Adenom hepatocelular – iata care sunt cauzele si factorii de risc pentru aparitia acestei tumori la nivelul ficatului, care sunt simptomele si ce metode de tratament exista.

CUPRINS:

1. Ficatul si functiile sale
2. Tumorile ficatului – tumori benigne si maligne
3. Ce este un adenom hepatocelular?
4. Simptome
5. Cauze si factori de risc
6. Metode de diagnostic
7. Care sunt optiunile de tratament?
8. Complicatii

Ficatul si functiile sale

Ficatul face parte din sistemul digestiv. Este cel mai mare organ solid din corp. Ficatul se afla in abdomen, partea din dreapta sus. Are 2 lobi principali, si lobul drept este mai mare decat lobul stang. Fiecare lob este impartit in segmente. Lobii sunt separati de o banda de tesut numita ligament falciform ce ataseaza ficatul la diafragma. Spre deosebire de majoritatea celorlalte organe, ficatul are 2 surse majore de sange:

• vena porta transporta sange din sistemul digestiv;
• artera hepatica ofera ficatului sange bogat in oxigen de la inima.

Celulele hepatice (numite hepatocite) produc bila. Bile este un fluid galben-verde care ajuta organismul sa digere grasimea. Bile circula printr-o serie de tuburi, sau cai biliare, la intestinul subtire sau la vezica biliara pentru depozitare. Tuburile hepatice colecteaza bila din ficat. Doua cai hepatice parasesc ficatul si se alatura pentru a forma canalul hepatic comun.

Functiile ficatului

Ficatul produca bila. Bila este formata din saruri biliare, colesterol, bilirubina, electroliti si apa. Bila ajuta intestinul subtire sa digere si sa absoarba grasimile, ajuta intestinul subtire sa absoarba colesterolul si unele vitamine si descompune grasimile din alimente pentru a fi mai usor de digerat.

Ficatul absoarbe si foloseste sau metabolizeaza bilirubina. De asemenea, ajuta organismul sa metabolizeze carbohidratii, depoziteaza vitaminele A, D, E, K si B12, stocheaza fierul sub forma de feritina, filtreaza anumite substante din sange, astfel incat acestea sa nu se acumuleze si sa produca efecte toxice.

Tumorile ficatului – tumori benigne si maligne

Ficatul filtreaza continuu sangele care circula prin organism, transformand nutrientii si medicamentele absorbite din tractul digestiv in substante chimice gata de utilizare. Ficatul indeplineste multe alte functii importante, cum ar fi eliminarea toxinelor si a altor produse reziduale chimice din sange si pregatirea lor pentru excretie. Deoarece tot sangele din corp trebuie sa treaca prin el, ficatul este accesibil pentru celulele canceroase care circula in fluxul sangvin.

Deoarece ficatul este format din mai multe tipuri diferite de celule, se pot forma mai multe tipuri de tumori. Unele dintre acestea sunt benigne (necanceroase), iar unele sunt canceroase si se pot raspandi in alte parti ale corpului (pot forma metastaze). Tumorile sunt mase anormale de tesut care se formeaza atunci cand celulele incep sa se divida intr-un ritm crescut. In ficat se pot forma atat tumori necanceroase (benigne), cat si canceroase (maligne).

Tumorile benigne

Tumorile necanceroase (benigne) la ficat sunt destul de frecvente si de obicei nu produc simptome. Adesea, sunt depistate doar cand se face o ecografie, tomografie computerizata sau RMN. Exista mai multe tipuri de tumori hepatice benigne, si anume:

• adenom hepatocelular – este legata de utilizarea anumitor medicamente;
• hemangiom – este o masa de vase de sange anormale;
• hiperplazia nodulara focala – este a doua cea mai frecventa tumora necanceroasa a ficatului.

Chisturile hepatice sunt saculeti umpluti cu material fluid sau semi-solid. Pot fi prezenti la nastere (chisturi congenitale) sau se pot dezvolta ulterior. Majoritatea chisturilor hepatice cresc foarte lent si rareori provoaca simptome.

Cancerul la ficat

Tumorile canceroase (maligne) la nivelul ficatului au originea fie in ficat (cancerul hepatic primar), fie s-au raspandit din alta parte a corpului la ficat (cancerul hepatic metastatic). Majoritatea tumorilor canceroase din ficat sunt metastatice. Cancerul hepatic primar este cea mai frecventa forma de cancer hepatic primar. Infectia cronica cu hepatita B si C creste riscul de dezvoltare a acestui tip de cancer. Alte cauze includ anumite substante chimice, alcoolism si ciroza hepatica cronica.

Simptomele pot include:

• durere abdominala;
• pierdere in greutate;
• greata si varsaturi;
• masa mare resimtita in partea dreapta superioara a abdomenului;
• febra;
• icter – ingalbenirea pielii si a ochilor;
• mancarime persistenta.

Simptomele unui cancer hepaticpot semana cu ale altor afectiuni sau probleme medicale. Pe langa un istoric medical complet si examinare fizica, procedurile de diagnostic pentru un cancer hepatic pot include urmatoarele:

• teste ale functiei hepatice – o serie de analize speciale de sange care pot determina daca ficatul functioneaza corect;
• ecografia abdominala – foloseste unde sonore de inalta frecventa pentru a crea o imagine a organelor interne;
• CT – o procedura imagistica de diagnostic ce foloseste o combinatie de raze X si tehnologie computerizata pentru a produce imagini orizontale sau axiale ale corpului;
• angiografie hepatica;
• biopsie hepatica.

Ce este un adenom hepatocelular?

Un adenom hepatocelular este o tumora hepatica necanceroasa care poate fi confundata cu cancerul. In rare cazuri, se poate rupe si sangereaza sau poate sa devina canceroasa. Astfel de adenoame sunt noduli singulari sau mai rar multipli. Prezenta a peste 10 noduli in ficat indica adenomatoza hepatica. De obicei, aceste tumori nu provoaca simptome, asa ca cele mai multe raman nedetectate. Adenoamele mari pot cauza dureri in partea superioara dreapta a abdomenului. Rareori, un adenom hepatocelular se poate rupe brusc si poate sangera in cavitatea abdominala, necesitand o interventie chirurgicala de urgenta. Foarte rar, aceste tumori devin canceroase.

Simptome

Aceste tumori rareori provoaca simptome. Uneori, un adenom hepatic poate cauza dureri usoare abdominale si greata. Simptomele apar de obicei cand tumora creste si pune presiune pe organele si tesuturile din jur. In cazul rupturii spontane, pot aparea dureri abdominale, hipertensiune arteriala si hemoragie interna. Adenoamele hepatice sunt de obicei solitare (70-80% dintre cazuri) si mari la momentul diagnosticarii (5-15 cm). De obicei apar in lobul drept al ficatului si sunt adesea mase pseudo-incapsulate rotunde, bine definite.

Pacientii simptomatici prezinta de obicei dureri in cadranul superior drept. Aceste simptome sunt adesea atribuite colecistitei. Multe adenoame hepatocelulare sunt depistate intamplator la teste imagistice pentru alte probleme medicale.

Cauze si factori de risc

In cele mai multe cazuri, adenoamele se dezvolta din motive neclare in ficatul sanatos. Printre factorii de risc se numara utilizarea contraceptivelor orale timp indelungat. Ceilalti factori de risc sunt ​​bolile de depozitare a glicogenului si terapia cu androgeni. Pot exista unele mutatii specifice in celulele adenomatoase – mutatiile HNF1 sunt asociate cu hepatocite grase.

Aceste tumori rezulta dintr-o proliferare benigna a hepatocitelor care distrug arhitectura normala a ficatului. De obicei, sunt hiper-vascularizate. In peste 90% dintre cazuri, adenomalele apar sporadic si doar in cazuri rare exista un context familial – adenomatoza familiala hepatica.

Alti factori de risc mai putin comuni includ:

• administrare de steroizi;
• utilizarea barbituricelor;
• diabet de tip 1;
• hemocromatoza sau acumularea de exces de fier in sange;
• boli de stocare a glicogenului tip 1 (boala von Gierke) si de tip 3 (boala Cori sau Forbes);
• sindrom metabolic;
• exces de greutate corporala.

Metode de diagnostic

Daca este suspectata o tumora hepatica, medicul poate recomanda teste de sange si proceduri imagistice. O ecografie este adesea unul dintre primii pasi pe care medicul ii va face pentru diagnostic. In cazul in care tumora este mare, medicul poate sugera, de asemenea, o biopsie. In timpul unei biopsii, o proba de tesut este prelevata si evaluata la microscop. Aceste tumori nu au markeri specifici, dar nivelul de ALT si AST poate fi marit.

Care sunt optiunile de tratament?

Tumorile mai mici de de 5 cm sunt rareori asociate cu complicatii. Daca tumora este mica, medicul va poate sugera monitorizarea tumorii in timp, fara tratament si interventie. De asemenea, s-ar putea sa vi se ceara sa nu mai luati pilule anticonceptionale pentru a incetini cresterea tumorii. Cercetarile sugereaza ca majoritatea adenoamelor hepatice mici tind sa ramana stabile in perioadele de observare. Un procent mic dintre ele dispar. Se vor face ecografii periodice pentru monitorizare.

Operatie pentru adenom hepatocelular

Daca tumora este mai mare, medicul va poate recomanda o interventie chirurgicala de rezectie hepatica pentru a elimina tumora. Asta pentru ca tumorile mari pot duce la complicatii, cum ar fi rupere spontana si sangerare. Chirurgia este recomandata cand adenomul hepatic are mai mult de 5 cm, pentru cei care nu pot opri tratamentul cu pilule anticonceptionale, pentru barbatii cu adenoame hepatice si pentru unele forme de adenom hepatic inflamat.

In cazuri rare, tratamentul poate implica, de asemenea, un transplant de ficat. Obezitatea, steatoza si diabetul sunt co-morbiditati frecvente la pacientii cu adenoame hepatocelulare, in special subtipul inflamator. Acesti factori, si in special obezitatea, fac interventia chirurgicala riscanta.

Complicatii

Cand sunt lasate netratate, adenoamele hepatice se pot rupe spontan. Asta poate provoca dureri abdominale si sangerare interna. Un adenom hepatic rupt necesita tratament medical imediat.

In cazuri rare, adenoamele hepatice netratate pot deveni canceroase. Acest lucru este mai probabil atunci cand tumora este mare. Adenomele hepatice activate de β-catenina sunt mai susceptibile sa devina canceroase. Aproximativ 5% dintre adenoamele hepatice prezinta riscul transformarii maligne in carcinom hepatocelular. Pacientii cu anemie Fanconi si cei cu tratament cu androgeni prezinta un risc mai mare. Riscul pare a fi mai mare pentru barbatii cu diagnostic de adenom hepatic ce continua folosirea de hormoni steroizi anabolizanti si femeile care inca folosesc anticonceptionale orale dupa diagnosticul de adenom hepatic.

Referinte:
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4635146/
2. https://www.statpearls.com/kb/viewarticle/22800
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2023950/
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5076773/