Alimentele care ar putea crește riscul de cancer

alimentele prajite si cancerul

Alimentele consumate pot influența sănătatea întregului organism. Dacă cele mai multe sunt benefice și susțin buna funcționare a sistemelor corpului, altele, în anumite condiții, pot crește riscul pentru unele boli, inclusiv cancer.

CUPRINS:

1. Informații generale
2. Alimentele și riscul carcinogen
3. De ce unele alimente ar putea crește riscul de cancer?
4. Alimentele și riscul de cancer – principalele controverse
5. Sfaturi

Informații generale

Alimentația noastră reflectă modul în care ne simțim și sănătatea generală. Alimentația poate influența riscul de cancer. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de 40% dintre toate cazurile de cancer ar putea fi prevenite, și se estimează că o treime dintre cazuri sunt date de stilul de viață nesănătos și obiceiurile noastre de zi cu zi.

Unele cercetări și meta-analize au arătat că produsele alimentare procesate din carne, ca bacon, mezeluri, hot dog etc. cresc riscul de cancer, iar carnea roșie (vită, porc, miel etc.) are potențial carcinogen. Pe de altă parte, alte studii au sugerat că alimentația bazată pe produse vegetale poate conferi protecție împotriva cancerului. Astfel de studii susțin și recomandă un stil alimentar axat mai ales pe produse vegetale ca mod de a reduce riscul de cancer, mai ales cancer mamar, cancer de prostată, cancer de colon, cancer de vezică etc.

Grăsimile saturate au ridicat, de asemenea, semne de întrebare. Dietele bogate în grăsimi se pare că pot crește nivelul de estrogen, în timp ce dietele pe bază de produse vegetale pot menține estrogenul în limite normale, fără a favoriza dezvoltarea celulelor canceroase. De asemenea, s-a observat că fibrele pot ajuta organismul să elimine excesul de estrogen.

Alimentele și riscul carcinogen

Cancerul este o cauză importantă de deces la nivel global în prezent. Alimentele consumate și dieta par să aibă un rol substanțial în etiologia cancerului și se studiază tot mai mult relația dintre alimentație și dezvoltarea cancerului.

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (International Agency for Research on Cancer – abreviat IARC) a publicat IARC Monographs on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans, care este o clasificare complexă ce include substanțele care pot avea efect carcinogen la oameni. Acestea sunt clasificate ca:

  • Grup 1 – substanțe carcinogene la oameni;
  • Grup 2 A– substanța e cel mai probabil carcinogenă la oameni;
  • Grup 2 B – substanța e posibil carcinogenă la oameni;
  • Grup 3 – nu este clasificată ca fiind carcinogenă la oameni;â
  • Grup 4 – substanța cel mai probabil nu e carcinogenă.

Tipul agentului carcinogen depinde de produs. Unele ajung în alimente accidental, ca în timpul creșterii sau procesării. De asemenea, unele pot fi contaminate de unii fungi carcinogenici ca aflatoxina, care depinde de procesele de depozitare. Altele pot fi deja prezente în alimente, iar altele sunt adăugate intenționat, ca anumiți conservanți, coloranți etc.

De ce unele alimente ar putea crește riscul de cancer?

Pentru a înțelege posibilele cauze ale cancerului și de unde provin, trebuie să clarificăm cauza mutațiilor genetice și ale ADN-ului. Substanțele chimice carcinogene, radiațiile, obezitatea, hormonii, inflamațiile cornice, fumul de țigară, unele virusuri sunt câțiva dintre factorii care au fost până în prezent asociați cu dezvoltarea cancerului. Cancerul este cauzat de modificări în ADN-ul celular, unele modificări fiind moștenite de la părinți, iar altele fiind date de factorii de mediu. Acești factori de mediu includ alimentația, fumatul, activitatea fizică, expunerea la anumite radiații sau substanțe, tratamente medicale, mediul de lucru, mediul de viață, poluarea.

