Alegerea tipului de metodă de diagnostic depinde de fiecare pacient şi de simptome, dar de obicei este vorba de examinări fizice, teste sangvine, teste imagistice şi biopsii. Biopsia este o metodă sigură de a depista cancerul de colon. Presupune prelevarea unei probe de ţesut pentru a fi testată în laborator.

Pe lângă examinarea fizică, următoarele teste şi proceduri de diagnostic pot fi recomandate:

• Colonoscopia – permite vizualizarea în interiorul rectului şi colonului;
• Biopsia – îndepărtarea unei probe de ţesut pentru examinare la microscop, pentru depistarea prezenţei cancerului şi definitivarea diagnosticului de cancer;
• Testarea moleculară a tumorii – pentru identificarea genelor specifice, a proteinelor şi a altor factori unici tumorali;
• Teste de sânge – numărătoarea celulelor roşii din sânge, parte a hemoleucogramei complete, poate indica posibile sângerări la nivelul intestinului, cauzate de cancerul colorectal;
• scanările CT – obţinerea de imagini tridimensionale din interiorul organsimului, putând fi utilizate pentru a estima dimensiunea tumorii;
• scanările RMN – pentru măsurarea dimensiunii tumorii; se administrează o substanţă de contrast înainte de scanare pentru obţinerea unor imagini clare;
• ecografia – ultrasonografia endorectală estre o tehnică utilizată pentru a depista cancerele rectale profunde şi pentru stabilirea planului de tratament.

După diagnosticarea cancerului, se stabileşte stadiul bolii. Stadiul se referă la cât de avansat este un cancer, cât de agresiv este şi care este prognosticul în ceea ce priveşte răspândirea.

Sistemul TNM este cel mai utilizat sistem de stadializare, inclusiv pentru cancerul colorectal.

(T) descrie dimensiunea tumorii şi pot fi 4 stadii la nivelul cancerului colorectal:

• T1: tumora este doar în stratul superficial al colonului;
• T2: tumora s-a dezvoltat în musculatura peretelui colonului;
• T3: tumora s-a dezvoltat în stratul intern al peretelui colonului;
• T4: tumora s-a dezvoltat prin peretele intern al colonului spre alte organe, regiuni sau structuri.

(N) descrie răspândirea cancerului la nodulii limfatici şi are 3 stadii:

• N0: celulele canceroase nu s-au răspândit la nodulii limfatici;
• N1: celulele canceroase s-au răspândit la 1-3 noduli limfatici din apropiere;
• N2: celulele canceroase s-au răspândit la 4 sau mai mulţi noduli limfatici.

(M) descrie răspândirea cancerului la alte regiuni ale corpului şi are două stadii:

• M0: cancerul nu s-a răspândit la alte organe;
• M1: cancerul s-a răspândit la alte regiuni din corp.

După diagnosticarea cancerului, urmează stabilirea opţiunilor de tratament. Tratamentele locale ale cancerului de colon sunt numite şi terapii locale, adică tratează tumora fără să afecteze restul corpului. Terapiile locale utilizate pentru cancerul colorectal includ: intervenţiile chirurgicale, radioterapia, ablaţia sau embolizarea. Aceste tratamente sunt mai eficiente în stadiile incipiente.

Terapiile sistemice folosesc medicamente administrate pe cale orală sau intravenos. Acestea pot ajunge la celulele canceroase peste tot în organism. În funcţie de tipul cancerului colorectal, se foloseşte chimioterapia, terapia ţintită sau imunoterapia.

Intervenţia chirurgicală presupune rezecţia tumorală şi rezecţia unei părţi a ţesutului din jur, putând fi intervenţie chirurgicală laparoscopică, colostomie pentru cancerul rectal sau ablaţie prin radiofrecvenţă (crioablaţie).

Radioterapia este frecvent utilizată în tratamentul cancerului colorectal, putând fi utilizată radioterapia cu fascicul extern (inclusiv radioterapia stereotactică), radioterapia intraoperativă, brahiterapia sau radioterapia specifică pentru cancerului rectal, numită şi terapie neoadjuvantă, pentru a reduce dimensiunea tumorii şi pentru a facilita îndepărtarea ei.

Chimioterapia se poate administra pe cale orală sau intravenos, fie un singur medicament, fie o combinaţie de medicamente. Se poate administra după chirurgie pentru eliminarea eventualelor celule canceroase rămase. În cazul cancerului colorectal, de obicei de administrează chimioterapie şi radioterapie înainte de intervenţia chirurgicală pentru a reduce dimensiunea tumorii rectale şi pentru a reduce riscul de recidivă canceroasă.

Se mai recomandă terapia ţintită cu agenţi de anti-angiogeneză, inhibitori ai receptorilor factorilor de creştere epidermică (ca Cetuximab sau Panitumumab), inhibitori imunoterapici, Pembrolizumab sau Nivolumab.

Cancerul de colon nu poate fi prevenit cu certitudine, dar poate fi redus riscul de apariţia sau poate fi depistat precoce, când şansele de tratament sunt mai mari.

Iată care sunt modificările care trebuie luate în considerare pentru reducerea riscului de cancer colorectal:

• Adoptă un stil de viaţă activ, redu sedentarismul; sunt studii care susţin legătura dintre sedentarim şi riscul crescut de cancer colorectal. Se recomandă ca adulţii să efectueze cel puţin 150 minute de exerciţii fizice de intensitate moderată pe săptămână.
• Menţine-ţi greutatea normală şi redu excesul ponderal, printr-un stil de viaţă sănătos şi activ.
• Redu ţesutul adipos din jurul taliei (grăsime abdominală), care este asociat cu obezitatea viscerală şi implicit cu riscul mai mare pentru anumite boli, inclusiv cancerul.
• Consumă multe fructe, legume, alimente bogate în fibre; redu consumul de carne roşie şi carne procesată, despre care studiile arată că ar creşte riscul de cancer colorectal.
• Redu consumul de alcool şi evită fumatul, inclusiv fumatul pasiv.

Pe lângă adoptarea unui stil de viaţă sănătos, sunt recomandate o serie de teste de screening, pentru depitarea precoce a eventualelor celule canceroase. Pentru cancerul colorectal, testele recomandate sunt:

• testul pentru sânge ocul în fecale sau test imunochimic fecal, anual;
• sigmoidoscopie flexibilă, la fiecare 5 ani;
• colonoscopie;
• clismă cu bariu cu dublu contrast;
• colonografie CT sau colonoscopie virtuală (alternativă la colonoscopia standard).