Alimentatia in cancer – influenteaza dieta evolutia cancerului?

alimentatia in cancer

Alimentatia in cancer – iata care este importanta alimentatiei adecvate in cancer, cum poate influenta dieta recuperarea si raspunsul la boala si cum se face un plan de nutritie pentru bolnavii de cancer.

CUPRINS:

1. Cum trebuie sa fie alimentatia in cancer?
2. Alimente care pot creste riscul de aparitie a cancerului
3. Plan de nutritie pentru bolnavii de cancer – cum se realizeaza?

Cum trebuie sa fie alimentatia in cancer?

O nutritie buna este importanta pentru pacientii cu cancer si nu numai. Nutritia este un proces in care hrana este preluata si folosita de organism pentru crestere, pentru mentinerea sanatatii si pentru regenerarea tesuturilor. Alimentatia in timpul tratamentului pentru cancer si dupa ajuta pacientul sa faca fata modificarilor, sa se simta mai bine si ii confera rezistenta. O dieta sanatoasa include consumul suficient de alimente si lichide care contin substante nutritive importante (vitamine, minerale, proteine, carbohidrati, grasimi si apa) de care organismul are nevoie.

Terapia nutritionala este utilizata pentru a ajuta pacientii cu cancer sa se mentina la o greutate corporala sanatoasa, sa aiba rezistenta, forta, pentru sanatatea tesuturilor si pentru a reduce efectele secundare atat in ​​timpul tratamentului, cat si dupa.

Tratamentele pentru cancer si cancerul in sine pot provoca efecte adverse care afecteaza alimentatia. Atunci cand capul, gatul, esofagul, stomacul, intestinele, pancreasul sau ficatul sunt afectate de tratamentul cancerului, este greu sa se asigure necesarul de nutrienti pentru a ramane sanatos.

importanta alimentatiei in cancer

Importanta alimentatiei sanatoase in cancer

E esentiala o alimentatie completa, optima si echilibrata pentru vindecare, combaterea infectiei si pentru a avea suficienta energie. O dieta sanatoasa ii ofera organismului nutritia de care are nevoie in timpul si dupa tratamentul cancerului. Alimentatia confera energie, stare de bine, mentine corpul puternic si ajuta pacientul sa faca fata efectelor secundare. Pe termen lung, alimentatia sanatoasa sustine vindecarea si recuperarea dupa tratament si scade riscul de boli de inima, diabet de tip 2 si osteoporoza (slabirea oaselor), precum si riscul de aparitie a altor tipuri de cancer.

Alimentatia sanatoasa ajuta pacientul, de asemenea, sa se simta mai bine si sa aiba control asupra greutatii.

Ce trebuie sa includa dieta?

Nutritia in cancer inseamna o alimentatie variata, echilibrata si completa. E esential sa obtineti necesarul de calorii, proteine, carbohidrati, lichide. In timpul tratamentului, este posibil sa aveti nevoie de mai multe calorii decat de obicei, pentru a nu pierde in greutate. Surse bune de calorii includ lactate integrale precum laptele, iaurtul si branza si grasimile sanatoase precum uleiul de masline, avocado, oleaginoase si unturi de oleaginoase.

Nutrientii esentiali

Proteinele sunt esentiale, pentru ca sustin vindecarea tesuturilor si mentin sanatatea sistemului imunitar. Surse bune de proteine ​​includ peste, carne, oua, oleaginoase, leguminoase, lactate etc. Nu uitati de lichide. Fiecare celula din corpul nostru are nevoie de apa. Faceti tot posibilul sa beti multa apa si alte lichide in fiecare zi. Cand este cald afara sau sunteti activ, va trebui sa beti si mai mult.

Carbohidratii furnizeaza energie pentru corp. Alegeti paine din cereale integrale si alte cereale integrale, fructe, legume si produse lactate cu continut scazut de grasimi ca sursa principala de carbohidrati. Este o conceptie gresita comuna ca zaharurile „alimenteaza” cresterea cancerului. Este adevarat ca celulele canceroase necesita mai multa energie din cauza ritmului lor de crestere accelerata. Cu toate acestea, nu este adevarat ca evitarea tuturor zaharului va „infometa” cancerul sau va opri cresterea canceroasa. Este bine ca pacientii cu cancer sa consume mai multe zaharuri naturale, cum ar fi cele din fructe, decat zaharuri adaugate din alimentele procesate.

Avem nevoie si de grasime pentru energie si pentru a absorbi vitaminele si mineralele. Exista grasimi „bune” si „rele”. Grasimile bune provin in principal din legume, nuci, seminte si peste. Grasimile sanatoase ajuta, de asemenea, la combaterea inflamatiei si fac parte dintr-o dieta antiinflamatoare.

dieta in cancer

Cancerul si malnutritia

Tratamentele pentru cancer si cancerul in sine pot provoca malnutritie. Tratamentele impotriva cancerului si cancerul in sine pot afecta gustul, mirosul, pofta de mancare si capacitatea de a manca alimente sau de a absorbi nutrientii din alimente. Acest lucru poate provoca malnutritie, care este o afectiune cauzata de lipsa nutrientilor cheie. Malnutritia poate duce la slabire, oboseala si incapacitatea organismului de a lupta impotriva bolii si de a face fata tratamentului. Malnutritia poate fi agravata daca tumora creste sau se raspandeste.

Anorexia si casexia sunt cauze frecvente ale malnutritiei la pacientii cu cancer. Anorexia este pierderea poftei de mancare sau a dorintei de a manca. Este un simptom frecvent la pacientii cu cancer. Casexia este o afectiune marcata de slabiciune, pierderea in greutate si pierderea de grasime si masa musculara. Este frecventa la pacientii cu tumori care afecteaza alimentatia si digestia.

De asemenea, unele tumori schimba modul in care organismul foloseste anumiti nutrienti. Poate fi afectat modul in care organismul consuma proteine, carbohidrati si grasimi.

Alimente care pot creste riscul de aparitie a cancerului

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste 40% dintre cancere ar putea fi prevenite si aproape o treime dintre cazuri sunt date de stilul de viata nesanatos si obiceiurile noastre zilnice.

Alimentatia influenteaza astfel riscul de cancer. Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului a realizat o clasificare a substantelor cu efect carcinogen la oameni. Unele substante de acest tip pot ajunge in alimente in timpul procesarii sau cresterii, iar alte alimente devin contaminate. De asemenea, unele pot fi adaugate intentionat (rol de conservanti, coloranti etc.), altele sunt deja prezente in aliment sau se formeaza in timpul procesarii.

Agentii cancerigeni pot afecta ADN-ul si pot sa duca la diviziune celulara la o rata mai mare. Pot cauza inflamatie in organism. Oricum, cand vine vorba de alimente si riscul de cancer, e vorba de factor de risc, NU relatie de cauzalitate. De exemplu, alimentatia nesanatoasa poate cauza obezitate, care e factor de risc pentru cancer.

Zaharul si riscul de cancer

zaharul si cancerul

Zaharuri se gaseste in toate alimentele consumate, de la fructe si legume pana la cereale. Este insa o diferenta majora intre zaharurile naturale si cele procesate si adaugate. Zaharurile adaugate au mai multe calorii si adesea calorii goale. Acestea duc la spike-uri ale glicemiei si cresc riscul de obezitate si inflamatie. Zaharurile hranesc toate celulele din corp, nu doar celulele canceroase. Astfel, reducerea zaharurilor complet nu va priva de energie doar celulele tumorale, ci toate celulele. Se recomanda astfel limitarea consumului de zahar adaugat si e bine ca aportul de zaharuri sa fie din surse naturale, ca legume, fructe etc.

Carnea procesata si riscul de cancer

Organismul are nevoie de proteine de origine animala. Exista insa unele preocupari privind proteinele animale si riscul de cancer. Cand vine vorba de proteine animale si riscul de cancer, studiile s-au axat pe nivelul de heme, nitriti si nitrati si aminele heterociclice si policiclice produse la gatire. Nu exista o relatie de cauzalitate intre carnea rosie si riscul de cancer. Carnea rosie poate asigura fier si alte vitamine si minerale, insa se recomanda un consum moderat.

De cealalta parte, Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat carnurile procesate drept cancerigeni de grup 1, insa efectele depind de cantitate. Carne procesata inseamna mezeluri, salamuri, carnaciori etc.

Alimente gatite la temperaturi prea mari si riscul de cancer

alimentele arse si cancerul

In timpul gatirii la temperaturi prea mari – in special cand e vorba de carne prajita sau la gratar, se pot forma o serie de substante ce pot creste riscul de cancer. In cazul carnurilor pregatite la gratar sau prajite la temperaturi mari, aminoacizii reactioneaza cu creatina din muschi. Se formeaza aminele heterociclice care pot creste riscul de cancer. De asemenea, se formeaza si hidrocarburi aromatice policiclice care au fost legate, de asemenea, de acest risc. Cu cat carnea e gatita la temperaturi mai mari pentru mai mult timp – mai ales carne arsa sau carbonizata, cu atat productia acestor substante este mai mare. La temperaturi ridicate de gatire se formeaza si acrilamide. Alimentele gatite la foc direct trebuie sa aiba doar o crusta galbuie, nu maronie si in niciun caz neagra.

