Aspartamul este un îndulcitor artificial găsit în numeroase produse procesate. Iată ce este acesta mai exact, în ce produse este adăugat şi ce efecte adverse şi riscuri are.

CUPRINS:

1. Ce este aspartamul?
2. Produse care conțin aspartam
3. Aspartam – reacții adverse şi contraindicaţii
4. Aspartamul – agent cancerigen?

Ce este aspartamul?

Aspartamul este un îndulcitor artificial. Este utilizat ca aditiv alimentar într-o serie de alimente, inclusiv băuturi răcoritoare, deserturi, cereale pentru micul dejun și gumă de mestecat și este de asemenea disponibil ca îndulcitor ca atare.

Este un îndulcitor artificial format din acid aspartic și fenilalanină. Acidul aspartic este un aminoacid neesențial care se găsește în mod natural în corp, iar fenilalanina este un aminoacid esențial, pe care oamenii îl obțin din surse precum carne, lactate, nuci și semințe. Atunci când sunt combinate, aceste ingrediente sunt de 200 de ori mai dulci decât zahărul obișnuit și foarte scăzute în calorii.

Cum a fost obținut?

Este obţinut din acid aspartic și fenilalanină, care sunt constituenți normali ai proteinelor. Aspartamul a fost inventat în 1965 de James Schlatter, care era chimist pentru G. D. Searle and Company, acum o filială a Pfizer. Acesta lucra la dezvoltarea unui medicament pentru ulcer când a descoperit proprietățile compusului obținut.

Când aspartamul este digerat, acesta este împărțit în cei doi aminoacizi: acidul aspartic și fenilalanina. De asemenea, este produsă o cantitate mică de metanol. Aceste componente se găsesc și în mod natural în alimente, cum ar fi carne, lapte, fructe și legume. Organismul folosește aceste componente în același mod, indiferent dacă provin din aspartam sau din alimente. De fapt, aceste componente sunt furnizate în cantități mult mai mari de produsele alimentare obișnuite consumate zilnic, decât de aspartam.

Ce sunt îndulcitorii artificiali?

Înlocuitorii de zahăr sunt îndulcitori pe care îi utilizăm în loc de zahăr. Unii producători își numesc îndulcitorii „naturali”, chiar dacă sunt prelucrați sau rafinați. Îndulcitorii artificiali sunt cunoscuți și ca îndulcitori intenși, deoarece sunt de multe ori mai dulci decât zahărul.

Indulcitorii artificiali pot fi alternative atractive la zahăr, deoarece nu conțin practic niciun fel de calorii.

Produse care conțin aspartam

Un număr foarte mare și o varietate de produse alimentare sunt îndulcite cu aspartam. Unele exemple includ băuturi carbogazoase – mai ales băuturi carbogazoase dietetice, deserturi congelate, dulciuri „fără zahăr”,  iaurt, gumă de mestecat și anumite vitamine masticabile.

Pentru a vedea dacă un produs conține aspartam, citiți eticheta. Doza admisă e de 50mg per kilogram de greutate corporală.

Ori de câte ori un produs este etichetat „fără zahăr”, asta înseamnă de obicei că are un îndulcitor artificial în locul zahărului. Deși nu toate produsele fără zahăr conțin aspartam, acesta este unul dintre cei mai populari îndulcitori. Este disponibil pe scară largă într-o serie de produse ambalate.

Aspartam – reacții adverse

Conform American Cancer Society, aspartamul este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul. Așadar, este nevoie doar de o cantitate foarte mică pentru a oferi alimentelor și băuturilor un gust dulce. Recomandările zilnice privind dozele admise conform FDA și EFSA sunt:

• FDA: 50 mg pe kilogram de greutate corporală
• EFSA: 40 mg pe kilogram de greutate corporală

O doză de băutură răcoritoare dietetică conține aproximativ 185 mg de aspartam. Astfel, e nevoie de o cantitate foarte mare de sucuri, de exemplu, ca să apară efecte adverse. Cu toate acestea, există unele contraindicații pentru aspartam. Persoanele care au o afecțiune numită fenilcetonurie (PKU) nu ar trebui să consume aspartam. Persoanele care iau medicamente pentru schizofrenie ar trebui să evite, de asemenea, aspartamul.

Fenilcetonuria și aspartamul

Persoanele cu fenilcetonurie au prea multă fenilalanină în sângele lor. Fenilalanina este un aminoacid esențial care se găsește în surse proteice, cum ar fi carne, pește, ouă și produse lactate. Este, de asemenea, unul dintre cele două ingrediente ale aspartamului. Persoanele cu această afecțiune nu pot procesa în mod corespunzător fenilalanina. Dacă aveți această afecțiune, aspartamul este foarte toxic.

Dischinezie tardivă și aspartamul

Dischinezia tardivă (TD) este considerată a fi un efect secundar al unor medicamente pentru schizofrenie. Fenilalanina din aspartam poate intensifica mișcările musculare necontrolate date de boală.

Alte cercetări susțin că există o legătură între aspartam și alte afecțiuni, inclusiv:

• cancer;
• convulsii;
• migrene;
• depresie;
• ADHD;
• amețeli;
• creștere în greutate;
• boala Alzheimer;
• scleroză multiplă (SM).

Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a confirma sau invalida conexiunile între aceste afecțiuni și aspartam, dar în prezent există încă rezultate inconsistente în studii. Unele surse raportează un risc crescut, simptome sau accelerarea bolii, în timp ce altele nu raportează rezultate negative legate de consumul de aspartam.

