Imunoglobulinele – tot ce trebuie sa stii

imunoglobulinele

Imunoglobulinele sunt proteine ce protejeaza organismul de diferiti agenti patogeni. Iata de cate tipuri pot fi, ce roluri au si ce utilizari au.

CUPRINS:

1. Ce sunt imunoglobulinele?
2. Ce rol au imunoglobulinele?
3. Clasificarea imunoglobulinelor
4. Terapiile cu imunoglobuline – ce presupun si in ce cazuri se folosesc
5. Tratament cu imunoglobuline pentru sensibilizarea Rh in sarcina
6. Tratament cu imunoglobuline pentru boli autoimmune
7. Tratament cu imunoglobuline pentru cancer

bannerGelClair900x200v2

Ce sunt imunoglobulinele?

O imunoglobulina (Ig), cunoscuta si sub numele de anticorp, este o proteina in forma de Y, produsa de celulele B si de celulele plasmatice. Aceasta este utilizata de sistemul imunitar pentru a identifica si neutraliza elementele straine, cum ar fi bacteriile, virusurile si parazitii.

Ce rol au imunoglobulinele?

Imunoglobulinele (Ig) sau anticorpii sunt glicoproteine ​​produse de celulele plasmatice. Celulele B sunt instruite de catre imunogeni specifici, de exemplu, proteine ​​bacteriene, sa se diferentieze in celule plasmatice, care sunt celule producatoare de proteine​. Acestea participa la raspunsurile imune impotriva bacteriilor, virusurilor, ciupercilor, parazitilor, antigenelor celulare, substantelor chimice si substantelor sintetice.

Sistemul imunitar isi aminteste de antigenele care au provocat o reactie anterioara (memorie) datorita dezvoltarii celulelor B de memorie. Acestea sunt celule B intermediare, diferentiate, cu capacitatea de a deveni rapid celule plasmatice.

Rolul depinde de tipul imunoglobulinelor. De exemplu, IgM este produsa in principal in raspunsul imun primar la agenti infectiosi sau antigene. Imunoglobulina G este sintetizata mai ales in raspunsul imun secundar la agenti patogeni.

ce sunt anticorpii

Clasificarea imunoglobulinelor

Cele cinci tipuri majore de imunoglobuline sunt:

  1. IgA
  2. IgG
  3. IgM
  4. IgE
  5. IgD

Imunoglobulina A – IgA

Imunoglonulina A sau IgA se gaseste in zone precum caile respiratorii, tractul digestiv, urechi, nas, ochi. Acestea protejeaza suprafetele corpului ce pot fi expuse la agenti patogeni. Se gasesc si in sange, lacrimi sau saliva. Cam 10-15% dintre toti anticorpii din organism sunt de acest tip.

Imunoglobulina G – IgG

IgG sau anticorpii IgG se gasesc in toate fluidele din corp. Reprezinta cel mai mare procent dintre toti anticopii – cam 75-80%. Sunt implicati in combaterea infectiilor – virale si bacteriene – si pot traversa placenta pentru a proteja fatul.

Imunoglobulina M – IgM

Sunt cei mai mari anticorpi si se gasesc in sange si lichid limfatic. Sunt prima clasa de anticorpi produsa in caz de infectie si fac ca celulele sistemului imunitar sa distruga agentii straini. Reprezinta 5-10% din totalul anticorpilor din organism.

Imunoglobulina E -IgE

Imunoglobulina E sau IgE se gaseste in piele, mucoase si in plamani. Aceasta face ca organismul sa reactioneze impotriva agentilor straini, precum polen, spori etc. Aceste imunoglobuline sunt implicate in reactiile alergile la lapte si unele medicamente. Nivelul acestor anticorpi este de obicei mai mare la cei cu alergii.

Imunoglobulina D – IgD

Imunoglobulina D sau IgD se gaseste in cantitati destul de mici in tesuturile ce captusesc zona abdominala si a pieptului. Nu se cunoaste modul exact de actiune.

