Efecte adverse în terapia canceruluir Constipaţia în tratamentul oncologic

---

Constipația este definită ca reducerea eliminării materiilor fecale şi este caracterizată prin mișcări rare ale intestinului, scaun tare, senzație de balonare abdominală sau crampe, tensiune intestinală și senzație de evacuare incompletă. Constipația poate fi un simptom al cancerului în sine din cauza presiunii care poate împiedica parțial sau total intestinul. Poate apărea, de asemenea, din cauza unor probleme de imobilitate sau de deshidratare ca urmare a tratamentului anticancerigen care afectează în mod direct intestinul sau nervii de la nivelul tractului gastro-intestinal și ca rezultat al medicaţiei.

Numărul de eliminări intestinale scade, în general, odată cu vârsta. 95% dintre adulți au eliminări intestinale de 3-21 de ori pe săptămână, iar acest lucru poate fi considerat normal, fără cauze patologice. Cel mai des întâlnit model este o defecare pe zi, dar acesta apare la mai puțin de 50% dintre oameni. Mai mult decât atât, majoritatea oamenilor nu au defecări similare în aceleași zile, ci neregulate. Din punct de vedere medical, constipația este de obicei definită ca fiind eliminarea a mai puțin de 3 scaune pe săptămână. Constipația severă este definită ca fiind asociată cu mai puțin de o eliminare intestinală pe săptămână.

Constipația indusă de opioide este o problemă la pacienții care necesită aceste medicamente pentru gestionarea durerii. Incidența constipației la pacienții oncologici nu este bine definită. În cazul pacienţilor ce necesită îngrijiri paliative a fost raportată o prevalență de 40-64%, dar simptomul poate fi întâlnit în proporţie de 70-100% la pacienții cu cancer.

Pe lângă faptul că nu se poate goli conţinutul intestinal (eliminarea conţinutului intestinului gros de mai puţin de 3 ori pe săptămână), persoanele cu constipație pot prezenta şi următoarele simptome:

• materii fecale dure;
• dureri la defecare;
• senzaţie de blocaj la nivelul rectului;
• dureri și crampe abdominale;
• distensia abdomenului;
• reducerea apetitului;
• greață și vărsături;
• incapacitatea de a urina;

Eliminarea efectelor secundare este o parte importantă a îngrijirii și tratamentului pentru cancer. Se numește gestionarea simptomelor sau îngrijirea paliativă.

La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei şi a unor elemente nutritive din alimentele digerate. Pe măsură ce alimentele digerate trec prin intestin (colon), se formează treptat materiile fecale. Acestea sunt stocate în rect până când sunt eliminate din corp prin mişcările intestinale (defecare).

Mușchii intestinali favorizează eliminarea materiilor fecale din rect. Când ajung în rect, materiile fecale sunt solide, dar constipaţia apare când prea multă apă este absorbită înapoi în organism din intestin sau când mușchii intestinali sunt slăbiţi și au o activitate lentă.

Principalele cauze ale constipaţiei în oncologie sunt:

Tratamentele anticancerigene

Unele tratamente anticancerigene pot cauza constipație, inclusiv unele medicamente împotriva cancerului și intervențiile chirurgicale de la nivelul abdomenului.

Unele medicamente chimioterapice și alte medicamentele împotriva cancerului pot cauza constipație. Acest lucru este produs de faptul că medicamentul afectează intestinul pentru un timp.

După intervenția chirurgicală la nivelul intestinului, mușchii intestinului ar putea fi mai slăbiţi. Acest lucru poate fi temporar, dar uneori şi permanent, în funcţie de tipul de operație suferită. După acest tip de intervenție chirurgicală, există mai mulți factori ce pot cauza constipație, cum ar fi slăbirea musculaturii care îngreunează eliminarea scaunului, imposibilitatea musculaturii abdominale de a susţine eliminarea fecalelor, medicamentele anestezice sau analgezice care pot cauza constipaţie sau faptul că este redus aportul de lichide după intervenţie, ceea ce favorizează apariţia constipaţiei. Unele intervenții chirurgicale pelvine pot deteriora nervii ce ajută intestinul să funcționeze corect.

Cancerul în sine

O tumoră ce presează nervii măduvei spinării poate încetini sau opri mișcarea intestinului, lucru ce duce la constipație. Tumorile din abdomen pot afecta canalul intestinal și rectul, ceea ce îngreunează mișcarea intestinului. Constipația poate fi un simptom pentru cancerele din regiunea abdominală și rectală, cum ar fi cancerul de colon, cancerul rectal, cancerul pancreatic, cancerul ovarian și alte cancere ginecologice.

Reacții adverse ale altor medicamente

Constipația poate fi un efect secundar al multor tipuri de medicamente. Unele dintre aceste medicamente ajută la controlul simptomelor cancerului sau la reducerea efectelor secundare din tratamente. Cele mai frecvente medicamente care produc constipație la pacienții oncologici sunt analgezicele, în special medicamente pe bază de morfină (opioide), unele medicamente pentru tensiunea arterială, antidepresivele, suplimentele de vitamine, cum ar fi fierul și calciul, medicamente anticonvulsive sau antiepileptice, medicamentele pentru boala Parkinson,  medicamentele diuretice, unele medicamente pentru digestie etc.

Aportul insuficient de fibre

Consumul inadecvat de fibre alimentare crește riscul de apariție a constipației.

Consumul insuficient de apă

Corpul tau are nevoie de multe lichide pentru a menține consistența normală a scaunelor și eliminarea lor eficientă din intestin.

Sedentarismul

Lipsa exercițiilor fizice afectează peristaltismul intestina și încetinește eliminarea materiilor fecale prin intestin.

Utilizarea pe termen lung a laxativelor

Utilizarea necorespunzătoare și prelungită a laxativelor, medicamente disponibile fără prescripție medicală, poate crește în timp susceptibilitatea persoanelor la constipație. Administrarea acestor medicamente face ca intestinul să devină leneș și să nu funcționeze corect. De asemenea, ele pot afecta celulele nervoase din intestin, ceea ce face dificilă eliminarea fizică a scaunelor. 

Ignorarea nevoii de defecare

Abținerea de la defecare din diverse motive predispune la constipație. În timp ce materiile fecale sunt depozitate în intestin, se reabsoarbe o cantitate mai mare de apă și acestea devin mai dure și mai dificil de eliminat. Este important să defecați atunci când organismul transmite semnalele necesare și să evitați pe cât posibil amânarea acestui proces.

Depresie și anxietate

Persoanele cu cancer pot suferi de depresie și anxietate, tulburări care pot duce uneori la constipație. Sistemul nervos și cel digestiv sunt interconectate, astfel că atunci când sunteți deprimat, nici nervii de la nivelul sistemului digestiv nu sunt la fel de activi ca de obicei.

Alte afecțiuni medicale

Multe afecțiuni medicale, altele decât cancerul, pot cauza constipație. Printre acestea se numără: obstrucția intestinală, boala Parkinson, leziuni ale măduvei spinării, diabet, hipercalcemie (prea mult calciu în sânge), scleroză multiplă, afecțiuni tiroidiene, istoric de accident vascular cerebral, afecțiuni intestinale, boala Hirschsprung (o boală rară care este prezentă de la naștere și afectează nervii din intestin), valori scăzute de potasiu în sânge (hipokaliemie).

Medicul va stabili cauza constipației pe baza unor întrebări medicale și a unui eventual examen fizic. Este posibil să fie necesare anumite teste imagistice, cum ar fi radiografie abdominală, clismă cu bariu, sigmoidoscopie sau colonoscopie.

Este indicat ca pacientul să realizeze un jurnal al activității intestinale pentru a depista severitatea constipației, dacă există eliminări fecale sau nu timp de > 48 de ore, dacă sunt dureri sau alte simptome.

Istoricul medical ar trebui să includă o evaluare sistematică, luând în considerare bolile generale ale pacientului, nevoile lui fizice, psihosociale și funcționale. Analiza trebuie să vizeze debutul simptomelor, factorii de agravare și atenuare, frecvența și tipul activității intestinale, volumul și aspectul scaunului (consistență, culoare, miros, sânge, mucus), greață, disconfort abdominal, balonare sau flatulență.

Elementele importante ale examinării abdominale includ următoarele:

• distensie abdominală;
• peristaltism vizibil;
• sensibilitate abdominală;
• masele fecale;
• natura sunetelor intestinale.

Cea mai bună modalitate de a gestiona constipația este prevenirea acesteia. Iată câteva sfaturi și recomandări pentru prevenirea și tratarea constipației:

• Consumați mai multe fibre. Fibrele atrag apa în scaun și reglează consistența lor, ceea ce face mai ușoară eliminarea lor. Sursele de fibre includ: cereale integrale, orez brun, fructe si legume crude, legume, leguminoase, fructe uscate, semințe și nuci. Adăugați treptat mai multe fibre și grăsimi în dieta dumneavoastră. Când începeți o dietă bogată în fibre, creșteți aportul de fibre cu 5 grame pe zi. Alimente bogate în fibre: mere, piersici, zmeură, mandarine, dovleac, broccoli, varză, morcovi, conopidă, spanac, dovlecel, fasole, mazăre, cereale integrale etc. Fibrele insolubile (de exemplu, tărâțe, legume, cereale integrale) măresc volumul scaunului și consistența, ducând la distensie colonică și favorizarea peristaltismului. Când sunt combinate cu un lichid adecvat pot ajuta la prevenirea constipației.
• Consumați multe lichide. Încercați să beți 8-10 pahare de lichide pe parcursul zilei pentru a ajuta digestia. Lichidele includ apă, suc de prune și alte sucuri de fructe și legume, nectar, ceaiuri decofeinizate, limonadă etc. Aportul adecvat de lichide este un factor important în susținerea funcției intestinale normale, dar trebuie să se țină cont că posibilitatea de a consuma fluide se deteriorează odată cu progresul bolii. Cantitatea de lichide consumată poate fi îmbunătățit adăugând alimente care conțin o cantitate mare de apă, cum ar fi supe, fructe, deserturi gelatinoase, iaurt, sosuri, deserturi din lapte. Cercetările privind constipația cronică funcțională sugerează că pentru prevenirea constipației sunt necesari cel puțin 2 litri de lichide pe zi. Este necesar un minimum de 1,5 litri pentru utilizarea eficientă și sigură a fibrelor dietetice alimente.
• Consumați alimente naturale cu efect laxativ. Unele alimente acționează ca laxative naturale. Acestea includ prune, suc de prune, rubarbă și papaya. Adăugați cantități mici de tărâțe la gătit. Evitați alimentele care pot cauza constipație, cum ar fi brânzeturi, ciocolată și ouă.
• Adoptați un stil de viață activ. Chiar și 30 minute de mers pe jos ajută la prevenirea constipației. Adoptați un stil de viață activ prin efectuarea exercițiilor fizice, chiar și de intensitate redusă, care susțin sănătatea întregului organism.

Mediul fizic pentru defecare trebuie luat în considerare. Poziționarea ambelor picioare pe o suprafață solidă maximizează funcția musculară abdominală pentru a ajuta la defecare. Cel mai puternic reflex gastro-colic apare dimineața, astfel că pacientul trebuie încurajat să folosească toaleta la 20-30 minute după micul dejun.

Laxativele

Laxativele sunt frecvent prescrise în îngrijirea paliativă, iar 50% dintre pacienții sunt tratați simultan cu două sau mai multe laxative. Cu toate acestea, puține dovezi există în legătură cu eficacitatea și siguranța laxativelor în aceste cazuri. În cadrul studiilor, laxativele sunt de obicei comparate cu placebo, cu puține studii disponibile pentru a stabili eficacitatea diferențială.

Laxativele sunt medicamente care favorizează eliminarea materiilor fecale. Sunt mai multe tipuri diferite de laxative, majoritatea disponibile fără prescripție medicală. Nu luați laxative fără prescripția medicului dacă vomitați, dacă eliminați materii fecale cu sânge sau dacă există riscul de obstrucție intestinală.

Laxativele stimulante (Senokot/Dulcolax) susțin eliminarea bolului fecal pentru golirea intestinală. Se folosesc dacă nu au fost scaune în ultimele zile sau scaunul este dificil de eliminat. De obicei acționează în 6-12 ore. Laxativele osmotice (Lax-a-day/Restolax) acționează prin menținerea fluidelor în materiile fecale, pentru a reduce consistența bolului fecal și pentru a favoriza eliminarea lui.

Supozitoarele sunt medicații solide compacte care se plasează la nivelul rectului. Pot fi pe bază de glicerină sau care acționează prin inducerea de contracții la nivelul peretelui intestinal pentru a favoriza eliminarea fecalelor. Acționează de obicei după 15-60 minute.

Clisma reprezintă o cantitate redusă de medicament împreună cu un fluid sau apă inserat la nivelul colonului pentru a favoriza activitatea intestinală. Principalele tipuri sunt clisma cu fosfat de sodiu care reduce consistența materiilor fecale și produce contracții pentru eliminarea bolului fecal, și clisma cu uleiuri minerale care acoperă conținutului colonului pentru o eliminare mai rapidă.

Lubrifianții și emolienții, cum ar fi parafina lichidă, ușurează defecarea prin înmuierea scaunului. Trebuie utilizați cu prudență din cauza riscului de infiltrare anal, a iritațiilor și a riscului de reducere a absorbției vitaminelor liposolubile.

Medicamente care pot fi prescrise de medicul dumneavoastră pentru constipație:

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda unul sau mai multe dintre următoarele medicamente pentru a preveni sau trata constipația:

• Bisacodil (Dulcolax®)
• Psyllium (Metamucil ®) - este un supliment de fibre care reglează funcția colonului pentru cazurile de constipație ușoară;
• Senna
• Docusat de sodiu (reduce consistența materiilor fecale);
• Supozitoare cu glicerină
• Citrat de magneziu
• Hidroxid de magneziu
• Lactuloză
• Sorbitol și fosfat de sodiu

Constipația care durează mult timp poate duce la întărirea excesivă a fecalelor și impactarea lor la nivel rectal. Constipația severă poate indica obstrucția intestinului (blocaj), o afecțiune gravă cauzată de alte probleme medicale. Hemoroizii pot fi cauzați de constipație.

Solicitați ajutorul medicului dacă:

• Nu ați eliminat materii fecale în ultimele 3 zile.
• Prezentați sânge în scaun.
• Nu ați defecat nici după administrarea laxativelor.
• Aveți crampe și vărsături persistente.

Consecințele constipației pot fi grave, precum impactare rectală, hemoroizi, leziuni rectale, fisuri anale, prolaps, obstrucție intestinală parțială sau totală, perforarea colonului, infecții, sepsis, aritmii cardiace sau sincopă, afectarea absorbției medicamentelor administrate oral.