Aspartamul și riscul de cancer

Zvonurile și îngrijorările cu privire la aspartam care ar putea provoca o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul, sunt de mai mulți ani. Unele dintre preocupările legate de cancer provin din rezultatele studiilor pe șobolani publicate de un grup de cercetători italieni, care sugerau că aspartamul ar putea crește riscul apariției unor cancere de sânge (leucemii și limfoame). Cu toate acestea, revizuirile ulterioare ale datelor din aceste studii au pus în discuție aceste rezultate.

Rezultatele studiilor epidemiologice ale legăturilor posibile între aspartam și cancer (inclusiv cancere legate de sânge) nu au fost consecvente.

FDA a ajuns la concluzia că „utilizarea aspartamului ca îndulcitor cu scop general este sigură”. Sigur că vorbim de doze minime. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a declarat că cercetările actuale nu prezintă un risc crescut asociat cu consumul de aspartam legat de creșterea riscului de leucemie, tumori cerebrale sau o varietate de cancere, inclusiv cancere cerebrale, limfatice și hematopoietice (cancere de sânge).

Deși cercetările privind o posibilă legătură între aspartam și cancer continuă, aceste agenții sunt de acord că studiile făcute până acum nu au găsit o astfel de legătură și mai sunt necesare cercetări în acest sens.

Mecanismul de la bază

Aspartamul este metabolizat în tractul gastro-intestinal la oameni (și rozătoare) în acid aspartic, fenilalanină și metanol. Metanolul este transformat în formaldehidă și apoi în acid formic. Formaldehida este cunoscută drept un cancerigen.

Pe de altă parte, deși metanolul, o substanță care poate provoca orbire, este produs atunci când aspartamul este digerat, cantitatea este foarte redusă – ar fi necesar să se consume cantități extrem de mari de alimente cu aspartam pentru a atinge niveluri periculoase. Multe produse furnizează de câteva ori mai mult metanol decât alimentele îndulcite cu aspartam. Rezultatele studiilor de carcinogenitate (studii care examinează dacă o substanță poate provoca cancer) pentru îndulcitori nu arată dovezi clare despre o asociere cu cancerul la oameni.

Ce este formaldehida?

Formaldehida este un produs chimic incolor, inflamabil, cu miros puternic, care este utilizat în materialele de construcție și pentru a produce multe produse de uz casnic. Este utilizată în produse din lemn presat, cum ar fi plăci, placaj și fibre, lipiciuri și adezivi, țesături și anumite materiale de izolare. Formaldehida apare, de asemenea, în mod natural în mediu. Este produsă în cantități mici de majoritatea organismelor vii ca parte a proceselor metabolice normale.

Formaldehidă poate cauza cancer?

Deși efectele pentru sănătate pe termen scurt ale expunerii la formaldehidă sunt bine cunoscute, se cunosc mai puține despre efectele sale potențiale pe termen lung asupra sănătății. În 1980, studiile de laborator au arătat că expunerea la formaldehidă poate provoca forme de cancer nazal la șobolani. În 1987, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA a clasificat formaldehida drept cancerigen uman probabil în condiții de expunere neobișnuit de mare sau prelungită. Din acel moment, unele studii pe subiecți umani au sugerat că expunerea la formaldehidă este asociată cu anumite tipuri de cancer.

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) clasifică formaldehida drept cancerigen uman.

Principala modalitate de expunere a oamenilor la formaldehidă este prin inhalare. Forma lichidă poate fi absorbită prin piele. Oamenii pot fi, de asemenea, expuși la cantități mici consumând alimente sau lichide care conțin formaldehidă.

Ce sunt agenții cancerigeni?

Un cancerigen este un element care poate provoca cancer. Poate fi o substanță din aer, un produs pe care îl utilizați sau un produs chimic din alimente și băuturi.

Doar pentru că ai avut contact cu un cancerigen nu înseamnă că vei dezvolta cancer. Riscul de a te îmbolnăvi depinde de mulți factori, inclusiv durata de expunere și genetica.Cercetătorii folosesc diferite metode pentru a decide dacă un element ar trebui să fie numit cancerigen.

Un cancerigen nu cauzează întotdeauna cancer la fiecare persoană, de fiecare dată când există orice fel de expunere. Unele pot fi cancerigene numai dacă o persoană este expusă într-un anumit mod (de exemplu,înghițire și nu atingere).

Chiar dacă o substanță sau o expunere este cunoscută sau suspectată pentru a provoca cancer, acest lucru nu înseamnă neapărat că poate sau trebuie evitat cu orice preț. De exemplu, lumina solară este o sursă majoră de raze ultraviolete (UV), care sunt o cauză cunoscută a cancerului de piele, dar nu este practic (sau recomandabil) evitarea completă a soarelui.

Referinte:
(1) Aspartame and cancer, link: https://www.cancertherapyadvisor.com/home/tools/fact-sheets/aspartame-and-cancer/
(2) Artificial Sweeteners and Cancer, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/diet/artificial-sweeteners-fact-sheet
(3) The truth about sweeteners, link: https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/are-sweeteners-safe/
(4) Artificial sweeteners and other sugar substitutes, link: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/artificial-sweeteners/art-20046936
(5) Artificial sweeteners: sugar-free, but at what cost?, link: https://www.health.harvard.edu/blog/artificial-sweeteners-sugar-free-but-at-what-cost-201207165030
(6) Can Aspartame Cause Cancer? The Facts, link: https://www.healthline.com/health/food-safety/aspartame-cancer