Substanțele și acești factori care pot duce la cancer sunt numiți agenți carcinogeni. Unii nu afectează direct ADN-ul, dar pot duce la cancer prin alte moduri. Unul al fi faptul că produc diviziunea celulară la o rată anormală, ceea ce la rândul ei crește riscul de modificări ADN. Aceste substanțe carcinogene nu produc de fiecare dată cancer. Unele pot cauza caucer după expunere prelungită sau la doze mari, iar în alte cauzri riscul depinde de alți factori.

dieta si cancerul

Inflamația și cancerul

Inflamația poate fi benefică unori, când sistemul imunitar este activat pentru a ataca un agent patogen. Mai este, însă, inflamația nocivă, sau cronică. În acest caz, răspunsul inflamator este excesiv. Acest răspuns este măsurat pe baza proteinei C-reactive – unele cercetări sugerează că este o asociere între nivelul crescut de proteina C reactivă și numeroase boli cronice, cum ar fi cancer, artrită, boli cardiovasculare, diabet. Pentru a controla inflamația se recomandă un stil de viață sănătos și echilibrat, iar dieta antiinflamatorie poate fi utilă în acest sens. Ideea din spatele acestei diete este axarea pe alimente care pot reduce inflamațiile din corp, favorizând vindecarea.

Alimentele si cancerul – relatie de cauzalitate sau factor de risc?

Unele alimente nu previn cancerul în sine, la fel cum alimentele nu produc celule canceroase în sine. E vorba de faptul că unele alimente protejează funcțiile organismului, în timp ce altele le pot deteriora, ceea ce creează un mediu prielnic pentru dezvoltarea celulelor canceroase. De asemenea, alimentele nesănătoase pot duce la obezitate, care este, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului.

Alimentele și riscul de cancer – principalele controverse

carnea procesata si cancerul

Carnea rosie, carnea procesată si riscul de cancer

Nu sunt dovezi clare care să arate că produsele din carne procesată sau carnea roșie favorizează concret riscul de cancer. Fundația Mondială de Cercetare a Cancerului (The World Cancer Research Fund WCRF) recomandă evitarea consumului de carne procesată. Aceasta include orice tip de carne ce a fost conservată sau procesată prin adaos de sare sau afumare, sau prin adaosul de conservanți chimici. În această categorie intră mezelurile, cârnăciorii, hot dog, șuncă, bacon, burgeri etc.

Cercetările sugerează că un aport mediu de 50 g carne procesată zilnic poate crește riscul de cancer colorectal cu 18 procente. IARC și Institutul American de Cercetare a Cancerului recomandă eliminarea completă a cărnurilor procesate din dietă. Asocierea dintre carnea procesată și cancer este dată de nitrați, nitriți și sodiu, substanțe ce pot contribui la formarea de nitrozamine, substanțe cunoscute ca fiind carcinogene.

Gătirea cărnii la temperaturi mari duce la formarea de agenți cancerigeni. Aceștia se formează când aminoacizii din carne reacționează cu căldura. Reacțiile apar la 100 grade Celsius, dar mai ales la temperaturi mai mari de atât. Cu cât carnea este gătită la temperaturi mai mari și mai mult timp, cu atât apar mai mulți astfel de compuși.

Concluzii și recomandări

Deși studiile susțin o colexiune între carnea roșie și riscul de cancer, rezultatele sunt oarecum mixte și depind de mulți alți factori. Pare a fi, de asemenea, vorba de o reacție doză-răspuns, adică efectele depind de cantitatea de carne consumată și de conținutul de compuși nocivi. Când vine vorba de carnea procesată, rezultatele sunt puțin mai clare și se recomandă limitarea consumului de carne de acest tip.

Se recomandă evitarea administrării de cărnuri procesate copiilor, mai ales pentru că sistemul lor digestiv este încă în proces de dezvoltare, dar și pentru că obiceiurile alimentare se învață de la cele mai fragede vârste. Substituenții recomandați pentru cei mici sunt peștele și carnea slabă, fără grăsime.

Tot Fundația Mondială de Cercetare a Cancerului recomandă ca adulții, mai ales bărbații, să reducă aportul de carne roșie. Se recomandă limitarea la mai puțin de 500 g carne roșie gătită (sau 700 g carne înainte de gătire) pe săptămână. Alte studii sugerează că alimentele din carne preparate la grătar sau prăjite (de unde rezultă fum) pot crește mai mult riscul de cancer, dar mai sunt necesare studii în acest sens.

Alcoolul și riscul de cancer

Alcoolul este considerat de Organizația Mondială a Sănătății și nu numai, un agent cancerigen. Când organismul metabolizează alcoolul, produce acetaldehida, un compus chimic ce poate afecta ADN-ul, crescând astfel riscul de cancer. Cercetările sugerează că riscul crește direct proporțional cu aportul de alcool. Cancerele asociate cel mai des cu aportul de alcool sunt cancerele de cap și gât, cancerul esofagian, cancerul hepatic, cancerele colorectale etc.

Consumul moderat de alcool este definit ca o băutură pe zi pentru femei maximum și cel mult 2 băuturi pe zi în cazul bărbaților – o băutură înseamnă un pahar cu vin, o bere sau 30 ml tărie. Consumul crescut de alcool crește riscul de cancer oral, cancer de gât, cancer de laringe, esofagian sau cancer hepatic.

Citește aici mai multe despre legătura dintre alcool și cancer.

Alimentele modificate genetic si cancerul

Alimentele modificate genetic sunt create prin inserarea de gene de la o altă specie. Aceste alimente sunt produse de la organisme care au suferit o serie de modificări la nivelul ADN-ului prin intermediul ingineriei genetice.

Cercetările realizate până în prezent nu infirmă, dar nici nu confirmă ideea că alimentele modificate genetic pot crește riscul de cancer.

Dacă ești îngrijorat cu privire la acest aspect, alege alimentele organice, carnea de la animale crescut și hrănite organic, citește etichetele pentru a identifica astfel de alimente și cumpără de la producători locali.

Alimentele ultra procesate si cancerul

Alimentele pot fi grupate în 4 mari categorii, în funcție de gradul de procesare:

1. Alimente minim procesate sau neprocesate – legume, cereale, leguminoase, fructe, fructe oleaginoase, carne, fructe de mare, lapte, ouă;â

2. Ingrediente culinare procesate – ierburi, condimente, oțet balsamic, uleiuri etc.;

3. Alimente procesate – sunt rezultatul adăugării de uleiuri, zaharuri sau ierburi la alimente înainte de ambalare – exemplu includ pâinea, brânza, ton etc (astfel de alimente au fost modificate, dar nu într-un mod care să afecteze sănătatea);

4. Alimente ultra-procesate – alimente cu conținut caloric ridicat care au trecut printr-o multitudine de procese și care conțin adaousuri chimice – băuturile carbogazoase, chiocolata, chips-uri, dulciuri, cereale mic-dejun, supe instant, hotdog etc.

Alimentele ultra-procesate sunt preparate industriale, care pe lângă sare, zahăr, uleiuri conțin și alte substanțe care sunt aditivi ce imită calitățile senzoriale ale alimentele minim procesate. Acestea au un adaos major de conservanți, potențiatori de aromă, coloranți etc.

alimentele ultraprocesate si cancerul

Ce arată cercetările?

Relația cu riscul de cancer are la bază teoria că astfel de alimente conțin o cantitate mare de sodiu, zahăr și grăsimi, ingrediente ce cresc risscul de obezitate. Obezitatea, la rândul ei, este un factor de risc major pentru dezvoltarea anumitor forme de cancer. De asemenea, o altă teorie spune că temperaturile foarte mari utilizate în procesul de obținere a acestor alimente poate duce la formarea de compuși cancerigeni.

Un studiu din cadrul Universității Sorbona din Paris și ale cărui rezultate au fost publicate în Jurnalul Medical Britanic a arătat că alimentele ultra-procesate consumate frecvent duc la o creștere cu 12% a riscului de cancer. Studiul a analizat date de la 100.000 persoane, ce au fost monitorizate timp de 7 ani, observându-se că pentru fiecare creștere cu 10% a consumului de alimente procesate, riscul de cancer a crescut cu 12 procente.

Mai sunt necesare studii în acest sens, dar recomandarea este evitarea alimentele ultra-procesate sau limitarea consumului lor pentru a reduce riscul pentru numeroase probleme de sănătate.

Zahărul și cancerul

Nu sunt date care să confirme o legătură directă între zahăr și cancer, dar sunt alte legături indirecte. Toate celulele din corp au nevoie de zahăr (glucoză) din sânge pentru a se alimenta. Noi îi asigurăm organismului acest zahăr din alimente, care includ carbohidrați, inclusiv legume, fructe, cereale, lactate. Consumul excesiv de alimente bogate în zaharuri duce la un aport caloric ridicat, și implicit la exces de greutate și țesut adipos. Obezitatea este considerată un factor de risc pentru cancer.

zaharul si cancerul

Trebue făcută și diferența între zahărul alb care reprezintă doar „calorii goale”, fără nutrienți, și zaharurile naturale din fructe, legume etc. De asemenea, zahărul nu accelerează creșterea celulelor canceroase. Toate celulele au nevoie de glucoză pentru a se dezvolta, dar consumul mai mare de zahăr nu va accelera rata de creștere. De cealaltă parte, privarea celulelor canceroase de zahăr nu reduce rata de creștere.

Alimentele arse si cancerul

Un grup de substanțe carcinogene numite hidrocarburi aromate policiclice (PAH) și amine heterociclice (HAs) sunt produse când alimentele sunt supra-gătite sau arse. Alimentele afumate sau preparate la grătar conțin cantități mici de PAH, astfel că sunt în general considerate sigure dacă sunt consumate în limite normale. Aceste substanțe se formează când grăsimea din carne și sucurile se ard. Cu toate acestea, se recomandă gătirea la temperaturi mici când e posibil, și limitarea consumului crescut de alimente gătite la grătar cu cărbuni. Metode de gătire la temperaturi mici includ gătirea la aburi, fierberea, poșarea, bain marie, roasting la cuptor, coacere, gătire la microunde etc.

De asemenea, la temperaturi mari de gătire se formează acrilamidele, compuși cu potențial toxic și cancerigen. Acrilamida este formată în urma reacțiilor dintre asparagină, care este un aminoacid natural și unii carbohidrați. Acrilamida nu se formează în urma fierberii. O regulă de aur este gătirea alimentelor până se formează crustă galbenă, nu maronie sau neagră. Acrilamida este deficită de IARC și alte astfel de agenții ca fiind un compus probabil cancerigen.

alimentele arse si cancerul

Grăsimile și cancerul

Până în prezent nu s-a putut stabili o relație directă între aportul de grăsimi în sine și anumite tipuri de cancer. Cu toate acestea, o alimentație bogată în grăsimi poate duce la obezitate, care este un factor de risc pentru numeroase forme de cancer, inclusiv cancer de colon, cancer mamar, cancer renal, cancer esofagian, cancer de vezică sau cancer endometrial.

Îndulcitorii artificiali

Îndulcitorii artificiali ca aspartam, ciclamat sau zaharina se consideră că, așa cum au arătat studiile de laborator pe animale, ar putea crește riscul de cancer de vezică. Cu toate acestea, în alimentația noastră ar fi necesare cantități de sute de ori mai mari pentru ca aceste efecte văzute în laborator să se aplice. Astfel, mai sunt necesare cercetări suplimentare ca să putem spune că aceștia sunt produși cancerigeni.

Alimente murate și sărate

Alimentele procesate sau conservate, dar și murăturile conțin nitrat, care are potențialul de a crește riscul de cancer după cum au arătat studiile de laborator pe animale. În schimb, efectele asupra oamenilor nu sunt clare, astfel că sunt sigure dacă sunt consumate în limite normale. Riscul ar fi dat de aportul crescut de sare, sarea fiind asociată cu anumite riscuri și se recomandă consumul în limite normale.

Unele date sugerează că sarea (din alimente sărate, alimente procesate și sare adăugată) poate crește riscul de cancer de stomac. Se recomandă evitarea consumului excesiv de sare și evitarea consumului a mai mult de 6 g sare pe zi (din toate sursele), echivalentul a 2.300 mg sodiu.

Sfaturi

sfaturi alimente si prevenirea cancerului

Adoptă o alimentație completă și sănătoasă

Este important să consumăm alimente din toate grupele alimentare și alimente variate, în cantitățile recomandate. Acest lucru este extrem de important pentru menținerea sănătății. Cele 5 grupe alimentare sunt fructe și legume, proteine animale și vegetale, cereale integrale, lactate și grăsimi sănătoase.

Consumă suficiente legume și fructe – cel puțin 5 porții pe zi

O alimentație bogată în fructe șu legume poate oferi extrem de multe beneficii organismului. Fructele și legumele au un conținut redus de grăsimi și un conținut mai mare de fibre, vitamine și minerale comparativ cu produsele de origine animală.

  • Încearcă să consumi fructe și legume de toate culorile, pentru a beneficia de toți nutrienții și fitonutrienții.
  • Încearcă tot felul de fructe noi sau legume de care nu ai mai încercat până acum, sau pur și simplu alege varietatea la orice masă.
  • Încearcă uneori să înlocuiești carnea din anumite preparate cu produse vegetale, care imita textura cărnii, ca ciuperci, dovleac, morcov etc.
  • Încearcă să consumi cât mai multe legume și fructe proaspete, crude, negătite.
  • Consume fructe și legume întregi în detrimentul sucurilor de fructe. Sucurile de fructe înseamnă că fibrele s-au pierdut în procesul de stoarcere, și vorbim doar de o concentrație mai mare de zaharuri.
  • Alege gustări sănătoase, ca felii de morcov, broccoli, țelină etc.
  • Deși se recomandă fructele și legumele proaspete, cele congelate sunt la fel de bune și cea mai mare majoritate a vitaminelor și mineralelor este păstrată chiar și după congelare.

Limitează aportul de grăsimi

Se recomandă să limităm consumul de grăsimi la 30 g pe zi, și ca mai puțin de 10% din totalul de calorii zilnice să provină din grăsimi saturate. Evită și grăsimile trans, care sunt găsite în margarine, produse de patiserie, panificație, dulciuri, alimente prăjite etc.

  • Evită dressing-urile în exces și pe cele din comerț. Alege să îți prepari tu dressing-ul pentru salată folosind o cantitate mai mică de ulei.
  • Evită alimentele cu un conținut mare de grăsimi, ca alimentele prăjite, margarina etc.
  • Evită alimentele intens procesate care au un adaos mare de sare, grăsimi și conservanți.
  • Îndepărtează grăsimea sau pielea de pe carne înainte de a o găti.
  • Alege carne slabă și pește slab, cu un conținut redus de grăsime.
  • Alege lactatele cu un conținut redus de grăsimi.

Limitează consumul de carne roșie și carne procesată

  • Alege puiul și peștele în locul cărnii de porc sau vită.
  • Evită să consumi carne seara la cină.
  • Alege la unele mese să înlocuiești carnea cu surse de proteine vegetale, ca linte, mazăre, fasole etc.
  • Redu consumul de carne roșie la o dată pe săptămână sau mai puțin și evită gătirea timp îndelungat și la temperaturi foarte mari.
  • Limitează sau evită complet consumul de carne procesată.
  • Alege metode de gătire care evită căldura excsivă și directă, ca gătire la aburi, coacere, poșare etc.
  • Formarea de compuși chimici în timpul gătirii poate fi redusă prin marinare sau gătire la microunde înainte de prăjire, fierbere sau preparare la grătar.

Alegerile mici fac diferența

  • Alege lactalele fără grăsimi sau cu un conținut redus de grăsimi.
  • Evită alimentele afumate sau conservate în sare.
  • Alege porții mici la fiecare masă și respectă cele 3 mese principale ale zilei.
  • Alege metode de gătit sănătoase, ca preparare la cuptor sau la aburi.
  • Alege cereale integrale.
  • Alege de fiecare dată alimentele de sezon.
  • Poți opta pentru alimentele organice pentru a reduce conținutul de produse chimice utilizate pentru creșterea lor.
  • Evită excesul de zahăr, alimentele ultra-procesate și cu adaouri de conservanți, coloranți sau arome.

Atenție! Alimentația este doar unul dintre factorii ce țin de stilul de viață care influențează riscul de a dezvolta cancer. Fumatul, obezitatea, alcoolul, expunerea la soare și activitatea fizică sunt de asemenea factori extrem de importanți. Deși anumite alimente pot influența riscul de cancer, nu sunt dovezi concludente care să arate că anumite alimente pot CAUZA sau pot TRATA cancerul.

Referinte:
(1) Carcinogenic food contaminants, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2782753/
(2) Known and probable human carcinogens, link: https://www.cancer.org/cancer/cancer-causes/general-info/known-and-probable-human-carcinogens.html
(3) Animal protein and cancer risk, link: https://osher.ucsf.edu/patient-care/integrative-medicine-resources/cancer-and-nutrition/faq/animal-protein-cancer-risk
(4) Ultra processed foods linked to cancer, link: https://www.nhs.uk/news/cancer/ultra-processed-foods-linked-cancer/
(5) Consumption of ultra processed foods and cancer risk, link: https://www.bmj.com/content/360/bmj.k322
(6) Sugar and cancer risk, link: http://www.aicr.org/reduce-your-cancer-risk/diet/sugar-and-cancer-risk.html
(7) Diet, link: https://canceraustralia.gov.au/publications-and-resources/position-statements/lifestyle-risk-factors-and-primary-prevention-cancer/lifestyle-risk-factors/diet

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *