Meningiom – iata ce reprezinta acest tip de cancer, unde poate sa apara, care sunt semnele si simptomele ce pot fi asociate, posibile cauze si factori de risc, precum si metode de tratament.

CUPRINS:

1. Ce este un meningiom?
2. Simptome
3. Cauze
4. Metode de diagnostic
5. Complicatii
6. Optiuni de tratament

Ce este un meningiom?

Un meningiom este o tumora care apare in meninge – membrana care inconjoara creierul si maduva spinarii. Desi nu este tehnic o tumora pe creier, este inclusa in aceasta categorie, deoarece poate comprima sau afecta creierul, nervii si vasele adiacente. Cele mai multe meningioame cresc foarte incet, adesea trecand ani fara sa provoace simptome. Insa, uneori, efectele asupra tesutului cerebral, nervilor sau vaselor din apropiere pot provoca dizabilitati grave.

Majoritatea pacientilor dezvolta un singur meningiom. Cu toate acestea, unii pacienti pot dezvolta mai multe tumori care cresc simultan in alte locatii ale creierului sau maduvei spinarii. Meningioamele sunt de obicei tumori de grad scazut, cu crestere lenta, putin probabil sa se raspandeasca.

Simptome

Semnele si simptomele meningiomului incep de obicei treptat si pot fi foarte subtile la inceput. In functie de locul unde se gaseste tumora, semnele si simptomele pot include:

• modificari ale vederii, cum ar fi vedere dubla sau vedere neclara;
• dureri de cap, in special care se intensifica dimineata;
• scaderea auzului sau tiuit in urechi;
• afectarea memoriei;
• pierderea mirosului;
• convulsii;
• slabiciune in maini sau picioare.

Atentie!

Majoritatea semnelor si simptomelor unui meningiom evolueaza lent, dar uneori un meningiom necesita ingrijire de urgenta. Solicitati asistenta de urgenta daca va confruntati cu:

• debutul brusc al convulsiilor;
• schimbari bruste ale vederii sau memoriei,

Faceti o programare la medic daca aveti semne si simptome persistente care va preocupa, cum ar fi durerile de cap care se agraveaza in timp. Unele meningioame pot ramane asimptomatice pe tot parcursul vietii sau pot fi detectate intamplator atunci cand se fac anumite investigatii imagistice din alte motive.

Simptomele pot fi legate mai specific de localizarea meningiomului. De exemplu, daca se afla in sectiunea din mijloc, ar putea provoca slabiciune / amorteala a picioarelor sau convulsii. Cand se afla in santul olfactiv, poate aparea pierderea mirosului din cauza comprimarii nervilor care circula intre creier si nas. La nivel coloanei vertebrale poate cauza dureri de spate sau dureri la nivelul membrelor date de compresia nervilor care patrund in maduva spinarii.

Cauze

Nu se stie exact ce cauzeaza un meningiom. Apar anumite modificari ale unor celule din meninge, modificari ce le fac sa se divida necontrolat, ducand la o tumora. Poate fi data de anumite gene mostenite, de anumiti hormoni (ar putea explica incidenta mai mare la femei), expunere anterioara la radiatii sau alti factori. Nu exista dovezi solide care sa sustina afirmatia ca meningioamele apar in asociere cu utilizarea telefonului mobil.

Factori de risc

Factorii de risc pentru un meningiom includ:

• tratamentul cu radiatii – radioterapia care implica radiatii la nivelul capului poate creste riscul de meningiom;
• hormoni feminini – meningioamele sunt mai frecvente la femei, ceea ce duce la concluzia ca ar putea fi implicati hormonii feminini;
• o tulburare mostenita a sistemului nervos;
• obezitatea – un indice de masa corporala (IMC) ridicat este un factor de risc stabilit pentru multe tipuri de cancer si s-a observat o prevalenta mai mare a meningioamelor in randul persoanelor obeze.

Desi factorii de risc influenteaza adesea dezvoltarea unei tumori, majoritatea nu cauzeaza direct o tumora. Unele persoane cu mai multi factori de risc nu dezvolta niciodata meningiom, in timp ce altele fara factori de risc cunoscuti pot dezvolta acest tip de cancer.

Metode de diagnostic

Meningioamele sunt rareori diagnosticate inainte de a incepe sa provoace simptome. Pentru a diagnostica in mod corect un meningiom, se va face mai intai un examen neurologic. Atunci cand un pacient prezinta semne de disfunctie mentala, convulsii noi sau dureri de cap persistente sau daca exista dovezi de presiune in interiorul craniului, primul pas ar trebui sa fie o evaluare neurologica aprofundata, urmata de proceduri radiologice, daca este necesar. Acestea pot ajuta la diagnosticarea meningioamelor. Instrumentele de diagnostic includ tomografia computerizata (scanare CT) si imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Uneori, singura modalitate de a face un diagnostic definitiv este printr-o biopsie.

Tipuri de meningiom

Meningiomul benign

Meningioamele benigne sunt tumori de grad scazut (gradul 1) care reprezinta aproximativ 70 –80% din totalul meningioamelor. Meningioamele benigne sunt cele mai frecvente tumori cerebrale necanceroase si se intalnesc cel mai adesea la persoanele cu varste cuprinse intre 50 – 80 de ani.

Meningiomul atipic

Meningioamele atipice sau invazive sunt tumori de grad scazut (gradul 2), insa cresc mai repede decat meningioamele benigne si se pot raspandi in tesutul din apropiere. De multe ori revin dupa tratament (reapar).

Meningiom anaplazic sau malign

Meningioamele anaplazice sau maligne sunt tumori de grad inalt (gradul 3). Se raspandesc adesea in tesutul cerebral si osos din apropiere si se pot raspandi in alte parti ale corpului.

Stadializarea meningiomului

Stadializarea este o modalitate de a descrie unde se afla tumora, daca este canceroasa, daca sau unde s-a raspandit si daca afecteaza alte parti ale corpului. Medicii folosesc teste de diagnostic pentru a afla stadiul bolii, astfel incat stadializarea poate sa nu fie completa pana la finalizarea tuturor testelor. Cunoasterea stadiului il ajuta pe medic sa decida ce tip de tratament este cel mai bun si poate ajuta la prezicerea prognosticului. Nu exista un sistem formal de stadializare pentru meningiom, deoarece tumorile creierului / maduvei spinarii nu pot fi stadializate la fel ca tumorile din alte parti ale corpului.

Pentru meningiom, medicii folosesc 6 factori descrisi mai jos pentru a determina optiunile de tratament si prognosticul:

1. histologia si gradul tumorii – histologia tumorii include tipul tumorii, gradul si caracteristici moleculare suplimentare care prezic cat de repede poate creste tumora; gradul descrie caracteristici specifice ale tumorii care sunt legate de rezultate specifice;
2. varsta – la adulti, varsta la care o persoana este diagnosticata cu meningiom este una dintre cele mai bune modalitati de a prezice prognosticul;
3. intensitatea reziduala a tumorii – se refera la cat de mult din tumora ramane in corp dupa operatie;
4. localizarea tumorii;
5. starea neurologica functionala;
6. raspandire metastatica.

Gradele unui meningiom

Organizatia Mondiala a Sanatatii clasifica meningioamele de la gradul I pana la gradul III in functie de localizare, tip si histologie.

1. Meningioamele de gradul I sunt tumori de grad scazut si sunt cele mai frecvente. Asta inseamna ca celulele tumorale cresc lent. Gradul I este cel mai frecvent. Aceste meningioame sunt benigne si de obicei nu produc simptome.
2. Meningioamele atipice de gradul II sunt tumori de grad mediu. Cresc de obicei mai rapid decat cele benigne si sunt riscuri mai mari de reaparitie.
3. Meningioamele de gradul III reprezinta cel mai agresiv tip de meningiom si sunt de obicei maligne. Meningioamele de gradul III sunt cele mai agresive si cu cea mai rapida crestere.

Complicatii

Un meningiom si tratamentul efectuat, de obicei interventiile chirurgicale si radioterapia, pot provoca o serie de complicatii pe termen lung, inclusiv:

• dificultati de concentrare;
• pierderea memoriei;
• schimbari de personalitate;
• convulsii;
• slabiciune;
• modificari senzoriale.

Optiuni de tratament

Daca tumora nu cauzeaza niciun simptom, se recomanda adesea monitorizarea. Se vor efectua scanari periodice ale creierului pentru a determina daca tumora creste. In cazul in care cresterea tumorii poate cauza probleme sau daca simptomele incep sa se dezvolte, poate fi necesara o interventie chirurgicala.

Monitorizare

Monitorizarea pe o perioada de timp poate fi solutia pentru pacientii care indeplinesc anumite criterii:

• pacienti cu putine simptome si putine (sau fara) umflaturi in zonele adiacente ale creierului;
• pacientii cu simptome usoare sau minime care au un istoric de tumori fara prea multe efecte negative asupra calitatii vietii;
• pacienti mai in varsta cu simptome cu progres lent;
• pacientii pentru care tratamentul prezinta un risc semnificativ;
• pacientii care aleg sa nu fie operati dupa ce li s-au oferit optiuni alternative de tratament.

Interventia chirurgicala

Meningioamele sunt in general tumori benigne, cu margini definite, care permit indepartarea chirurgicala completa, ceea ce ofera cea mai buna sansa de vindecare. Daca este necesara o interventie chirurgicala, se va efectua de obicei o craniotomie. Procedura presupune indepartarea unei bucati de os din craniu. Acest lucru ofera acces la portiunea afectata a creierului. Chirurgul indeparteaza apoi tumora – sau cat mai mult din ea. Osul care a fost indepartat la inceputul procedurii este apoi inlocuit.

Scopul interventiei este de a indeparta complet meningiomul, inclusiv fibrele care il leaga de invelisurile creierului si ale oaselor. Cu toate acestea, indepartarea completa poate avea o serie de riscuri. Blocarea vaselor de sange care alimenteaza tumora poate fi efectuata inainte de operatie pentru a reduce sangerarea. Pe langa indepartarea sau reducerea meningiomului, interventia chirurgicala poate fi utilizata pentru prelevarea unei probe tumorale pentru analiza la microscop.

Radioterapia

Radioterapia utilizeaza radiatii de mare energie pentru a distruge celulele canceroase si celulele anormale ale creierului si pentru a micsora tumorile. Poate fi o optiune daca tumora nu poate fi tratata eficient prin interventie chirurgicala. Radioterapia interna sau brahiterapia implica folosirea de mici tije care contin materiale radioactive care sunt implantate chirurgical in apropierea tumorii. Aceasta abordare este foarte rar utilizata pentru meningiom. Radioterapia cu fascicul extern standard utilizeaza o varietate de fascicule de radiatii. Tehnicile mai noi includ radioterapia cu intensitate-modulata (IMRT). Radiochirurgia stereotactica (cum ar fi Gamma Knife si Cyberknife) este o tehnica ce focalizeaza radiatia cu multe fascicule diferite pe tesutul tinta.

Chimioterapia

Chimioterapia este utilizata rar pentru tratarea meningiomului, cu exceptia subtipurilor atipice sau maligne care nu pot fi tratate in mod adecvat prin interventii chirurgicale sau radioterapie. Bariera hematoencefalica, care protejeaza in mod normal creierul si maduva spinarii de substantele chimice daunatoare, tine la distanta, de asemenea, multe tipuri de chimioterapie. Meningiomul creste in afara barierei hematoencefalice, astfel incat unele medicamente pot ajunge la aceste tumori. Cu toate acestea, optiunile actuale de chimioterapie nu functioneaza foarte bine pentru meningiom.

Efecte fizice, emotionale si sociale

Meningiomul si tratamentul acestuia provoaca simptome fizice si efecte secundare, precum si efecte emotionale, sociale si financiare. Gestionarea tuturor acestor efecte se numeste ingrijire paliativa sau ingrijire de sustinere. Ingrijirea paliativa se concentreaza pe imbunatatirea modului in care se simte pacientul in timpul tratamentului prin gestionarea simptomelor si sprijinirea pacientilor si a familiilor acestora. Tratamentele paliative variaza foarte mult si includ adesea medicamente, modificari nutritionale, tehnici de relaxare, sprijin emotional si spiritual si alte terapii.

Referinte:
(1) https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Meningiomas
(2) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/meningioma/symptoms-causes/syc-20355643
(3) https://www.cancer.gov/rare-brain-spine-tumor/tumors/meningioma
(4) https://www.webmd.com/cancer/brain-cancer/meningioma-causes-symptoms-treatment
(5) https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/brain-tumours/types/meningioma