Citeste mai multe despre sindromul mana-picior in cancer – care sunt semnele si simptomele care apar, cauzele, factorii de risc, precum si metode de tratament recomandate.

CUPRINS:

1. Ce este sindromul mana-picior?
2. Simptome
3. De ce apare acest efect advers?
4. Tratament

Ce este sindromul mana-picior?

Sindromul mana-picior (numit si eritrodisestezie palmo-plantara) este un efect secundar al unor medicamente de chimioterapie. Poate provoca roseata, umflare si vezicule pe palme si talpi. Doar cateva medicamente tind sa provoace acest efect advers. Retineti ca sindromul mana-picior NU este acelasi lucru cu boala gura-mana-picior.

Ameliorarea efectelor secundare este o parte importanta a ingrijirii si tratamentului in cancer. Aceasta se numeste ingrijire paliativa sau ingrijire de sustinere. Discutati cu echipa medicala despre orice simptome pe care le aveti. Asigurati-va ca prezentati orice simptome noi sau modificari ale simptomelor.

Sindromul mana-picior tinde sa apara in primele 2 – 3 luni de tratament. Adesea incepe ca roseata pe palme si talpi. Roseata seamana cu o arsura solara, talpile si/sau palmele devin complet rosii, spre deosebire de eruptia cutanata, care apare in zone mici, neregulate.

Modul exact in care se dezvolta sindromul mana-picior nu este bine inteles, dar apare atunci cand substantele chimice din medicamente se scurg in tesuturile mainilor si picioarelor din vasele mici de sange. Se crede ca diferite clase de medicamente de chimioterapie pot provoca leziuni tisulare in moduri usor diferite. Talpile si palmele contin vase de sange mici numite capilare. Atunci cand medicamentele pentru chimioterapie se scurg din aceste vase de sange, ele pot deteriora celulele din jur. Celulele pielii din palme si talpi tind sa se divida mai repede decat alte zone ale pielii, ceea ce le face deosebit de predispuse la deteriorare din cauza medicamentelor pentru chimioterapie.

Simptome

Sindromul mana-picior se caracterizeaza prin roseata, durere si umflare la nivelul palmelor si talpilor. Roseata se asemana cu arsurile solare. Este un efect secundar al unor medicamente pentru chimioterapie, dar si al unor si terapii tintite. Sindromul mana-picior poate sa apara oriunde de la 24 de ore pana la 10 luni dupa inceperea tratamentului. Simptomele tind sa inceapa pe palme inainte de a afecta picioarele. Persoanele cu pielea mai inchisa la culoare pot dezvolta pete de piele hiperpigmentata in loc de roseata.

Alte simptome potentiale care pot afecta mainile si picioarele includ:

• amorteala si furnicaturi;
• senzatie de piele stransa;
• calusuri si vezicule;
• eczeme;
• mancarime;
• sensibilitate;
• umflare.

In cazuri rare, persoanele cu sindrom mana-picior dezvolta simptome in alte zone ale corpului, cum ar fi genunchii sau coatele.

Simptomele mai severe mana-picior includ:

• vindecarea lenta a ranilor;
• unghii ridicate de pe patul unghial;
• probleme la mers sau la folosirea manilor;
• dureri severe;
• leziuni;
• crapare sau descuamarea pielii.

Unele persoane cu sindrom mana-picior isi pot pierde amprentele digitale sau calitatea amprentelor.

Simptomele pot aparea la scurt timp de la inceperea tratamentului sau pot aparea la cateva saptamani dupa. Gradul de severitate a simptomelor poate fi incadrat pe o scara de la 1 la 3:

• Gradul 1: inflamatie usoara, hipercheratoza sau alte modificari ale pielii fara durere;
• Gradul 2: vezicule, sangerare, hipercheratoza, descuamare a pielii cu umflare si disconfort care limiteaza usor activitatea;
• Gradul 3: leziuni dureroase severe, hipercheratoza si umflare a palmelor si talpilor care limiteaza activitatile zilnice.

De ce apare acest efect advers?

Chimioterapia este o terapie folosita in mod obisnuit pentru a trata cancerul. Substantele chimice din aceste medicamente impiedica replicarea celulelor canceroase, dar pot provoca si efecte secundare. Sindromul mana-picior este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei care afecteaza pielea. Desi nu este considerata o problema ce pune in pericol viata, poate provoca umflaturi, amorteala si durere care afecteaza grav calitatea vietii.

Medicamentele administrate pentru tratarea cancerului functioneaza in mai multe moduri. Unele medicamente inhiba o proteina a factorului de crestere care este prezenta si in celulele pielii, astfel incat acestea pot impiedica  si cresterea normala a celulelor pielii. Alte medicamente ataca un alt factor de crestere pe care tumorile il folosesc pentru a forma vasele de sange. Se crede ca aceste medicamente pot leza vasele de sange mici si tesutul din jur din maini si picioare, provocand sindromul mana-picior.

Pielea palmelor si talpilor contine vase de sange mici (capilare) care furnizeaza sange catre piele. Sindromul mana-picior apare atunci cand cantitati mici de medicamente pentru chimioterapie se scurg din aceste capilare si afecteaza pielea mainilor si picioarelor. Dezvoltarea si severitatea sindromului mana-picior pot depinde de doza si durata tratamentului. Expunerea mainilor si picioarelor la caldura, precum si frecarea pe palme si talpi creste cantitatea de medicament din capilare si creste cantitatea de scurgere a medicamentului. Aceasta scurgere de medicament are ca rezultat roseata, sensibilitate si, posibil, exfolierea palmelor si a talpilor.

Roseata, cunoscuta si sub denumirea de eritem palmo-plantar, arata ca o arsura solara. Zonele afectate pot deveni uscate si decojite, cu amorteala sau furnicaturi. Sindromul mana-picior poate fi inconfortabil si poate interfera cu capacitatea de a desfasura activitati normale.

Medicamente cu risc mai mare de a cauza sindromul mana-picior

Unele medicamente sunt mai susceptibile de a provoca sindromul mana-picior decat altele. Tipurile de chimioterapie care pot provoca acest sindrom includ:

• capecitabina;
• citarabina;
• docetaxel;
• doxorubicina;
• fluorouracil;
• floxuridina;
• idarubicina;
• doxorubicina lipozomala;
• paclitaxel;
• vemurafenib.

Terapiile tintite care sunt mai susceptibile de a provoca sindromul mana-picior includ:

• axitinib;
• cabozantinib;
• regorafenib;
• sorafenib;
• sunitinib;
• pazopanib.

Retineti ca NU toti cei care iau aceste medicamente dezvolta sindromul mana-picior. Severitatea sindromului mana-picior poate fi diferita pentru fiecare pacient. Chiar si persoanele care iau acelasi medicament pentru aceeasi forma de cancer pot sa nu aiba aceleasi simptome.

Factori de risc

Sindromul mana-picior apare mai des la pacientii care iau capecitabina. Deoarece medicamentele mentionate mai sus pot fi utilizate pentru a trata multe tipuri de cancer diferite, sindromul mana-picior este mai frecvent la pacientii cu anumite tipuri de boli, in special cancerele gastrointestinale. Unele dintre cancerele tratate cu medicamentele enumerate mai sus includ:

• cancer la stomac;
• cancer esofagian;
• cancer pancreatic;
• cancer de ficat;
• cancer al cailor biliare;
• cancer colorectal;
• cancer anal;
• limfom;
• sarcom;
• cancer mamar;
• cancer ovarian.

Tratament

Tratamentul sindromului mana-picior se bazeaza in mare masura pe controlul simptomelor. Daca exista umflare sau inflamatie, pot fi prescrise creme topice cu steroizi sau tratamentul pentru cancer poate fi amanat pana cand simptomele se amelioreaza. Pot fi prescrise analgezice topice care contin lidocaina, un anestezic usor, pentru a amorti partial punctele dureroase. In plus, medicul va poate reduce doza de chimioterapie sau va poate schimba programul de chimioterapie. Este posibil ca medicul sa fie nevoit sa opreasca temporar chimioterapia pana cand simptomele se imbunatatesc.

Cremele hidratante sunt recomandate pentru uscaciune. Sindromul mana-picior este de obicei mai grav in primele 6 saptamani de tratament cu terapie tintita. In caz de chimioterapie, apare de obicei dupa 2 – 3 luni.

Daca observati semne timpurii ale sindromului mana-picior sau daca observati agravarea simptomelor, informati echipa medicala.  

Alte recomandari:

• Nu folositi apa fierbinte pe maini si picioare atunci cand spalati vase sau faceti baie.
• Faceti dusuri sau bai mai reci. Uscati-va pielea cu grija dupa spalare.
• Evitati sursele de caldura, inclusiv saunele, expunerea la soare etc.
• Evitati activitatile care provoaca presiune sau frecare pe maini sau picioare in primele 6 saptamani de tratament. Aceasta includ jogging, aerobic, tenis etc.
• Evitati contactul cu substantele chimice dure utilizate in detergentii de rufe sau produsele de curatare de uz casnic.
• Evitati sa folositi manusi de cauciuc sau de vinil fara captuseala pentru a spala cu apa fierbinte. Cauciucul capteaza caldura si transpiratia pe piele. Incercati sa folositi manusi albe de bumbac sub manusile de cauciuc.
• Evitati sa folositi unelte sau obiecte de uz casnic ce necesita sa apasati mana pe o suprafata dura.
• Aplicati usor creme de ingrijire a pielii pentru a va mentine mainile umede. Evitati frecarea sau masarea lotiunii in maini si picioare.
• Incercati sa nu mergeti descult.
• Daca apar vezicule, nu le spargeti deoarece se pot infecta.

Din pacate, nu puteti face nimic specific pentru a preveni acest sindrom. Cheia este sa depistati simptomele devreme si sa ajustati doza de chimioterapie pentru a preveni agravarea sau reaparitia problemei. Este important de mentionat ca mai multe studii au aratat ca scaderea dozei de chimioterapie pentru ameliorarea acestui sindrom nu reduce eficacitatea tratamentului.

Referinte:
(1) https://www.cancer.net/coping-with-cancer/physical-emotional-and-social-effects-cancer/managing-physical-side-effects/hand-foot-syndrome-or-palmar-plantar-erythrodysesthesia
(2) https://chemocare.com/chemotherapy/side-effects/handfoot-syndrome.aspx
(3) https://www.cancercenter.com/integrative-care/hand-foot-syndrome
(4) https://www.cancer.ie/cancer-information-and-support/cancer-information/cancer-treatments-and-side-effects/coping-with-side-effects/skin-and-nail-changes/hand-foot-syndrome
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7232019/