Screening cancer de col uterin – totul despre preventia cancerului de col uterin

screening cancer de col uterin

Screening cancer de col uterin este extrem de util in depistarea unui cancer cervical in stadii incipiente, cand e mai usor de tratat si sansele de supravietuire sunt mai mari – iata ce presupune si care sunt recomandarile de screening.

CUPRINS:

1. Ce este cancerul de col uterin?
2. Ce include screening-ul pentru cancerul de col uterin?
3. Recomandari de screening cancer de col uterin

Ce este cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin este un tip de cancer care apare in celulele de la nivelul colului uterin – partea inferioara a uterului care se conecteaza la vagin. Diferite tulpini ale virusului HPV joaca un rol in aparitia majoritatii cazurilor de cancer de col uterin.

Atunci cand este expus la HPV, sistemul imunitar al organismului impiedica de obicei virusul sa produca daune. Cu toate acestea, la un procent mic de oameni, virusul supravietuieste ani de zile, contribuind la procesul care face ca unele celule cervicale sa devina celule canceroase. Cancerul de col uterin se dezvolta adesea pe parcursul mai multor ani. Deoarece exista putine simptome, multe femei nu il depisteaza la timp.

Cancerul de col uterin incepe atunci cand celulele sanatoase din colul uterin dezvolta modificari (mutatii) in ADN-ul lor. ADN-ul unei celule contine „instructiunile” care ii spun unei celule ce trebuie sa faca. Celulele sanatoase cresc si se inmultesc la o rata stabilita, in cele din urma mor la un moment stabilit. Mutatiile le spun celulelor sa creasca si sa se divida necontrolat si acestea nu mor. Aceste celule anormale care se acumuleaza formeaza o masa (tumora). Celulele canceroase invadeaza tesuturile din apropiere si se pot desprinde de o tumora pentru a se raspandi (metastaza) in alta parte a corpului.

cancerul cervical

HPV si cancerul de col uterin

HPV poate fi transmis prin contact piele pe piele sau in timpul sexului oral, vaginal sau anal. Infectia cu HPV este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sezuala. Se estimeza ca cel putin jumatate din populatie va dobandi o forma de HPV la un moment dat in viata. Exista multe tulpini de HPV. Unele tulpini sunt HPV cu risc scazut si provoaca negi in zona organelor genitale, anusului si gurii. Alte tulpini sunt considerate cu risc ridicat si pot duce la cancer. In special, tipurile HPV 16 si 18 sunt mai des asociate cu aparitia cancerului de col uterin. Aceste tulpini invadeaza tesuturile din colul uterin si in timp provoaca modificari ale celulelor si leziuni care se pot dezvolta in cancer.

Retineti ca NU toate femeile care au HPV dezvolta cancer. De fapt, de multe ori infectia cu HPV dispare de la sine.

Alti factori de risc pentru cancerul de col uterin

  • Alte boli cu transmitere sexuala – Alte boli cu transmitere sexuala pot creste, de asemenea, riscul de cancer de col uterin. HIV slabeste sistemul imunitar. Acest lucru face mai dificil pentru organism sa lupte impotriva cancerului sau a infectiilor precum HPV. Infectia cu Chlamydia este, de asemenea, un factor de risc.
  • Stil de viata – Unii factori de risc pentru cancerul de col uterin sunt legati de stilul de viata. Fumatul reduce capacitatea sistemului imunitar de a combate infectii precum HPV. De asemenea, dieta poate afecta riscul, iar femeile obeze au risc mai mare pentru anumite forme de cancer. Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale poate fi legata, de asemenea, de un risc mai mare de cancer.
  • Parteneri sexuali multipli – acest lucru poate creste riscul de infectare cu HPV;
  • Sistem imunitar slabit – de asemenea, creste riscul infectiei cu HPV si a complicatiilor etc.

Cand va ganditi la factorii de risc, e util sa va concentrati asupra celor pe care ii puteti schimba sau evita (cum ar fi fumatul sau infectia cu HPV), mai degraba decat asupra celor pe care nu ii puteti controla (cum ar fi varsta si istoricul familial). Cu toate acestea, este important sa stiti si despre factorii de risc care nu pot fi modificati, deoarece este si mai important pentru femeile care au acesti factori sa beneficieze de teste de screening pentru a depista un eventual cancer cervical devreme.

Tipuri de cancer de col uterin

Principalele tipuri de cancer de col uterin sunt:

  • Carcinom cu celule scuamoas – Acest tip de cancer de col uterin incepe in celulele subtiri, plate (celule scuamoase) care captusesc partea exterioara a colului uterin.
  • Adenocarcinom – Acest tip de cancer de col uterin incepe in celulele glandulare in forma de coloana care acopera canalul cervical.

Simptomele cancerului de col uterin

In general, femeile nu prezinta semne sau simptome ale unei leziuni precanceroase. In multe cazuri de cancer de col uterin in stadiu incipient, simptomele sunt greu de identificat. La femeile cu cancer avansat si metastatic, simptomele pot fi mai severe in functie de tesuturile si organele la care s-a raspandit boala.

Oricare dintre urmatoarele ar putea fi semne sau simptome ale cancerului de col uterin:

  • sangerari usoare intre menstruatii;
  • sangerari menstruale mai lungi si mai severe decat de obicei;
  • sangerari dupa actul sexual sau la un examen pelvin;
  • durere in timpul actului sexual;
  • sangerari dupa menopauza;
  • dureri pelvine sau dureri de spate inexplicabile, persistente.

Retineti ca de obicei aceste simptome sunt date de cu totul alte probleme, care NU sunt cancer. Insa, e important sa mergeti la medic pentru un control amanuntit si pentru a va asigura ca nu e vorba de nicio problema grava. Cu cat un cancer este depistat si tratat mai devreme, cu atat sansele de supravietuire si vindecare sunt mai mari.

Simptomele cancerului de col uterin nu sunt intotdeauna evidente si este posibil sa nu provoace simptome decat in stadiu avansat. Acesta este motivul pentru care este foarte important sa beneficiati de un screening cervical. Sangerarea vaginala este foarte frecventa si poate avea o gama larga de cauze, deci nu inseamna neaparat ca aveti cancer de col uterin. Cu toate acestea, e important sa mergeti la medic pentru control.

proceduri screening cervical

Ce include screening-ul pentru cancerul de col uterin?

Testele de screening ofera cea mai buna sansa de a gasi un cancer devreme, cand tratamentul poate avea cel mai mare succes. De asemenea, screeningul poate preveni majoritatea cancerelor de col uterin prin identificarea unor modificari anormale ale celulelor cervicale (pre-cancer), astfel incat acestea sa poata fi tratate inainte de a se transforma intr-un cancer de col uterin. Screening-ul arata daca exista unele modificari ale celulelor din colul uterin ce se pot transforma in cancer si daca e prezenta o anumita tulpina de HPV.

Screening-ul cancerului de col uterin este utilizat pentru a identifica modificari in celulele colului uterin care ar putea duce la cancer. Screening cancer de col uterin include citologia cervicala (numita si testul Papanicolau) si, pentru unele femei, testarea HPV. Testul Papanicolau cauta formatiuni precanceroase, modificari celulare pe colul uterin care ar putea deveni cancer de col uterin daca nu sunt tratate. Testul HPV cauta virusul (virusul papiloma uman) care poate provoca aceste modificari celulare.

Testul Papanicolau

Un test Papanicolau implica prelevarea de celule din colul uterin. Testul se face de obicei impreuna cu un examen pelvin. In general, medicii recomanda inceperea testarii la varsta de 21 de ani, dupa inceperea vietii sexuale. Acest test poate fi folosit ca screening cancer de col uterin, dar si pentru diagnosticarea unor infectii sau inflamatii, examinarea unor modificari celulare etc. Testul se repeta in general la fiecare 3 ani in prima etapa sau chiar mai des, dupa inceperea vietii sexuale – chiar daca nu mai sunteti activa sexual. Adesea medicii recomanda efectuarea testului anual, ca masura de siguranta.

Testul se face ca parte a unui control ginecologic sau examen pelvin. Nu este dureros si dureaza putin prelevarea. Testarea e bine sa se faca dupa cel putin 5 zile de la ultima menstruatie. Medicul va folosi o perie speciala sau o spatula pentru a razui usor suprafata cervicala pentru a preleva celule. Aceste celule sunt plasate intr-un lichid special si trimise la laborator pentru analiza.

Testul HPV

Testul HPV implica prelevarea de celule din colul uterin pentru a detecta infectia cu anumite tipuri de HPV. Exista peste 200 papilomavirusuri umane, dintre care peste 40 pot fi transmise usor prin contact sexual direct, contact cu pielea sau mucoasele afectate. Exista o clasificare mai generala: HPV cu risc scazut ce nu cauzeaza cancer si HPC cu risc crescut ce poate cauza cancer – mai ales tipurile HPV 16 si 18. Testarea HPV se face de obicei in acelasi timp cu un test Papanicolau. Proba prelevata va fi analizata pentru a cauta tulpini de HPV legate de cancerul de col uterin.

Sfaturi:

  • Testarea trebuie facuta in afara perioadei menstruale.
  • Evitati contactul sexual, dusul vaginal si folosirea de tampoane interne, creme vaginale, medicamente vaginale etc. cu 24-48 ore inainte de screening.

recomandari pentru screening cancer de col uterin

Recomandari de screening cancer de col uterin

In general, recomandarile sunt urmatoarele:

  • Pentru femei cu varsta intre 21 – 29 de ani – se recomanda test Papanicolau la 3 ani. Testarea HPV se face doar daca medicul considera ca este necesara.
  • Pentru femei de 30-65 ani – se recomanda oricare dintre urmatoarele 3 variante: test Papanicolau la 3 ani, test HPV (testare primara) la 5 ani sau co-testare (test Papanicolau si test HPV) la 5 ani.
  • Pentru femei peste 65 ani recomandarile depind in functie de starea generala de sanatate, de anumite conditii etc.

Insa, din cauza incidentei foarte crescute a cancerului de col uterin in tara noastra, medicii recomanda adesea testarea in fiecare an.

Retineti ca screening-ul este recomandat si femeilor vaccinate impotriva HPV. Acest ghid nu se aplica femeilor deja diagnosticate cu cancer de col uterin – acestea necesita proceduri de testare diferite si teste de urmarire. Citeste aici mai multe despre vaccinul impotriva HPV.

Rezultatele testelor de screening

In cele mai multe cazuri, aceste teste ofera rezultate normale – asta inseamna ca nu sunt modificari care pot duce la cancer. In unele cazuri, pot sa apara o serie de modificare, clasificate in functie de gradul de severitate. Exista mai multe metode de clasificare:

  • Sistem descriptiv – displazie usoara, moderata sau severa;
  • Sistem CIN – rezultatele pot fi CIN 1 (modificari usoare ale celulelor), CIN 2 (mdificari moderate ale celulelor) si CIN 3 (modificari severe ale celulelor);
  • sistem Bethesda – rezultatele anormale pot include ASCUS, HSIL sau LSIL.

In cazul in care se observa modificari ale celulelor, uneori se poate repeta testul (testul poate fi afectat de anumite probleme la prelevare, de infectii sau menstruatie). Daca rezultatele sunt la fel, se pot recomanda anumite teste suplimentare, ca o colposcopie, o biopsie cervicala etc.

Prevenirea cancerului de col uterin

Iata cateva metode prin care puteti reduce riscul de cancer de col uterin:

  • screening cancer de col uterin conform recomandarilor medicale, in functie de varsta si factori de risc;
  • vaccinarea impotriva cancerului de col uterin;
  • intarzierea primului contact sexual pana la adolescenta tarzie sau chiar mai tarziu;
  • limitarea numarului de parteneri sexuali si evitarea actelor sexuale cu persoane care au avut mai multi parteneri;
  • evitarea actului sexual cu persoane afectate de negi genitale sau alte simptome ale infectiilor cu transmitere sexuale;
  • folosirea de metode contraceptive de bariera ca prezervativul.

Referinte:
(1) https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html
(2) https://www.cdc.gov/cancer/cervical/basic_info/screening.htm
(3) https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/hpv-and-cancer
(4) https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer.html
(5) https://www.who.int/health-topics/cervical-cancer#tab=tab_1
(6) https://www.cancer.net/cancer-types/cervical-cancer/screening-and-prevention

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *