Glioblastom – este o formă agresivă de cancer cerebral. Iată care sunt cauzele și factorii de risc, care sunt semnele și cum se manifestă boala și ce opțiuni de tratament există.

CUPRINS:
1. Ce este glioblastomul?
2. Semne și simptome
3. Cauze glioblastom
4. Tipuri de glioblastom
5. Diagnostic
6. Tratament

Ce este glioblastomul?

Glioblastomul este o tumoră agresivă, ce se formează în creier sau în coloana verterală. Începe în celulele gliale, care înconjoară celulele nervoase. Glioblastoamele invadează țesuturile adiacente, ceea ce le face dificilă eliminarea. Glioblastomul este un tip de tumoră cerebrală foarte agresivă. Este, de asemenea, cunoscut sub numele de glioblastom multiform.

Glioblastomul multiform este clasificat de către Organizația Mondială a Sănătății ca un astrocitom de grad IV (cea mai înaltă clasificare). Această clasificare include, de asemenea, variantele de gradul IV: glioblastomul cu celule gigant și gliosarcomul.

Caracteristici glioblastom multiform

Caracteristica principală a unui glioblastom multiform este aceea că se dezvoltă rapid și invadează țesutul adiacent. Sub microscop se observă celule astrocitare, celule în mitoză (celule divizate), creștere nouă a vaselor de sânge (angiogeneză) și celule moarte – necroză. Un glioblastom multiform poate să apară la orice vârstă, dar este de obicei observat la persoanele cu vârste între 45 și 70 de ani.

Rareori tumora afectează locurile din afara creierului. Mai puțin de 5% dintre toate tumorile cerebrale primare, cum ar fi glioblastomul multiform, au factori ereditați cunoscuți.

Ce este un astrocitom?

Glioblastomul este unul dintre grupurile de tumori numite astrocitoame. Aceste tumori încep în astrocite – celule în formă de stea care hrănesc și susțin celulele nervoase (neuronii) din creier. Cu toate acestea, un glioblastom poate conține multe tipuri diferite de celule ale creierului. Aproximativ 12-15% dintre persoanele cu tumori cerebrale au glioblastoame.

Acest tip de tumoră crește foarte rapid în creier. Celulele sale se divid repede și au multe vase de sânge pentru a le hrăni. Cu toate acestea, rar se răspândește în alte părți ale corpului.

Ce este astrocitomul de gradul 4?

Glioblastoamele sunt denumite uneori tumori de astrocitom de gradul 4, și diferă de glioblastom grad 4. Tumorile sunt clasificate pe o scară de la 1 la 4, pe baza modului în care arată diferit față de celulele normale. Gradul indică cât de rapid este posibil ca tumora să crească și să se răspândească. O tumoră de gradul 4 este cea mai agresivă și cu cea mai rapidă creștere. Se poate răspândi în creier foarte repede.

Semne și simptome

Pacienții cu glioblastom prezintă două tipuri de simptome: generalizate și focale. Simptomele generalizate tind să apară în multe tipuri de tumori cerebrale. Aceste simptome includ dureri de cap, convulsii, greață / vărsături, pierderea memoriei și scăderea funcției normale a creierului. Simptomele focale depind de localizarea și dimensiunea tumorii. Mărimea și localizarea tumorii influențează adesea semnele și simptomele observate la pacienți. De exemplu, dacă tumora se află în partea cerebrală necesară procesării limbajului, pacientul poate avea mai multe probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii. În afară de dificultatea lingvistică, alte simptome focale includ slăbiciune musculară, probleme senzoriale și modificări vizuale.

Tumorile pot provoca, de asemenea, umflarea creierului, iar asta poate duce la dureri de cap, grețuri și vărsături. Glioblastomul este o tumoră agresivă, care se răspândește rapid, și care afectează țesutul cerebral din apropiere.

În funcție de locul în care se află tumora, poate provoca:

• dureri de cap constante;
• convulsii;
• vărsături;
• probleme de gândire;
• modificări ale dispoziției sau ale personalității;
• vedere dublă sau încețoșată:
• probleme de vorbire.

Cauze glioblastom

Glioblastomul este ereditar? Cauza exactă a glioblastomului nu este cunoscută. Cu toate acestea, există factori care pot influența riscul de glioblastom. În cazuri rare, aceste tumori pot apărea la persoanele cu anumite sindroame genetice, cum ar fi neurofibromatoza de tip 1, sindromul Turcot și sindromul Li Fraumeni. În aceste cazuri, persoanele afectate au de obicei alte caracteristici ale afecțiunii, care sunt toate cauzate de schimbări (mutații) într-o anumită genă.

Un factor de risc cunoscut ca fiind asociat cu glioblastomul este tratamentul anterior cu radiații ionizante, care utilizează valuri / particule de energii înalte pentru a distruge celulele canceroase, dar poate provoca, de asemenea, deteriorarea celulelor normale și chiar poate duce la formarea de noi celule canceroase. Alți factori de risc includ expunere la compuși chimici, cum ar fi lucrul în fabricarea cauciucului sintetic, rafinarea petrolului și expunerea la clorură de vinil sau la pesticide.

Este important să rețineți că persoanele care sunt diagnosticate cu glioblastom se poate să nu aibă niciunul dintre acești factori de risc. De asemenea, cei cu acești factori de risc nu vor dezvolta neapărat glioblastom în timpul vieții.

Telefoanele mobile și glioblastomul

Până în prezent, nu există nicio legătură stabilită între telefoanele mobile și glioblastom. Cercetările în această direcție nu prezintă dovezi clare despre o legătură între utilizarea telefonului mobil și cancerul cerebral.

Tipuri de glioblastom

Există două tipuri de glioblastom. Glioblastomul primar este cel mai frecvent tip de glioblastom. Este și forma cea mai agresivă. Glioblastomul secundar este mai puțin frecvent și are creștere mai lentă. De obicei pornește de la un astrocitom mai mic, mai puțin agresiv. Glioblastomul secundar afectează aproximativ 10% dintre persoanele cu acest tip de cancer cerebral. Majoritatea persoanelor care dezvoltă această formă de cancer au până în 45 de ani sau mai mici.

Glioblastoamele cresc adesea în lobii frontali și temporali ai creierului. Ele pot fi găsite și în cerebel, alte părți ale creierului și măduva spinării.

Diagnostic

Testele și procedurile utilizate pentru diagnosticarea glioblastomului includ:

• Examen neurologic – În timpul unui examen neurologic, medicul vă va întreba despre semnele și simptomele care sunt prezente. Medicul poate verifica vederea, auzul, echilibrul, coordonarea, forța și reflexele. Problemele din una sau mai multe dintre aceste zone pot furniza indicii despre partea din creier care ar putea fi afectată de o tumoră pe creier.
• Teste de imagistică – Testele imagistice pot ajuta medicul să determine localizarea și dimensiunea tumorii cerebrale. RMN este adesea folosită pentru a diagnostica tumorile cerebrale și poate fi utilizat împreună cu imagistica RMN specializată, cum ar fi RMN funcțional și spectroscopia cu rezonanță magnetică. Alte teste de imagistică pot include CT și tomografie cu emisie de pozitroni (PET).
• Biopsia – O biopsie poate fi făcută cu un ac înainte de intervenție chirurgicală sau în timpul intervenției chirurgicale pentru a îndepărta glioblastomul, în funcție de situația particulară și de localizarea tumorii. Proba de țesut suspect este analizată în laborator pentru a determina tipurile de celule și nivelul lor de agresivitate.

Tratament

Opțiunile de tratament pentru glioblastom includ:

Chirurgie pentru îndepărtarea glioblastomului

Scopul este eliminarea cât mai multor tumori posibil. Dar, deoarece glioblastomul crește în țesutul cerebral normal, îndepărtarea completă nu este posibilă. De asemenea, nici termenul de glioblastom vindecat nu este corect. Din acest motiv, majoritatea persoanelor primesc tratamente suplimentare după intervenția chirurgicală pentru a viza celulele rămase. Chiar și o rezecție totală pentru glioblastom lasă întotdeauna în urmă boala microscopică. Glioblastomul are „tentacule” care se întind de la masa tumorală principală. Aceste tentacule sunt invizibile cu ochiul liber și chiar și cu multe dintre cele mai avansate tehnologii imagistice. O rezecție globală totală a unei tumori cerebrale este definită ca îndepărtarea a cel puțin 98% sau mai mult din tumoră. Uneori poate fi vorba de o tumora cerebrala neoperabila.

Radioterapia

Radioterapia utilizează fascicule de energie ridicată, cum ar fi raze X sau protoni, pentru a ucide celulele canceroase. În timpul terapiei cu radiații, pacientul stă pe o masă de examinare în timp ce un dispozitiv se mișcă în jurul său, direcționând fascicule către puncte precise din creier. Majoritatea pacienților supuși radioterapiei pentru glioblastom primesc radioterapie pe bază de fotoni, cum ar fi radioterapia IMRT. IMRT utilizează mai multe fascicule de raze X realizate din fotoni în diferite unghiuri pentru a trata zona în care a fost îndepărtată tumora și pentru orice tumoră lăsată în urmă, chiar dacă aceasta este doar o boală microscopică.

Pacienții cu alte tipuri de tumori cerebrale sau care necesită radiații atât la nivelul creierului cât și al coloanei vertebrale pot primi un alt tip de radioterapie, inclusiv terapia cu protoni. Până în prezent, nu s-a demonstrat că terapia cu protoni este mai eficientă decât radiația fotonică standard pentru glioblastom.

Chimioterapia

Chimioterapia folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase. În unele cazuri, în timpul intervenției chirurgicale, creierul poate fi supus chimioterapiei. Se folosește un sistem special care  eliberează medicament și distruge celulele canceroase. După intervenție chirurgicală, temozolomida  – utilizată ca pilula – este adesea utilizată în timpul și după radioterapie. Alte tipuri de chimioterapie pot fi recomandate dacă apare glioblastomul. Aceste alte tipuri de chimioterapie sunt adesea administrate intravenos.

Chimioterapia cel mai frecvent utilizată pentru glioblastom se numește temozolomidă (TMZ), iar căderea părului în cancer nu este de obicei unul dintre efectele secundare ale acestei forme de chimioterapie. Cu toate acestea, tratarea glioblastomului cu radioterapie la nivelul creierului poate cauza pierderea părului în jurul regiunii capului în care pătrunde fasciculul de radiații. După ce radioterapia este completă, părul aproape întotdeauna crește la loc.

Terapia tumorilor cu câmpuri electrice (TTF)

TTF folosește un câmp electric pentru a distruge capacitatea celulelor tumorale de a se multiplica. TTF implică aplicarea de plăcuțe adezive la nivelul scalpului. Plăcuțele sunt conectate la un dispozitiv portabil care generează câmpul electric. TTF este combinată cu chimioterapia și poate fi recomandată după radioterapie.

Terapia medicamentoasă țintită

Medicamentele țintite se concentrează pe anomalii specifice în celulele canceroase care le permit să crească și să se dividă. Medicamentele atacă aceste anomalii, provocând moartea celulelor canceroase. Bevacizumab (Avastin) vizează semnalele pe care celulele de glioblastom le trimit organismului, care determină producerea de noi vase de sânge și furnizarea de sânge și substanțe nutritive celulelor canceroase. Bevacizumab poate fi o opțiune dacă glioblastomul reapare sau nu răspunde la alte tratamente.

Alte terapii sunt folosit ca tratament paliativ, inclusiv unele forme de glioblastom tratament naturist.

Glioblastom prognostic

Timpul mediu de supraviețuire în glioblastom este de 15- 16 luni la persoanele care beneficiază de intervenții chirurgicale, chimioterapice și tratament radiologic, iar pentru glioblastom faza terminala este mai puțin. De asemenea, pentru metastaze cerebrale durata de viata este foarte mica. Mediu înseamnă că jumătate dintre toți pacienții cu această tumoră supraviețuiesc acestei perioade de timp. Cu toate acestea, rata de supraviețuire depinde de la pacient la pacient.

Copiii cu tumori de grad  mare tind să supraviețuiască mai mult decât adulții. Aproximativ 25% dintre copiii care au această tumoră trăiesc timp de 5 ani sau mai mult.

Tratamente noi prelungesc speranța de viață chiar mai mult. Persoanele ale căror tumori au un marker genetic favorabil numit metilarea MGMT au rate de supraviețuire mai bune. MGMT este o genă care repară celulele deteriorate. Când chimioterapia ucide celulele glioblastomului, MGMT le repară. Metilarea MGMT previne această reparație și asigură că mai multe celule tumorale sunt ucise.

Referinte:
(1) Glioblastoma, link: https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/2491/glioblastoma
(2) 7 glioblastoma myths, link: https://www.mdanderson.org/publications/cancerwise/7-glioblastoma-brain-tumor-myths.h00-159299889.html
(3) What Is Gliobastoma?, link: https://www.healthline.com/health/brain-tumor/glioblastoma#glioblastoma-symptoms
(4) Glioblastoma, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/glioblastoma/cdc-20350148
(5) What Is Glioblastoma?, link: https://www.webmd.com/cancer/brain-cancer/what-is-glioblastoma#1
(6) Glioblastoma Tumors, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17032-glioblastoma-tumors