Ovariectomie: operatia de indepartare a ovarelor

ovariectomie

Ovariectomie sau operatia de indepartare a ovarelor – iata cand se recomanda aceasta procedura, ce implica operatia, ce complicatii pot sa apara si cat dureaza recuperarea.

CUPRINS:

1. Ce este o ovariectomie?
2. Indicatiile procedurii
3. Ce implica procedura?
4. Complicatii posibile
5. Ovariectomia profilatica pentru cancer
6. Terapia hormonala dupa ovariectomie

Ce este o ovariectomie?

Ovariectomia este o interventie chirurgicala pentru indepartarea unuia sau a ambelor ovare – ovariectomie bilaterala. Este, de asemenea, numita si ooforectomie. O ovariectomie poate fi indicata in caz de cancer, abcese, chisturi, tumori benigne, torsiune ovariana etc. In unele cazuri, o ovariectomie poate fi utilizata ca tratament preventiv – pentru prevenirea cancerului. Ooforectomia se poate face singura sau ca parte a unei histerectomii.

Indicatiile procedurii

De ce se efectueaza procedura? Ovariectomia se efectueaza de obicei pentru a trata:

  • un chist ovarian sau un abces;
  • torsiune ovariana (ovar rasucit);
  • cancer ovarian;
  • endometrioza.

Ovariectomia poate fi utilizata pentru tratarea endometriozei daca alte tratamente nu au functionat. Endometrioza este o afectiune in care mucoasa tesutului uterin creste in afara acestuia. In cazurile severe, uterul, ovarele si trompele uterine pot fi indepartate. Un chist ovarian este un saculet umplut cu lichid ce se dezvolta in ovar. Exista diferite tipuri de chisturi ovariene. Majoritatea nu cauzeaza probleme, dar unele se pot dovedi canceroase, ceea ce inseamna ca poate fi necesara o ovariectomie. Chisturile ovariene mari pot deveni rasucite. Aceasta afectiune dureroasa, cunoscuta sub numele de torsiune ovariana, este o urgenta chirurgicala.

Femeile care au mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2 pot avea mai multe riscuri de a dezvolta anumite tipuri de cancer si pot alege sa faca o ooforectomie ca masura preventiva. Ooforectomia poate reduce riscul de cancer mamar sau cancer ovarian la femeile care au mutatii BRCA1 sau BRCA2. Ooforectomia este uneori recomandata pentru tratarea cancerului de san, deoarece elimina hormonii produsi de ovare.

ce este ooforectomia

Tipuri de ooforectomii

Ooforectomia este un termen larg pentru o procedura medicala care elimina unul sau ambele ovare, dar exista diferite tipuri de astfel de proceduri:

  • Ooforectomie unilaterala –  indepartarea unui ovar, de obicei efectuata atunci cand o femeie vrea sa ramana insarcinata pe viitor;
  • Ooforectomie bilaterala –  indepartarea ambelor ovare, facuta pentru a preveni raspandirea celulelor canceroase;
  • Salpingo-ooforectomie –  indepartarea trompei uterine impreuna cu ovarul, deseori pentru tratarea cancerelor sau alte tulburari;
  • Ooforectomie profilactica –  denumita si ooforectomie preventiva, se face pentru a reduce riscul de boli viitoare.

Ce implica procedura?

Inainte de procedura, discutati cu chirurgul cu privire la eventuale contraindicatii. Poate fi recomandat sa nu luati anumite medicamente, sa nu mancati cu pana la 12 ore inainte de operatie etc. Se poate face laparoscopie minim invaziva sau chirurgie deschisa (laparotomie).

In caz de laparotomie, ovariectomia se efectueaza printr-o incizie mare in abdomenul inferior. Chirurgul separa mai intai muschii abdominali pentru a ajunge la ovare. Apoi, vasele de sange sunt legate pentru a preveni sangerarea. Dupa indepartarea ovarelor, chirurgul foloseste fire de sutura sau capse speciale pentru a inchide incizia. Ooforectomia se poate face si laparoscopic – cu un instrument subtire cu o camera mica la capat. Acest lucru permite ca medicul sa vada organele pe un monitor. Nu implica o taietura mare, ci mai multe incizii mici.

tipuri de operatii de indepartare ovare

Alte operatii efectuate simultan

Indepartarea ovarelor este adesea combinata cu salpingectomia, o procedura de indepartare a trompelor uterine. Aceasta ar putea fi o optiune daca ooforectomia se face pentru a reduce riscul de cancer ovarian. Asta pentru ca ovarele si trompele uterine impartasesc aportul de sange. Cand ambele proceduri sunt efectuate simultan, se numeste salpingo-ooforectomie. O histerectomie este o operatie de indepartare a uterului. Atunci cand este posibil, ovarele sunt mentinute pentru a preveni menopauza prematura. Histerectomia poate fi combinata cu ooforectomia in anumite circumstante.

Recuperarea

Recuperarea dupa ovariectomie va varia in functie de cativa factori diferiti, inclusiv de tipul interventiei chirurgicale. E important sa va odihniti dupa operatie, in perioada de recuperare, sa evitati ridicarea de obiecte grele si activitatile fizice intense, actul sexual si utilizarea tampoanelor interne. De asemenea, e important sa ingrijiti corect locul inciziei si sa monitorizati bine zona pentru semne de infectie.

Complicatii posibile

Complicatiile care pot aparea in timpul sau dupa o ovariectomie includ:

  • sangerare;
  • infectie;
  • deteriorarea organelor din apropiere;
  • o mica parte a ovarului ramane in urma, care ar putea provoca probleme.