Terapiile cu imunoglobulina – ce presupun si in ce cazuri se folosesc

tipuri de imunoglobuline

Terapiile cu imunoglobuline se folosesc de obicei pentru a reduce severitatea unor infectii in cazul celor cu imunodeficienta. Acest tip de terapie ofera anticorpi ce protejeaza organismul. Imunoglobulina este obtinuta din plasma separata din sangele donat. Imunoglobulina (denumita si gamma globulina) este o substanta obtinuta din plasma sangvina umana. Plasma, procesata din sangele uman donat, contine anticorpi care protejeaza organismul impotriva bolilor. Cand se administreaza imunoglobulina, corpul pacientului foloseste anticorpi din plasma de sange a altor persoane pentru a ajuta la prevenirea bolilor. Si, chiar daca imunoglobulinele sunt obtinute din sange, ele sunt purificate astfel incat sa nu poata transmite boli celui care le primeste. In timpul procesarii, totul, cu exceptia unui tip de imunoglobulina numita imunoglobulina G (IgG) este eliminat din plasma.

Indicatiile acestor terapii

Se folosesc in general in caz de imunodeficiente primare. Aceste tulburari se manifesta mai ales prin infectii frecvente, iar cauza este de obicei una ereditara. In acest caz, terapia cu imunoglobuline ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Injectiile cu imunoglobulina pot oferi protectie pe termen scurt si pot sa reduca din severitatea simptomelor. Imunoglobulina intravenoasa se administreaza de obicei la 2-3 saptamani. Imunoglobulina subcutanata se administreaza in tesutul adipos de sub piele si intra usor in sange.

Tipuri specifice de imunoglobulina sunt facute pentru a proteja impotriva bolilor specifice, cum ar fi hepatita, varicela sau rujeola. Injectiile cu imunoglobulina pot avea urmatoarele beneficii si utilizari:

  • pot oferi protectie pe termen scurt impotriva unei boli sau reduc severitatea anumitor boli;
  • pentru a preveni sensibilizarea Rh in sarcina;
  • pot sa scada capacitatea sistemului imunitar de a ataca tesuturile corpului in unele cazuri de boala autoimuna;
  • pot ajuta persoanele care au o problema mostenita sa produca anticorpi sau ii pot ajuta pe cei care au tratament pentru anumite tipuri de cancer (cum ar fi leucemia).

Persoanele care nu sunt in masura sa produca niveluri adecvate de Ig sau anticorpi, cum ar fi pacientii cu sindrom XLA, CVID, sindrom Hyper-IgM, sindromul Wiskott Aldrich sau alte forme de deficienta de anticorpi pot beneficia de terapie de inlocuire cu Ig. Aproximativ jumatate dintre anticorpii perfuzati sunt metabolizati pe parcursul a trei pana la patru saptamani, deci sunt necesare doze repetate de Ig la intervale regulate.

Care sunt efectele secundare posibile?

Majoritatea oamenilor tolereaza bine imunoglobulinele administrate intravenos, dar efectele secundare pot include febra usoara, dureri musculare sau articulare si dureri de cap imediat dupa perfuzie. Pe masura ce corpul o  absoarbe, este posibil sa apara stare de oboseala.

Se administreaza intravenos, de obicei cu viteza lenta. Cea mai grava reactie care poate fi e o reactie anafilactica (alergica). Printre semne se numara: dificultati de respiratie, etanseitate in piept sau gat, umflarea fetei, a limbii sau a gatului, scaderea tensiunii arteriale, inrosire, urticarie, eruptii cutanate, ameteli, transpiratie, greata si varsaturi. In general, alte efecte secundare posibile includ: dureri de cap, febra, frisoane, greata si dureri musculare. In cazuri rare, poate provoca probleme renale sau cheaguri de sange.

terapia cu imunoglobuline

Tratament cu imunoglobulina pentru sensibilizarea Rh in sarcina

Atunci cand o femeie cu Rh-negativ ramane insarcinata si fatul are Rh-pozitiv (e posibil daca sangele tatalui este Rh-pozitiv), sistemul imunitar al femeii insarcinate produce o serie de anticorpi ce pot sa afecteze sangele copilului la o viitoare sarcina. Este nevoie de ceva timp pentru a produce anticorpi care pot afecta copilul, astfel incat in ​​timpul primei sarcini, copilul probabil ca nu va fi afectat. De obicei, doar un numar mic de anticorpi sunt produsi in prima sarcina. In timpul nasterii, insa, sistemul imunitar al mamei devine sensibilizat la factorul Rh.

In sarcinile ulterioare, mama produce un numar mai mare de anticorpi, care pot traversa placenta pentru a distruge globulele rosii ale fatului si poate avea riscuri semnificative pentru sanatatea copilului. Astfel,  daca femeia ramane din nou insarcinata si fatul va avea Rh-pozitiv, anticorpii deja aflati in sangele mamei ar putea ataca globulele rosii ale bebelusului. Acest lucru poate afecta copilul, cauzand anemie, icter sever sau probleme mai grave.

Acest raspuns al anticorpilor se numeste sensibilizare Rh si apare numai daca sangele fatului se amesteca cu al femeii insarcinate, ceea ce se poate intampla in timpul nasterii. Pentru a preveni sensibilizarea Rh in timpul sarcinii, e necesara o injectie de imunoglobulina anti-D (Rh). Aceasta se face in timpul sarcinii si dupa nastere pentru a proteja fatul unei sarcini viitoare.

Tratament cu imunoglobulina pentru boli autoimune

Tratamentul cu imunoglobulina poate fi folosit pentru o varietate de boli autoimune. Poate neutraliza si autoanticorpii sau anticorpii indreptati catre propriile celule. Utilizata pentru prima oara in anii 1980 pentru tratamentul purpurei trombocitopenice idiopatice, terapia cu imunoglobulina a fost ulterior testata pentru numeroase utilizari intr-o gama larga de afectiuni autoimune. Tratamentul intravenos cu imunoglobuline este studiat pentru diferite boli autoimune, si anume boala Kawasaki, dermatomiozita, vasculita sau manifestari hematologice in lupus eritematos sistemic.

Tratamentul cu imunoglobulina pentru cancer

imunoglobulinele in cancer

Imunoglobulina intravenoasa este un preparat sigur obtinut din plasma umana. Conceptul initial ca medicament anticancer a fost construit de-a lungul anilor, dupa ce s-au acumulat rapoarte care indica regresii canceroase dupa administrarea intravenoasa a imunoglobulinelor.

Poate actiona in mai multe moduri, printre care inducerea secretiei de interleukina-12 ce activeaza celulele natural killer si suprimarea cresterii celulelor canceroase.

Terapia cu anticorpi monoclonali poate fi utila prin recunoasterea antigenelor straine si stimularea raspansului imun. Imunoterapia inseamna practic utilizarea sistemului imunitar in tratarea cancerului. Terapiile cu anticorpi sunt un exemplu aprobat. Anticorpii se leaga de antigenul cancerului si apoi induc citotoxicitate anticorp mediata, ducand la moartea celulei.

Exemple de anticorpi aprobati includ:

  • Alemtuzumab – indicat pentru leucemie limfocitara cronica, limfoc cutanat cu celule T si leucemie prolimfocitara cu celule T;
  • Bevacizumab (Avastatin) – poate reduce microvascularizatia si poate preveni formarea de noi vase, fiind aprobat pentru cancer pulmonar, cancer renal, cancer de colon, ovarian, cancer mamar si glioblastom;
  • Rituximab  – folosit pentru diferite neoplazii ce s-au format din celule B canceroase;
  • Trastuzumab  – aprobat pentru cancer mamar;
  • Cetuximab  – este aprobat pentru cancer colorectal si cancer de cat si gat;
  • Ofatumumab  – utilizat pentru leucemie limfocitara cronica.
Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

2 Comments on “Imunoglobulinele – tot ce trebuie sa stii”

  1. Buna ziua,sunt nistor ionel din oradea,vreau sa va spun ca sotia mea are 64 ani.la investigatii RMN-RI-PET-CET sau gasit 2 gangloni mediastinali mai jos de inima in dimensiuni de 2,7 mm- 3,5 mm,care i au produs leziuni pe creer si este la pat cu hemipareze la membrele superioare si inferioare,este suspectata de mai multi medici neurologi cu encefalita paraneoplazica- sindrom paraneoplazic,insa PET-CET nu evidentiaza nici un fel de cancer,sau tumora? Rog sa ma ajutati cu sfaturi!!! Stiu ca trebuie o punctie la cei 2 ganglioni in mediastin,insa nu stim daca starea sotiei de sanatate permite anestezia locala?Va multumesc,respect Nistor ionel

  2. Bună ziua!Am cancer hormonal mamar,vă rog sa-mi spuneți care este tratamentul cel mai eficace!Vă mulțumesc anticipat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *