Sindromul Cushing – poate fi legat de cancer?

sindromul Cushing

Citeste mai multe despre sindromul Cushing – ce simptome pot fi asociate, care sunt cauzele posibile, in ce situatii problema poate fi legata de cancer, precum si ce implica tratamentele.

CUPRINS:

1. Ce este sindromul Cushing?
2. Simptomele sindromului Cushing
3. Cauze pentru sindromul Cushing
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Intrebari frecvente

Ce este sindromul Cushing?

Sindromul Cushing este o tulburare hormonala care apare atunci cand organismul produce prea mult cortizol pentru mai mult timp. Se mai numeste si hipercortizolism. Glandele suprarenale, doua glande mici situate deasupra rinichilor, produc cortizol. Cortizolul este uneori numit „hormonul stresului”, deoarece ajuta corpul sa raspunda la stres. De asemenea, acest hormon regleaza tensiunea arteriala, regleaza glicemia, reduce inflamatia, ajuta organismul sa foloseasca nutrientii, sa controleze cantitatea de apa din organism etc. Astfel, cortizolul in cantitati mici nu produce niciun rau. Insa, expunerea prelungita la cortizol provoaca anumite probleme.

Corpul elibereaza cortizol suplimentar in perioadele de stres, ajutand prin cresterea ritmului cardiac, cresterea tensiunii arteriale, gestionarea glicemiei, gestionarea respiratiei, cresterea tensiunii musculare. Cortizolul ajuta, de asemenea, prin oprirea temporara a sistemelor de care corpul nu are nevoie in perioadele de stres crescut, cum ar fi digestia si reproducerea. Cortizolul este controlat de un alt hormon cunoscut sub numele de ACTH – hormonul adrenocorticotrop. Acesta este produs de glanda pituitara. Nivelurile scazute de cortizol pot provoca o afectiune cunoscuta sub numele de insuficienta suprarenala primara sau boala Addison.

Exista doua tipuri de sindrom Cushing: exogen (cauzat de factori din afara corpului) si endogen (cauzat de factori din interiorul corpului). Simptomele pentru ambele sunt insa aceleasi. Singura diferenta este reprezentata de cauza.

de de apare boala Cushing

1. Sindromul Cushing exogen

Cea mai frecventa cauza a sindromului Cushing exogen este administrarea anumitor medicamente asemanatoare cortizolului, cum ar fi prednisonul. Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratarea tulburarilor inflamatorii, cum ar fi astmul si artrita reumatoida. Suprima, de asemenea, sistemul imunitar dupa un transplant de organ.

Aceasta forma de sindrom Cushing este temporara si dispare dupa ce pacientul nu mai ia acele medicamente. De obicei rezulta din utilizarea pe termen lung, in doze mari, de corticosteroizi. Exemple include prednison, dexametazona, metilprednisolon. Persoanele cu poliartrita reumatoida, lupus, astm bronsic si beneficiarii unui transplant de organe pot avea nevoie de doze mari de aceste medicamente. Corticosteroizii injectabili, un tratament pentru durerile articulare, durerile de spate si bursita, pot duce, de asemenea, la sindromul Cushing.

Medicamentele cu steroizi care nu par sa creasca riscul de sindrom Cushing sunt creme cu steroizi, o optiune de tratament pentru eczeme si steroizi inhalatori, un tratament pentru astm.

2. Sindromul Cushing endogen

In sindromul Cushing endogen glandele suprarenale produc prea mult cortizol. Aceasta forma este mai putin frecventa si apare lent, fiind mai dificil de diagnosticat. Acest tip de sindrom Cushing este cel mai adesea cauzat de tumorile secretoare de hormoni la nivelul glandelor suprarenale sau glandei pituitare (hipofiza). Majoritatea tumorilor care produc ACTH isi au originea in glanda pituitara, dar uneori tumorile non-hipofizare pot produce, de asemenea, prea mult ACTH. In aceste cazuri, sindromul Cushing poate fi legat de o tumora a glandei pituitare (adenom hipofizar), o tumora ce secreta ACTH sau o afectiune primara a glandelor suprarenale.

Ce este boala Cushing?

Boala Cushing este o forma de sindrom Cushing. Boala aceasta apare atunci cand o tumora benigna in glanda pituitara face ca glanda aceasta sa produca prea mult ACTH. Excesul de ACTH in organism face ca glandele suprarenale sa secrete cortizol in cantitati mari. Boala Cushing poate aparea si in cresterea difuza a glandei pituitare, numita si hiperplazie hipofizara.

simptome de sindrom Cushing

Simptomele sindromului Cushing

Sindromul Cushing poate afecta diferite parti ale corpului. Simptomele pot varia foarte mult de la o persoana la alta, in functie de cauza. Cresterea in greutate este un simptom cheie. Nivelurile ridicate de cortizol au ca rezultat o redistribuire a grasimii, in special la nivelul spatelui superior si abdomenului, impreuna cu o rotunjire a fetei. Se poate dezvolta un aspect de „cocoasa” pe masura ce grasimea se acumuleaza pe spatele gatului si pe umeri. Membrele pot fi mai subtiri, in comparatie cu restul corpului, iar fata devine umflata, rotunjita si mai rosie. Simptomele sindromului Cushing sunt date de deteriorarea tesuturilor corpului din cauza nivelurilor ridicate ale hormonului cortizol din sange pe o perioada lunga de timp.

Astfel, iata cateva dintre simptomele sindromului Cushing:

  • acumularea de tesut adipos in jurul abdomenului si partea superioara a spatelui – se formeaza adesea o „cocoasa” intre umeri;
  • pielea devine mai subtire si se invineteste mai usor;
  • taieturile, zgarieturile si intepaturile se vindeca mai greu;
  • vergeturi roz sau violet pe piele – in special pe brate, sani, abdomen, coapse;
  • oboseala intensa;
  • fata devine mai umflata;
  • slabiciune musculara;
  • acnee;
  • menstruatii neregulate la femei;
  • fire de par mai groase si mai vizibile pe fata si pe corp la femei – hirsutism;
  • libido scazut;
  • probleme erectile la barbati;
  • stari depresive;
  • iritabilitate;
  • schimbari de dispozitie etc.

In plus fata de simptomele de mai sus, exista si alte simptome care pot fi observate uneori la persoanele cu sindrom Cushing. Acestea pot include glicemie crescuta, sete intensa, urinari frecvente, tensiune arteriala marita etc.

Cauze pentru sindromul Cushing

Cea mai frecventa cauza a sindromului Cushing este administrarea de medicamente pe baza de corticosteroizi in fiecare zi, timp de saptamani sau luni. Aceste medicamente sunt de obicei utilizate pentru a trata bolile inflamatorii, cum ar fi astmul, lupusul si artrita reumatoida.

Urmatoarea cauza frecventa a sindromului Cushing este atunci cand organismul produce prea mult cortizol. Aceasta supraproductie ar putea fi declansata de o tumora la nivelul glandei pituitare. Retineti insa ca tumorile glandei pituitare care cauzeaza sindromul Cushing nu sunt de obicei maligne (canceroase). Sindromul Cushing poate fi cauzat si de alte tumori din corp. Tumorile ectopice producatoare de ACTH pot fi maligne sau benigne.

O cauza a sindromului Cushing este boala Cushing. Aceasta este o afectiune rara care apare atunci cand un adenom hipofizar – o tumora non-canceroasa a glandei pituitare – elibereaza niveluri ridicate de hormon adrenocorticotrop (ACTH). Aceste niveluri ridicate de ACTH declanseaza niveluri ridicate de cortizol, ducand la o serie de simptome.

Corticosteroizii si sindromul Cushing

Cea mai frecventa cauza a sindromului Cushing este utilizarea medicamentelor pe baza de corticosteroizi, cum ar fi prednisonul, in doze mari pentru o perioada lunga de timp. Dozele mari de steroizi injectabili pentru tratamentul durerilor de spate pot provoca, de asemenea, sindromul Cushing. Cu toate acestea, steroizii in doze mai mici sub forma de inhalanti, cum ar fi cei utilizati pentru astm bronsic, sau cremele, cum ar fi cele prescrise pentru eczeme, de obicei nu sunt in doze suficient de mari pentru a provoca afectiunea.

Sindromul pseudo-Cushing

Sindromul pseudo-Cushing este atunci cand simptomele sunt similare cu cele ale sindromului Cushing, insa testele suplimentare arata ca sindromul nu este prezent. Cauzele comune includ consumul prea mare de alcool, obezitatea, nivelurile crescute persistente de glucoza din sange.

Tumorile glandei pituitare si sindromul Cushing

Aceasta forma este cunoscuta sub numele general de boala Cushing. Glanda pituitara elibereaza prea mult hormon adrenocorticotrop (ACTH), care stimuleaza productia de cortizol in glandele suprarenale. Un tip de tumora a glandei pituitare secreta ACTH suplimentar, care face ca glandele suprarenale sa produca prea mult cortizol. O tumora necanceroasa (benigna) a glandei pituitare, situata la baza creierului, va produce o cantitate in exces de ACTH, care la randul sau stimuleaza glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol. Aceste tumori sunt de obicei adenoame benigne si apar mai des la femei decat la barbati.

Tumorile glandei suprarenale

O tumora pe una dintre glandele suprarenale poate declansa productia de niveluri ridicate de cortizol. Tumorile sunt de obicei non-canceroase. Glanda raspunde prin scaderea nivelului de hormon ACTH, ceea ce face ca glanda suprarenala sanatoasa sa se micsoreze. Tulburarile glandelor suprarenale pot duce la o productie mai mare de cortizol. Cea mai frecventa este o tumora necanceroasa a cortexului suprarenal, numita adenom suprarenal, dar doar o mica parte dintre adenoame produc prea mult cortizol. Tumorile canceroase ale cortexului suprarenal sunt rare, dar pot provoca si sindromul Cushing. Ocazional, marirea benigna, nodulara a ambelor glande suprarenale poate duce la sindromul Cushing.

Alte tumori producatoare de ACTH

In cazuri rare, alte tumori din organism pot produce ACTH. Rareori, o tumora care se dezvolta intr-un organ care in mod normal nu produce ACTH va incepe sa secrete acest hormon in exces. Aceste tumori, care pot fi necanceroase (benigne) sau canceroase (maligne), se gasesc de obicei in plamani, pancreas, tiroida sau timus.

Neoplazia endocrina multipla 1 (MEN1)

Glanda pituitara, pancreasul, suprarenalele, tiroida si paratiroida apartin sistemului endocrin. MEN1 este o afectiune mostenita caracterizata prin tumori pe cel putin doua dintre aceste glande. Daca glanda pituitara sau suprarenalele sunt afectate, poate rezulta sindromul Cushing.

Sindromul Cushing familial

Rareori, oamenii mostenesc tendinta de a dezvolta tumori pe una sau mai multe dintre glandele endocrine, afectand nivelul cortizolului si provocand sindromul Cushing..

Care este diferenta dintre sindromul Cushing (hipercortizolism) si boala Cushing?

Boala Cushing este un tip de sindrom Cushing. Boala Cushing este cauzata de o tumora benigna localizata in glanda pituitara care secreta prea mult ACTH (hormon adrenocorticotrop), care la randul sau creste cortizolul.

Sindromul Cushing paraneoplazic

Sindromul Cushing paraneoplazic este o cauza rara a hipercortizolismului endogen atribuita secretiei ectopice de ACTH de catre tumorile non-hipofizare. Este dificil de facut diagnosticul diferential cu boala Cushing. Despre sindromul paraneoplazic poti citi mai multe aici.

diagnostic Cushing

Diagnostic

Sindromul Cushing poate fi dificil de diagnosticat. Asta pentru ca multe dintre simptome, cum ar fi cresterea in greutate sau oboseala, pot avea alte cauze. In plus, sindromul Cushing in sine poate avea multe cauze diferite. Medicul va analiza simptomele, istoricul medical etc. De asemenea, se va face un examen fizic pentru a analiza anumite simptome si semne.

In primul rand, este important sa retineti ca simptomele mentionate mai sus pot fi date de multe alte afectiuni si probleme, care se pot manifesta similar, asa ca este important sa fie luate in considerare si excluse. Diagnosticul sindromului Cushing implica depistarea nivelurilor ridicate de cortizol si identificarea cauzei. Testele pot include analize de sange (analize hormonale), analize de urina, analize de saliva (analiza nivelului de cortizol dintr-o proba de saliva) si uneori proceduri imagistice pentru a depista eventuale tumori asociate.

Tratament

Scopul general al tratamentului pentru sindromul Cushing este de a reduce nivelul de cortizol din organism. Acest lucru poate fi realizat in mai multe moduri. Tratamentul are ca scop identificarea sursei excesului de cortizol si reducerea nivelurilor sale. Tipul de tratament va depinde de mai multi factori, inclusiv de cauza sindromului.

Uneori pot fi necesare operatii pentru a indeparta tumorile responsabile de sindromul Cushing. De asemenea, tratamentul pentru gestionarea unei tumori poate include radioterapie si chimioterapie, in functie de tipul tumorii – daca este maligna sau benigna. De exemplu, pentru tumorile glandei pituitare se face operatie. Alte optiuni includ radioterapia si terapia medicamentoasa pentru a micsora tumora si a opri producerea de hormoni. O tumora a glandei suprarenale este indepartata chirurgical. Terapia hormonala de substitutie poate fi necesara pentru o perioada scurta. Daca utilizarea medicamentelor cu steroizi declanseaza simptomele sindromului Cushing, este posibil ca medicul sa modifice doza sau sa prescrie un alt medicament.

Medicul va poate prescrie un medicament pentru a ajuta la gestionarea nivelului de cortizol. Unele medicamente scad productia de cortizol in glandele suprarenale sau scad productia de ACTH in glanda pituitara. Alte medicamente blocheaza efectul cortizolului asupra tesuturilor.

tratamente pentru sindromul Cushing

INTREBARI FRECVENTE

Care este prognosticul in cazul sindromului Cushing?

Durata recuperarii dupa sindromul Cushing va depinde de severitatea si cauza starii. Simptomele nu vor disparea peste noapte. Cu cat incepeti mai devreme tratamentul pentru sindromul Cushing, cu atat rezultatul asteptat este mai bun. Este important sa retineti ca prognosticul depinde de cauza specifica si de tratamentul pe care il primiti. Intre timp, pot fi utile o serie de sfaturi pentru ameliorarea simptomelor, ca adoptarea unei alimentatii hranitoare, cresterea activitatii fizice treptat, monitorizarea sanatatii mentale. Desi anumite schimbari ale stilului de viata nu vor vindeca starea, pot ajuta la mentinerea nivelului de cortizol sau pot ajuta la prevenirea complicatiilor. Este important sa fie monitorizata glicemia, sa reduceti consumul de sodiu si sa aveti un aport optim de calciu si vitamina D.

Care sunt complicatiile sindromului Cushing?

Daca aveti sindromul Cushing, este important ca acesta sa fie gestionat corespunzator. Fara un tratament adecvat pot sa apara anumite complicatii grave. Acestea pot include osteoporoza, care poate creste riscul de fracturi osoase, pierdere musculara (atrofie) si slabiciune, hipertensiune arteriala, infectii frecvente, risc de atac de cord si accident vascular cerebral, diabet de tip 2, depresie sau anxietate, dificultati cognitive, cum ar fi probleme de concentrare sau probleme de memorie, marirea unei tumori existente.

Referinte:

(1) https://www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/cushings-syndrome
(2) https://www.medicalnewstoday.com/articles/172744
(3) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/cushings-syndrome
(4) https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Cushings-Disease
(5) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25613810/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.