale corpului.

Pe lângă stadiu, se poate stabili și un grad care arată cât de repede se poate dezvolta cancerul.

• Gradul 1 – celule bine diferențiate, care seamănă mult cu celulele normale;
• Grad 2 – mediu diferențiate, arată mai anormal decât celulele din gradul 1 dar nu la fel de anormal ca cele din grad 3;
• Grad 3 – slab diferențiate, celulele sunt foarte diferite de celulele vulvare normale.

Tratament

Tratamentul depinde de dimensiunea cancerului și localizarea lui, stadiul cancerului, cât de repede crește cancerul (gradul cancerului), vârsta, starea generală de sănătate a pacientei etc. Tratamentul pentru cancerul vulvar poate include:

Intervenția chirurgicală

Chirurgia este cel mai frecvent tratatament pentru cancerul vulvar. Există multe intervenții chirurgicale diferite care pot fi efectuate. Tipul de chirurgie aleasă va depinde de stadiul cancerului și de starea generală a sănătății:

• Excizia locală se poate face dacă cancerul nu s-a răspândit în noduli sau organe îndepărtate. Procedura implică îndepărtarea zonei afectate și a unei mici probe de țesut normal care o înconjoară.
• Vulvectomie – Presupune îndepărtarea chirurgicală a tumorii – poate fi vulvectomie radicală (îndepărtarea vulvei), cu sau fără îndepărtarea ganglionilor limfatici de la nivelul unuia sau ambelor părți și uneori poate fi îndepărtat și clitorisul. În cazul în care cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului, se poate realiza intervenție chirurgicală pentru a elimina aceste alte tipuri de cancer.
• Exenterația pelvină – Pentru cancerul vulvar avansat sau sever, se poate efectua exenterația pelvină. În funcție de locul în care s-a răspândit cancerul, chirurgul poate elimina colul uterin, vaginul, colonul inferior, rectul, vezica, vulva, ovarele sau ganglionii limfatici. Dacă vezica urinară, rectul și colonul sunt îndepărtate, chirurgul va crea o deschidere numită stomă, astfel încât urina și scaunul să poată fi eliminate.

Radioterapia

Terapia cu radiații utilizează radiații cu energie înaltă pentru a micșora tumorile și a distruge celulele canceroase. Acest tip de tratament poate fi administrat extern, ceea ce înseamnă că razele sunt țintite spre zona canceroasă, sau intern. Efectele secundare ale radiației pot include iritarea intestinului și a vezicii urinare, ducând la diaree și frecvența sau urgența crescută a mișcărilor intestinale sau urinare. Aceasta se rezolvă de obicei în câteva săptămâni de la finalizarea tratamentului, deși poate deveni o problemă pe termen lung pentru unele femei. Radiațiile pot provoca formarea de țesut cicatricial în vagin și țesutul poate deveni uscat și mai puțin elastic.

Chimioterapia

Chimioterapia este o formă de terapie cu medicamente care ajută la încetinirea sau oprirea creșterii celulelor canceroase. Este opțiunea de tratament preferată atunci când cancerul este mai avansat și s-a răspândit în alte organe din corp. În funcție de tipul de medicament administrat, se pot administra chimioterapice oral sau intravenos, dar și prin unguente. Cele mai frecvente scheme de chimioterapie constau în cisplatină, administrată singură sau combinată cu un alt agent, cum ar fi carboplatina, vinorelbina, paclitaxelul, erlotinibul, gemcitabina și pembrolizumab.

Terapia cu laser

Terapia cu laser folosește sursă de lumină de mare intensitate pentru a distruge celulele canceroase. Un endoscop este folosit pentru a ținti și distruge tumorile. Are beneficiul că lasă mai puține cicatrici decât alte forme de tratament.

Îngrijirea paliativă

Când nu este posibil un tratament curativ pentru cancerul vulvar, se intervine prin ameliorarea simptomelor. Tratamentul se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții prin ameliorarea simptomelor. Pe lângă încetinirea răspândirii cancerului vulvar, tratamentul paliativ poate ameliora durerea și poate ajuta la gestionarea altor simptome.

Prevenție

Cea mai importantă strategie de reducere a riscurilor este evitarea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS). Acest lucru se datorează faptului că unele astfel de infecții (cum ar fi herpesul și virusul papiloma uman, inclusiv verucile genitale) cauzează modificări ale celulelor cervicale. Femeile care au un istoric de modificări ale celulelor colului uterin prezintă un risc crescut de a dezvolta neoplazie vulvară intraepitelială, care este precursorul cancerului vulvar.

Alte recomandări pentru reducerea riscului de cancer vulvar:

• Nu fumați.
• Mergeți la medic pentru consult la fiecare semn de inflamație sau disconfort, ca mâncărime persistentă, iritații, scurgeri vaginale anormale, sângerări anormale etc. Dacă observați orice modificări în organism care nu sunt normale și ar putea fi un semn de cancer vaginal sau vulvar, discutați cu medicul despre acestea și întrebați despre cauzele posibile.
• Mergeți cel puțin o dată pe an la un consult ginecologic, chiar și în lipsa unor simptome. Testele de screening pentru cancer sunt eficiente atunci când pot depista boală devreme, ceea ce poate duce la un tratament mai eficient. Pe de altă parte, testele de diagnostic sunt folosite atunci când o persoană are simptome. Scopul testelor de diagnosticare este de a afla sau de a diagnostica ceea ce cauzează simptomele.

Reducerea riscului de infectare cu HPV

Pentru a reduce riscul de cancer vulvar, reduceți riscul de infecție cu transmitere sexuală HPV:

• Limitați numărul de parteneri sexuali. Cu cât aveți mai mulți parteneri sexuali, cu atât este mai mare riscul expunerii la HPV.
• Folosiți prezervativ de fiecare dată când faceți sex. Prezervativele pot reduce riscul de contractare a HPV.
• Vaccinați-vă împotriva HPV.
• Mergeți periodic la control pentru a depista la timp eventuale infecții.

Statistici și prognostic

Iată care sunt statisticile generale privind supraviețuirea pentru pacienții cu cancer vulvar în funcție de stadiu:

• Stadiul 1 – rata de supraviețuire la 5 ani sau mai mult de la diagnosticare este de 80%;
• Stadiul 2 – rata de supraviețuire la 5 ani sau mai mult de la diagnosticare pentru cancerul vulvar în stadiul 2 este de 60%;
• Stadiul 3 – rata de supraviețuire la 5 ani sau mai mult de la diagnosticare pentru cancerul vulvar în stadiul 3 este de 40%;
• Stadiul 4 – rata de supraviețuire la 5 ani sau mai mult de la diagnosticare pentru cancerul vulvar în stadiul 4 este de 15%.

Este important să rețineți că acestea sunt statistici si că fiecare organism răspunde diferit la boală și la tratament.

În cele mai multe cazuri, cu cât mai devreme că este diagnosticat cancerul vulvar, cu atât sunt mai mari șansele unui tratament de succes. Pentru a stabili un prognostic, se ține cont de tipul de cancer vulvar, de stadiul bolii, de gradul cancerului, de modul în care boala răspunde la tratament, de vârstă, starea generală de sănătate, de istoricul medical etc.

Referințe:

• (1) Vulvar cancer, link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/vulval-cancer
• (2) Vulvar cancer, American Family Phisician, link: https://www.aafp.org/afp/2002/1001/p1269.html
• (3) Vulvar cancer, link: https://www.cancer.org.au/about-cancer/types-of-cancer/vulvar-cancer/ 
• (4) Vulvar cancer, survival, link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/vulval-cancer/survival 
• (5) Cancer of the vulva, link: https://www.cancervic.org.au/cancer-information/types-of-cancer/vulvar-vaginal-cancers/vulvar_cancer.html
• (6) Vulvar cancer, link: https://medlineplus.gov/vulvarcancer.html
• (7) Vulvar cancer: Types, symptoms, and more, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/173108.php
• (8) Vaginal and vulvar cancers What Should I Know About Screening?, link: https://www.cdc.gov/cancer/vagvulv/basic_info/screening.htm