Supravegherea activa in cancer

monitorizarea activa in cancer

Citeste mai multe despre supravegherea activa in cancer (sau monitorizarea activa) – ce reprezinta, cand se recomanda, pentru ce forme de cancer, prin ce difera de asteptarea atenta si care sunt beneficiile si riscurile posibile.

CUPRINS:

1. Ce este supravegherea activa?
2. Cand se recomanda supravegherea activa?
3. Supravegherea activa vs Asteptarea atenta
4. Beneficiile acestei abordari
5. Riscuri posibile
6. Intrebari frecvente

Ce este supravegherea activa?

Nu toate formele de cancer trebuie tratate activ. Unele tipuri de cancer cu crestere lenta pot fi monitorizate pentru a vedea daca va fi nevoie de tratament. Aceasta abordare se numeste supraveghere activa. Inseamna ca in loc sa se inceapa tratamentul pentru cancer imediat, se fac controale periodice si examinari. Aceasta abordare are rolul de a intarzia sau evita tratamentul (din cauza efectelor secundare asociate) la persoanele care nu au nevoie de tratament imediat. Se foloseste in situatiile in care amanarea tratamentului pentru cancer nu va afecta sanatatea pacientilor si, in multe cazuri, ii poate ajuta sa evite complet tratamentul si potentialele efecte secundare. Un alt aspect este detectarea precoce a progresiei cancerului si interventia doar atunci cand este necesar.

In perioada de supraveghere se vor efectua in mod regulat teste si examinari specifice, care pot include:

  • biopsii;
  • examinari fizice;
  • teste de sange, de urina si alte analize de laborator;
  • teste imagistice, ca RMN, tomografie computerizata (CT), ecografii, radiografii, tomografie cu emisie de pozitroni (PET) si altele;
  • teste de sange pentru masurarea antigenului specific prostatic (PSA) si examene rectale pentru pacientii cu cancer de prostata cu risc scazut.

ce este monitorizarea activa in oncologie

Cand se recomanda supravegherea activa?

Supravegherea activa poate fi o optiune pentru un cancer care se dezvolta lent, daca tratamentul poate avea mai multe efecte secundare decat cancerul in sine si in cazul in care intarzierea tratamentului este putin probabil sa provoace rau.

Aceasta abordare a aparut ca o optiune pentru unii barbati cu cancer de prostata. Se bazeaza pe cercetari medicale ample care arata ca multi pacienti diagnosticati cu cancer de prostata in stadiu incipient, de grad scazut, au nevoie de foarte putin tratament imediat sau chiar deloc.

Cine este un bun candidat pentru supraveghere activa in cancerul de prostata?

In momentul diagnosticarii unui cancer de prostata, medicii vor determina daca supravegherea activa este cea mai buna optiune de tratament. Exista unii factori care pot arata daca aceasta abordare este una potrivita. Acesti factori includ:

  • densitatea PSA (nivelul PSA din sange / volumul prostatei) mai mica de 0,15;
  • volum redus de cancer localizat;
  • scorul Gleason la biopsie de 3+3=6 (grad 1).

De asemenea, pacientul trebuie de obicei sa nu aiba simptome. Medicii iau in considerare si alti factori, inclusiv stadiul cancerului si varsta pacientului, starea generala de sanatate, istoricul familial si preferintele personale.

Ce implica monitorizarea?

Pentru cancerul de prostata, se va face un test PSA la 6 luni de obicei (sau chiar la 3 luni), un examen rectal cel putin o data pe an, astfel incat medicul sa poata detecta noi umflaturi sau puncte dure pe prostata, o biopsie de monitorizare la 6-12 luni dupa diagnosticul de cancer de prostata pentru a verifica cresterea tumorii si ulterior o biopsie la fiecare 2 -5 ani pentru a vedea daca celulele canceroase au inceput sa creasca mai repede. Daca medicul vede semne ca tumora a crescut, veti discuta daca este timpul sa opriti supravegherea activa si sa incepeti tratamentul.

asteptarea atenta in cancer

Alte indicatii, in afara cancerului de prostata

In plus fata de cancerul de prostata cu risc scazut, sunt si alte cancere pentru care se poate recomanda supravegherea activa. Exemple ar fi cancerul tiroidian si carcinomul ductal in situ, alte tipuri de cancer cu risc scazut, inclusiv unele cancere de piele. Aceasta abordare poate fi o optiune si pentru un nodul pulmonar solitar la o scanare CT a toracelui care este putin probabil sa fie canceros. De cealalata parte, poate fi o optiune pentru cancerul pulmonar care este putin probabil sa fie vindecat prin interventie chirurgicala, iar tratamentul imediat este probabil sa provoace mai multe simptome sau disconfort decat cancerul in sine.

Aceasta poate fi o abordare recomandata in mod obisnuit si pentru limfoame cu crestere lenta, cum ar fi un limfom folicular de grad scazut si leucemia limfocitara cronica atunci cand nu sunt prezente simptome. Poate fi luata in considerare si pentru unele afectiuni precanceroase in care probabilitatea ca acestea sa devina cancer este mica. Afectiunile medicale necanceroase pot fi, de asemenea, supuse acestei abordari. De exemplu, poate fi vorba despre infectii ale urechii, pietre la rinichi asimptomatice si alte afectiuni.

Supravegherea activa vs Asteptarea atenta

Asteptarea atenta este adesea confundata cu supravegherea activa. Scopul ambelor este de a evita un tratament inutil, dar motivele sunt diferite. Supravegherea activa este adesea folosita pentru monitorizarea indeaproape a cancerului. De obicei, aceasta include controale periodice si analize/investigatii. Daca rezultatele testelor se modifica, medicul va va vorbi despre optiunile de tratament pentru a incerca sa vindece cancerul. Asteptarea atenta este uneori folosita pentru a descrie un tip de monitorizare mai putin intensiva, care poate insemna mai putine teste si se bazeaza mai mult pe modificarile simptomelor pentru a decide daca este nevoie de tratament. Acest tratament este cel mai adesea menit sa controleze simptomele cancerului, dar nu sa-l vindece.

monitorizarea activa cand se recomanda

Beneficiile acestei abordari

In primul rand, supravegherea activa este practic neinvaziva, deoarece singurul aspect invaziv implica o biopsie de rutina. De asemenea, poate intarzia alte tratamente mai invazive, in acest proces scutind pacientii de efecte secundare asociate tratementelor pentru cancer si complicatii potentiale pentru cat mai mult timp posibil. In plus, ajuta la mentinerea calitatii vietii si se vor lua masuri ulterioare doar daca si cand boala se agraveaza. Beneficiile pot include si riscuri mai mici de a dezvolta rezistenta la medicamente care ar putea fi utilizate mai tarziu.

Monitorizarea sau supravegherea activa NU inseamna ca nu sunt optiuni de tratament, ca pacientul este prea in varsta, prea bolnav sau ca boala este prea avansata pentru a fi tratata. Scopul este de a evita tratamentele inutile si supratratamentul. De asemenea, nu inseamna ca nu veti primi ingrijiri medicale. Se vor face controale regulate, impreuna cu teste de laborator si/sau imagistice, pentru a determina daca este necesar un tratament activ in continuare.

Riscuri posibile

Riscul major asociat cu supravegherea atenta este ca o tumora cunoscuta sau precanceroasa sa creasca si sa se raspandeasca. Poate exista si anxietate asociata cu monitorizarea. Este important de retinut ca atunci cand asteptarea si supravegherea sunt folosite pentru cancer, sunt considerate un tip de tratament.

monitorizarea in cancerul de prostata

INTREBARI FRECVENTE

Pot alege tratamentele in locul monitorizarii active?

In functie de problema medicala, vor fi disponibile optiuni de tratament daca nu doriti sa alegeti aceasta varianta. Alegerea tratamentelor va depinde de raspandirea bolii si cat de repede ar putea creste tumora, precum si prezenta altor probleme de sanatate. Discutati cu medicul despre toate optiunile. Medicul va poate explica rezultatele testelor si puteti discuta despre optiunile de tratament. Poate fi dificil de acceptat faptul ca aveti cancer si ca medicul nu va recomanda tratament, ci vrea sa astepte. De aceea, este important sa aveti o discutie informata cu medicul cu privire la riscurile si beneficiile supravegherii active sau ale initierii unui plan de tratament. Este important sa cantariti cu atentie argumentele pro si contra inainte de a lua o decizie.

Este posibil sa raman mereu sub supraveghere activa si sa nu fac niciodata tratament?

Da, uneori exista posibilitatea de a ramane mereu sub supraveghere activa, fara tratament. Unii pacienti pot avea un cancer care nu trebuie niciodata sa fie supus unui tratament.

Care este cel mai frecvent tip de cancer pentru care se utilizeaza supravegherea activa?

Aceasta abordare este cel mai frecvent utilizata si aleasa pentru barbatii cu cancer de prostata cu risc foarte scazut sau scazut. Uneori efectele adverse ale tratamentelor pentru cancer pot cauza mai multe probleme decat boala in sine.

Cat de des trebuie sa vina la consultatii pacientul aflat sub monitorizare activa?

Retineti ca orice plan de tratament de supraveghere activa este util DOAR daca persoana este capabila si dispusa sa vina la programari de urmarire in mod regulat. Exista riscul ca acea tumora sa se schimbe si sa creasca. Daca se intampla acest lucru, se va incepe tratamentul. Cat de des trebuie sa vina pacientul la consultatii? Depinde de tipul de cancer. In caz de cancer de prostata, de obicei se face un control la fiecare 6 luni pana la un an. Aceasta vizita include un test PSA, examinare fizica, un examen rectal si in anumite cazuri o biopsie de prostata.

Referinte:
(1) https://www.cancer.net/blog/2016-08/active-surveillance-watchful-waiting-what-every-man-with-prostate-cancer-should-know
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5921045/
(3) https://www.cancer.org/cancer/prostate-cancer/treating/watchful-waiting.html
(4) https://www.webmd.com/prostate-cancer/guide/prostate-cancer-treatment-wait

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.