Daca s-au indepartat ambele ovare, femeile nu vor mai putea ramane insarcinate. O femeie care doreste sa ramana insarcinata sau are in vedere sarcina in viitor ar trebui sa discute cu un medic despre optiunile alternative la ooforectomie.

Este vital sa raportati medicului orice semn de complicatie cat mai curand posibil. Aceste semne si simptome includ:

  • febra;
  • sangerari sau scurgeri anormale;
  • roseata si umflaturi in apropierea inciziei;
  • pielea din apropierea inciziei se simte foarte calda;
  • greata si varsaturi mai mult de cateva zile;
  • dificultati la urinare;
  • dureri abdominale cronice;
  • dificultati de respiratie sau dureri in piept;
  • modificari ale dispozitiei;
  • depresie.

Femeile carora li s-au indepartat ambele ovare inainte de a ajunge la menopauza trebuie sa ia de obicei hormoni pentru a reduce riscul simptomelor menopauzei sau ale altor tulburari. Simptomele menopauzei pot include:

  • bufeuri;
  • uscaciune vaginala;
  • modificari ale dorintei sexuale;
  • stari de tristete, anxietate, depresie.

Ooforectomia bilaterala poate creste, de asemenea, riscul ca o femeie sa dezvolte osteoporoza, care provoaca oase slabe si fragile. Asta din cauza faptului ca organismul nu va mai produce mult estrogen.

complicatii ovariectomie

Ovariectomia profilatica pentru cancer

Ovariectomia profilactica reduce semnificativ probabilitatea de a dezvolta cancer de san si cancer ovarian daca aveti un risc ridicat. E important sa cantariti bine avantajele si dezavantajele acestei optiuni de prevenire a cancerului.

Operatia preventiva pentru indepartarea ovarelor ar putea fi o optiune pe care persoanele cu risc crescut de cancer ovarian si cancer mamar ar putea sa o ia in considerare. Ooforectomia bilaterala preventiva (profilactica) prezinta beneficii si riscuri care trebuie analizate cu atentie.

Ooforectomia profilactica este de obicei indicata celor cu:

  • mutatii genetice mostenite – persoanele cu un risc foarte crescut de cancer mamar si cancer ovarian din cauza unei mutatii mostenite a genei BRCA1 sau BRCA2 – doua gene legate de cancerul mamar, cancerul ovarian si alte tipuri de cancer;
  • persoanele cu alte mutatii genetice mostenite care cresc riscul de cancer ovarian, inclusiv cele cu sindrom Lynch;
  • istoric familial de cancer – ooforectomia profilactica poate fi, de asemenea, recomandata daca aveti antecedente familiale puternice de cancer mamar si cancer ovarian, desi nu aveti nicio modificare genetica depistata.

Atentie!

Daca aveti o mutatie BRCA, ooforectomia profilactica poate reduce riscul de cancer mamar cu pana la 50% la femeile aflate in premenopauza. De exemplu, daca o femeie cu un risc ridicat de cancer de san a avut risc de 60% sa fie diagnosticata cu cancer de san la un moment dat in viata sa, ooforectomia bilaterala ar putea reduce riscul la 30 %. De asemenea, operatia reduce riscul de cancer ovarian cu 80-90%. De exemplu, daca o femeie cu un risc ridicat de cancer ovarian a avut 30% risc de a fi diagnosticata cu cancer ovarian la un moment dat in viata, oforectomia ar putea reduce riscul la 6%, presupunand o reducere a riscului de 80%.

Ooforectomia profilactica NU elimina complet riscul de cancer mamar sau ovarian. Un tip de cancer care arata si actioneaza identic cu un cancer ovarian se poate dezvolta dupa indepartarea ovarelor si a trompelor uterine. Riscul acestui tip de cancer, numit cancer peritoneal primar, este insa redus – mult mai mic decat riscul de cancer ovarian daca ovarele raman intacte.

Ooforectomia profilactica poate reduce si o mare parte din anxietatea cu privire la aparitia cancerului, dar acest tip de interventie chirurgicala poate afecta si emotional.

Terapia hormonala dupa ovariectomie

Utilizarea terapiei hormonale cu doze mici dupa ooforectomie este controversata. In timp ce studiile au aratat ca utilizarea terapiei hormonale dupa menopauza poate creste riscul de cancer de san, alte studii sugereaza ca menopauza timpurie poate cauza propriile riscuri grave.

Femeile care sufera o ovariectomie profilactica si nu utilizeaza terapia hormonala pana la varsta de 45 de ani au o rata mai mare de deces prematur, boli de inima si boli neurologice. Din acest motiv, medicii recomanda de obicei ca femeile mai tinere care au menopauza indusa chirurgical sa ia in considerare tratamentul hormonal cu doze mici pentru o perioada scurta de timp si sa se opreasca in jurul varstei de 51 de ani.

Nu este pe deplin clar ce efect ar putea avea terapia hormonala asupra riscului de cancer. Mai multe studii au aratat ca terapia hormonala pe termen scurt nu creste riscul de cancer de san la persoanele cu mutatii BRCA care au suferit ooforectomie profilactica. Adresati-va medicului pentru a discuta mai multe despre situatia voastra particulara.

Referinte:
(1) https://www.healthdirect.gov.au/ovariectomy
(2) https://www.advancedgynecology.com/procedure/ovariectomy/
(3) https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/oophorectomy/about/pac-20385030
(4) https://www.webmd.com/ovarian-cancer/ovaries-removal-surgery
(5) https://www.healthline.com/health/womens-health/oophorectomy

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *