Neuroblastom – semne, simptome, tratament

neuroblastom

Neuroblastom – este unul dintre cele mai comune forme de cancer la copii. Iată care sunt cauzele, factorii de risc, semnele și simptomele, metode de diagnostic și tratament disponibile.

CUPRINS:

1. Ce este neuroblastomul?
2. Simptome neuroblastom
3. Cauze ale aparitiei neuroblastomului
4. Diagnostic neuroblastom
5. Tratament neuroblastom
6. Preventie neuroblastom

Ce este neuroblastomul?

Neuroblastomul este o tumoră canceroasă agresivă ce afectează mai ales sugarii și copiii mici. Se formează în țesuturile nervoase simpatice sau în nervii responsabili de răspunsul „luptă sau fugi” pentru situațiile de urgență ale organismului. Este cea mai frecventă tumoră întâlnită la copiii cu vârsta mai mică de 1 an.

Deși aceste tumori pot fi prezente la naștere, de multe ori nu sunt detectate decât atunci când au crescut și comprimă organele din jur sau s-au răspândit la ganglioni limfatici, oase, sistemul nervos central sau măduva osoasă. În cazuri rare, neuroblastomul poate fi detectat înainte de naștere printr-o ecografie fetală. Tumora se formează de obicei în țesuturile glandelor suprarenale, care sunt situate în abdomen deasupra rinichilor. Aceste glande secretă hormoni și alte substanțe importante care sunt necesare pentru funcții normale în organism. De asemenea, tumora poate începe în țesutul nervos de lângă coloana vertebrală la nivelul gâtului, pieptului sau pelvisului.

neuroblastomul la copii

Simptome neuroblastom

Neuroblastomul începe de obicei în abdomen, în special în țesuturile glandelor suprarenale, care se află deasupra rinichilor. Poate începe și în țesuturile nervoase din gât, piept sau pelvis. Aceste tumori se răspândesc adesea (metastazează) în alte zone ale corpului, inclusiv ganglionii limfatici, ficatul, oasele și măduva osoasă. Simptomele neuroblastomului pot varia foarte mult, în funcție de mărimea și localizarea tumorii și dacă s-a răspândit sau nu.

Semnele și simptomele comune ale neuroblastomului includ:

  • o masă abdominală, fie simțită în timpul unei examinări, fie văzută ca un abdomen umflat – distensie abdominală;
  • umflarea ganglionilor limfatici din zona gâtului;
  • umflare sau vânătăi în zona din jurul ochilor;
  • ochi bulbucați;
  • slăbiciune în extremitățile superioare sau inferioare;
  • febră inexplicabilă, durere osoasă cauzată de implicarea oaselor sau măduvei osoase;
  • slăbiciune sau paralizie cauzată de compresia măduvei spinării de către tumoră;
  • scădere în greutate sau apetit scăzut;
  • mișcări necontrolate ale ochilor sau picioarelor cauzate de un răspuns autoimun la tumoră;
  • hipertensiune arterială sau diaree din cauza unei substanțe produse de tumoră sau a compresiei.

Rețineți că simptomele neuroblastomului se pot asemăna cu alte altor afecțiuni sau probleme medicale. Consultați întotdeauna medicul pentru un diagnostic!

cauzele neuroblastomului

Cauze ale apariției neuroblastomului

Cauza neuroblastomului nu este complet înțeleasă. Este probabil ca neuroblastomul să se dezvolte de la o formă precoce a unei celule nervoase (numită neuroblast), întâlnită la făt. Aceasta poate crește anormal din cauza unei mutații genetice din interiorul celulei. În cazuri rare, neuroblastomul este cauzat de o modificare moștenită a unei gene specifice. Gena cel mai frecvent afectată este gena ALK, o genă ce codifică proteinele. Neuroblastomul ereditar reprezintă doar 1 – 2 % dintre cazurile de neuroblastom. Acestea sunt moștenite într-un model dominant autosomal. Aceasta înseamnă că e nevoie de o genă de la un singur părinte pentru a avea afecțiunea. Nu toate persoanele care moștenesc o astfel de genă dezvoltă neuroblastom. Aceasta este cunoscută sub numele de „penetranță incompletă”.

Factori de risc

Copiii cu istoric familial de neuroblastom pot avea mai multe riscuri să dezvolte boala. Cu toate acestea, se crede că neuroblastomul familial cuprinde un număr foarte mic de cazuri de neuroblastom. În majoritatea cazurilor de neuroblastom, o cauză nu este identificată niciodată.

Complicații

Complicațiile neuroblastomului pot include:

  • răspândirea cancerului (metastaze) – neuroblastomul se poate răspândi (metastaza) în alte părți ale corpului, cum ar fi ganglionii limfatici, măduva osoasă, ficatul, pielea și oasele;
  • compresia măduvei spinării – tumorile pot crește și apăsa pe măduva spinării, cauzând compresia măduvei –  poate provoca durere și paralizie;
  • semne și simptome cauzate de secreții tumorale – celulele neuroblastomului pot secreta anumite substanțe chimice care irită alte țesuturi normale, provocând semne și simptome numite sindroame paraneoplastice –  determină mișcări rapide ale ochilor și dificultăți de coordonare.

simptome neuroblastom

Diagnostic neuroblastom

O serie de teste pot fi efectuate dacă se crede că o persoană ar putea avea neuroblastom. Aceste teste pot include:

  • un test de urină – pentru a testa anumite substanțe chimice produse de celulele neuroblastomului care se găsesc în urină;
  • ecografii, CT sau RMN;
  • scanare mIBG – implică injectarea unui medicament radioactiv numit iodin 123 metaiodobenzilguanidina ce ajută la confirmarea tumorilor neuroendocrine;
  • biopsie – prelevarea unei probe de celule din țesutul tumoral pentru examinare la microscop, astfel încât tipul de cancer să poată fi identificat;
  • biopsii ale măduvei osoase – pentru a vedea dacă există celule canceroase în măduva osoasă.

După ce aceste teste au fost finalizate, de obicei va fi posibil să se confirme dacă diagnosticul este de neuroblastom și să se stabilească în ce stadiu este.

Stadializare neuroblastom

După diagnosticul de neuroblastom, medicul va stadializa boala. Cu alte cuvinte, va clasifica boala în funcție de localizarea sa și de cât de mult s-a răspândit. Neuroblastomul are patru stadii:

Neuroblastom stadiul 1

În stadiul 1, tumora se află într-o singură zonă a corpului. Încă nu s-a răspândit, iar medicul o poate elimina destul de ușor.

Neuroblastom stadiul 2

În stadiul 2A, tumora se află într-o zonă a corpului, dar medicul nu o poate elimina complet în timpul operației. Celulele canceroase nu se găsesc în ganglionii limfatici locali.  În stadiul 2B, tumora se află într-o zonă a corpului, iar medicul o poate elimina complet în timpul operației. Cu toate acestea, celulele canceroase se găsesc și în ganglionii limfatici din apropierea tumorii.

Neuroblastom stadiul 3

În stadiul 3, pot apărea oricare dintre următoarele situații:

  • tumora este în continuare restricționată la o zonă a corpului unde s-a dezvoltat pentru prima dată. Cu toate acestea, celulele canceroase au fost găsite în ganglionii limfatici din partea cealaltă a corpului.
  • tumora se află în mijlocul corpului și se răspândește pe ambele părți ale corpului. Asta din cauza creșterii tumorii în sine sau răspândirii celulelor canceroase prin ganglionii limfatici.
  • tumora nu poate fi înlăturată în întregime în timpul operației. De asemenea, s-a răspândit de la o parte a corpului la cealaltă.

Neuroblastom stadiul 4

În stadiul 4, tumorile sau celulele canceroase s-au răspândit în părți îndepărtate ale corpului, cum ar fi:

  • os;
  • ficat;
  • piele;
  • ganglioni limfatici îndepărtați;
  • alte organe etc.

Gradul cancerului

După stadializare, medicul va clasifica gradul bolii – scăzut, intermediar sau mare. Se stabilește pe baza stadiului, a histologiei tumorii, biologiei și vârstei pacientului.

Neuroblastomul cu risc scăzut și risc intermediar are șanse mai mari de vindecare. Neuroblastomul cu risc ridicat este de obicei mai greu de vindecat.

Tratament neuroblastom

Principalele tratamente pentru neuroblastom sunt:

  • chirurgie pentru înlăturarea cancerului – uneori este posibil să fie tot ce este necesar;
  • chimioterapie – acesta poate fi singurul tratament necesar sau poate fi administrat pentru a micsora cancerul înainte de operație;
  • radioterapie – aceasta poate fi uneori folosită după operație pentru a distruge celulele canceroase rămase în zona afectată;
  • chimioterapie cu doze mari, urmată de un transplant de celule stem – unde celulele stem de la copil sunt colectate, înghețate și depozitate înainte de chimioterapia intensivă și sunt apoi administrate înapoi;
  • imunoterapie – este administrat un medicament care vizează în mod direct celulele neuroblastomului, deși acesta nu este utilizat încă de rutină.

Intervenție chirurgicală

operatie neuroblastom

Chirurgia este îndepărtarea tumorii și a unor țesuturi sănătoase din jur în timpul unei operații. Dacă boala nu s-a răspândit, chirurgia poate fi uneori folosită pentru a îndepărta întreaga tumoră.

Dacă tumora nu poate fi îndepărtată complet, copilul poate primi radioterapie și chimioterapie pentru a distruge celulele canceroase rămase. În plus, medicul poate preleva o biopsie a ficatului pentru a afla dacă boala s-a răspândit la ficat.

Chimioterapia

În timpul chimioterapiei, medicamentele anticanceroase sunt folosite pentru a ucide celulele canceroase. De obicei, oamenii primesc aceste medicamente pe cale intravenoasă, dar se pot administra și pe cale orală, în funcție de medicamentul specific. Efectele secundare pot include:

Efectele secundare dispar odată ce copilul termină tratamentul. Chimioterapia sistemică ajunge în fluxul sangvin pentru a ajunge la celulele canceroase din întregul corp. Chimioterapia poate fi utilizată ca tratament primar pentru neuroblastom. Poate fi administrată și înainte de operație pentru a micșora tumora sau după operație pentru a distruge celulele canceroase rămase.

chimioterapia

Copiii cu neuroblastom cu risc intermediar primesc adesea următoarele medicamente:

  • Carboplatin (paraplatin)
  • Ciclofosfamidă (Neosar)
  • Doxorubicină (Adriamycin)

Cei cu risc mare primesc adesea următoarele medicamente:

  • Busulfan (Busulfex, Myleran)
  • Carboplatin (paraplatin)
  • Cisplatin (Platinol)
  • Ciclofosfamidă (Neosar)
  • Citokine (GM-CSF și IL2)
  • Dinutuximab (Unituxin)
  • Doxorubicină (Adriamycin, Doxil)
  • Etoposid (VePesid, Toposar)
  • Ifosfamida (Ifex)
  • Melphalan (Alkeran)
  • Topotecan (Hycamtin)
  • Vincristine (Vincasar)

Radioterapia

În radioterapie, sunt folosite particule sau raze cu energie mare, cum ar fi razele X, pentru a ucide celulele canceroase. Acest tip de tratament poate provoca reacții adverse, precum iritarea pielii, diaree și oboseală. Un regim de radioterapie sau un program, de obicei, constă dintr-un număr specific de tratamente administrate într-o perioadă determinată de timp. Majoritatea efectelor adverse dispar imediat după terminarea tratamentului.

Imunoterapia

Imunoterapia se mai numește terapie biologică. În acest tratament, medicamentele sunt utilizate pentru a stimula sistemul imunitar al copilului pentru a lupta împotriva bolilor. Imunoterapia folosește medicamente care funcționează semnalând sistemul imunitar al organismului pentru a ajuta la combaterea celulelor canceroase. Copiii cu neuroblastom cu risc ridicat pot primi medicamente de imunoterapie care stimulează sistemul imunitar pentru a ucide celulele neuroblastomului.

Terapia cu celule stem

Terapia cu celule stem se mai numește transplant de măduvă osoasă. După ce a primit doze mari de chimioterapie sau radioterapie, celule stem înlocuitoare pot fi injectate în fluxul sangvin. De obicei, medicii rezervă acest tratament pentru copiii cu risc ridicat a căror prognostic cu alte opțiuni de tratament este slab. Un transplant de măduvă este o procedură medicală în care măduva osoasă bolnavă este înlocuită de celule extrem de specializate, numite celule stem hematopoietice.

Înainte de a recomanda transplantul, medicii vor discuta cu pacientul și familia despre riscurile acestui tratament. De asemenea, vor lua în considerare mai mulți alți factori, precum tipul de cancer, rezultatele oricărui tratament anterior și vârsta și starea de sănătate a pacientului.

Există 2 tipuri de transplant de celule stem în funcție de sursa celulelor stem de înlocuire: alogen (ALLO) și autolog (AUTO). Transplanturile AUTO sunt cel mai adesea utilizate pentru copiii cu neuroblastom cu risc ridicat.

Dinutuximab beta pentru pacienții cu neuroblastom

Dinutuximab beta este un nou tip de medicament care poate fi utilizat atunci când se crede că neuroblastomul poate reveni după tratamentul convențional. Medicamentul funcționează prin țintirea celulelor canceroase și apoi uciderea lor. Dinutuximab beta se administrează prin perfuzie. Un curs de tratament durează 35 de zile. Dinutuximab beta poate provoca dureri nervoase, în special la începutul cursului. Din această cauză, medicamentul se administrează în combinație cu morfină.

Tratamente mai noi

Medicii studiază o formă mai nouă de radioterapie care poate ajuta la controlul neuroblastomului cu risc ridicat. Tratamentul utilizează o formă radioactivă a metaiodobenzilguanidinei chimice (MIBG). Când este injectat în fluxul sanguin, MIBG călătorește către celulele neuroblastomului și eliberează radiațiile. Terapia MIBG este uneori combinată cu chimioterapia sau cu transplantul de măduvă osoasă. După ce a primit o injecție de MIBG radioactiv, copilul va trebui să rămână într-o cameră specială de spital până când radiația este complet eliminată. Terapia MIBG durează de obicei câteva zile.

Efecte tardive

„Efectele tardive” sunt probleme pe care pacienții le pot dezvolta după terminarea tratamentelor împotriva cancerului. Efectele tardive ale neuroblastomului includ creșterea și întârzierile de dezvoltare și pierderea funcției în organele implicate. Pierderea auzului este frecventă. Riscul de a dezvolta efecte tardive depinde de factori precum tratamentele specifice utilizate și vârsta copilului în timpul tratamentului.

Deși rari, unii copii cu neuroblastom dezvoltă sindromul opsoclonus-myoclonus, o condiție în care sistemul imunitar atacă țesutul nervos normal. Drept urmare, unii ar putea avea dizabilități de învățare, întârzieri în dezvoltarea mușchilor și mișcării, probleme de limbaj și probleme de comportament.

Prognostic

Majoritatea tumorilor localizate au un prognostic foarte bun după operație. Copiii sub 1 an au un prognostic mai bun decât copiii mai mari. Unele tumori pot prezenta chiar regresie spontană. În schimb, aproximativ 60% dintre copiii mai mari de un an cu neuroblastom prezintă boala metastatică la diagnostic cu rezultat slab, chiar și cu tratament intensiv. La copiii mai mari de un an, rata de supraviețuire la cinci ani variază între 95% pentru unele tumori localizate până la 30% în cazurile de neuroblastom metastatic.

Șansele de vindecare și opțiunile de tratament ale copilului depind de o serie de factori diferiți:

  • amploarea bolii;
  • dimensiunea și localizarea tumorii;
  • caracteristicile tumorilor atunci când sunt examinate la microscop;
  • prezența sau absența metastazelor;
  • răspunsul tumorii la terapie;
  • varsta si starea generala de sanatate a copilului;
  • toleranța copilului de medicamente, proceduri sau terapii specifice;
  • noi evoluții în tratament.

În general, neuroblastomele cu risc scăzut și intermediar tind să fie mai tratabile. Neuroblastoamele cu risc ridicat sunt mai dificil de tratat și necesită o terapie mai agresivă. Atenția medicală promptă și terapia adecvată sunt importante pentru cel mai bun prognostic.

Copiii cu neuroblastom cu risc scăzut au o rată de supraviețuire la cinci ani care este mai mare de 95 %. Copiii cu neuroblastom cu risc intermediar au o rată de supraviețuire la cinci ani de aproximativ 90 – 95%. Cei din grupul cu risc ridicat au o rată de supraviețuire la cinci ani de aproximativ 40 – 50 %.

Prevenție neuroblastom

Riscul pentru multe tipuri de cancer la adulți poate fi redus cu anumite modificări ale stilului de viață (cum ar fi să rămână la o greutate sănătoasă sau să renunțe la fumat), dar în acest moment nu există modalități cunoscute de a preveni majoritatea cancerelor la copii.

Singurii factori de risc cunoscuți pentru neuroblastom (vârstă și ereditate) nu pot fi schimbați. În prezent, nu sunt cunoscute cauzele neuroblastoamelor legate de stilul de viață sau de mediu.

Unele studii sugerează că faptul că mamele care iau mai multe vitamine prenatale sau acid folic ar putea scădea riscul de neuroblastom, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma acest lucru. Controalele medicale și respectarea indicațiilor medicale împreună cu un stil de viață sănătos în timpul sarcinii este întotdeauna un lucru important de făcut pentru sănătatea copilului tău.

Referinte:
(1) Neuroblastoma, link: https://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?Lng=GB&Expert=635
(2) Neuroblastoma, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/neuroblastoma/symptoms-causes/syc-20351017
(3) Neuroblastoma, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3668791/
(4) What Is Neuroblastoma?, link: https://www.cancer.org/cancer/neuroblastoma/about/what-is-neuroblastoma.html
(5) Neuroblastoma, link: https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=neuroblastoma-90-P02735

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.