De aceea, se recomanda gatirea la temperaturi mai mici si nu la foc direct – se opteaza pentru gatire la abur sau la cuptor, fierbere, bain marie etc.

Lactatele si riscul de cancer

Conform unor studii, lactatele in exces ar putea sa creasca riscul pentru unele cancere, mai ales cancer mamar. Pare a fi implicat nivelul de IGF-1 si continutul de hormoni sexuali din lactate. Insa, lactatele au beneficii majore pentru sanatate si contin nutrienti esentiali. De asemenea, unele studii sugereaza ca lactatele chiar scad riscul pentru unele cancere (beneficii date de vitamina D si lactoferina). E vorba de moderatie si de alegeri. Lactatele trebuie consumate, atunci cand nu exista alte probleme asociate cu lactatele. Se recomanda de obicei lactate cu continut redus de grasimi si in doze moderate – 2-3 portii de lactate pe zi.

Obezitatea si riscul de cancer

Obezitatea este un factor de risc cunoscut pentru cancer. In plus, afecteaza recuperarea, vindecarea si calitatea vietii. Obezitatea este data de un dezechilibru intre alimentele consumate si nivelul de activitate fizica, la care contribuie si alti factori. Se estimeaza, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ca 60-85% dintre oamenii din intreaga lume au un stil de viata sedentar.

Cercetarile sugereaza ca sendentarisul si obezitatea pot fi legate de un risc mai mare de cancer mamar, cancer de colon, cancer ovarian, endometrial, cancer de prostata etc. Obezitatea si sedentarismul pot creste nivelul de inflamatie din organism, ce afecteaza ADN-ul. De asemenea, tesutul adipos duce la cantitati mai mari de estrogen, ce pot fi asociate cu un risc mai mare de cancere precum cancer mamar, ovarian sau endometrial. Excesul de greutate corporala poate sa duca si la un nivel mai mare de insulina si IGF-1 – hiperinsulinemie si rezistenta la insulina, ce pot fi legate de un risc mai mare pentru unele cancere.

De asemenea, obezitatea afecteaza sansele de supravietuire, prognosticul si calitatea vietii la pacientii cu cancer. O greutate normala si activitatea fizica pot creste sansele de supravietuire si ajuta pacientul sa faca fata mai usor efectelor adverse si terapiei anticancer in sine.

Pentru mentinerea la o greutate sanatoasa e necesar un echilibru intre alimentatie si activitate fizica.

Plan de nutritie pentru bolnavii de cancer – cum se realizeaza?

plan de nutritie in cancer

Pe langa tratamentele de baza in cancer – chimioterapie, radioterapie, interventii chirurgicale etc. – sunt necesare si alte tratamente de sustinere, inclusiv psihoterapie pentru pacientii cu cancer si suport nutritional. Exista dieteticieni specializati in nutritia oncologica, ce pot oferi planuri personalizate adaptate nevoilor. Suportul nutritional poate fi oferit in moduri diferite. Pe langa consiliere nutritionala, e necesar si un plan de nutritie concret. Uneori pot fi recomandate bauturi tip supliment nutritiv si suport nutritional enteral si parenteral. Bauturile cu supliment nutritiv ii ajuta pe pacientii cu cancer sa obtina nutrientii de care au nevoie. Furnizeaza energie, proteine, grasimi, carbohidrati, fibre, vitamine si minerale, dar nu trebuie sa fie singura sursa de nutritie a pacientului.

Sprijinul nutritional poate imbunatati calitatea vietii unui pacient in timpul tratamentului impotriva cancerului.

Planul de nutritie trebuie sa tina cont de:

  • tipul de cancer;
  • stadiul bolii;
  • varsta si starea generala a pacientului – difera nutritia pentru un varstnic cu cancer fata de cea a unei persoane mai tinere;
  • tratamente administrate si raspunsul la tratament;
  • efecte adverse de la boala sau tratament;
  • capacitatea de hranire a pacientului;
  • preferintele pacientului.

Dieta prescrisa este individualizata, adaptata nevoilor individuale, si confera pacientului o senzatie de control. Este, de asemenea, o abordare extrem de eficienta pentru starea psihologica. Toti acesti factori pot contribui la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor si cresc sansele de vindecare.

Referinte:
(1) https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/diet-and-cancer
(2) https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/side-effects/appetite-loss/nutrition-pdq
(3) https://www.cancer.net/survivorship/healthy-living/nutrition-recommendations-during-and-after-treatment
(4) https://www.webmd.com/cancer/cancer-diet
(5) https://www.healthline.com/nutrition/cancer-and-diet
(6) https://www.aicr.org/cancer-prevention/food-facts/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *