Miastenia gravis – simptome, cauze, tratament

miastenia gravis

Miastenia gravis inseamna o slabiciune musculara severa cauzata de o disfunctie in transmiterea neuromusculara. Iata care sunt simptomele si de ce apare.

CUPRINS:

1. Ce este miastenia gravis?
2. Cauze
3. Simptome ale miastenia gravis
4. Criza miastenica
5. Factori de risc
6. Diagnostic
7. Tratament pentru miastenia gravis
8. Medicamente interzise in miastenia gravis
9. Miastenia gravis si riscul de cancer
10. Miastenia gravis in sindromul paraneoplazic

Ce este miastenia gravis?

Termenul „miastenia gravis” (MG) vine de la cuvantul grecesc „myasthenia” ce inseamna slabiciune musculara si cuvantul latin „gravis” ce inseamna sever. Este o afectiune autoimuna care provoaca probleme cu transmiterea semnalelor de la nervi la muschi. Duce la slabiciune musculara si oboseala brusca ce se amelioreaza la odihna. Este o afectiune a jonctiunii neuromusculare – spatiul dintre nerv si muschi.

Neurotransmitatorii sunt eliberati din nerv ca raspuns la un semnal electric si traverseaza acest spatiu pentru a activa miscarile musculare. Fiind o tulburare autoimuna, asta inseamna ca sistemul imunitar al organismului ataca propriile celule. Drept urmare, receptorii acestor neurotransmitatori (in special, acetilcolina) sunt redusi ca numar si functie. Astfel, muschiul nu primeste niciodata semnale adecvate, iar pacientii simt in mod natural slabiciune musculara.

In stadiile incipiente, afecteaza mai ales muschii ce controleaza miscarea ochilor, expresia faciala, mestecarea si inghitirea. Pe masura ce boala progreseaza, sunt afectati si muschii gatului si membrelor – apar probleme in a tine capul sus, probleme de mers si probleme cu ridicarea mainilor. Debutul poate fi brusc, cu slabiciune musculara severa si generalizata.

miastenia gravis boala autoimuna

Cauze

Miastenia gravis este o boala autoimuna. Nu se cunosc exact factorii ce declanseaza disfunctia sistemului imunitar si nu se crede ca este despre o afectiune mostenita.

In mod normal, sistemul imunitar produce anticorpi care recunosc elementele straine care intra in organism, cum ar fi bacteriile si virusurile. In cazul unei afectiuni autoimune, sistemul imunitar al organismului produce anticorpi ce actioneaza impotriva elementelor din corp care nu sunt straine. In miastenia gravis este atacata structura de la jonctiunea nervilor si a muschilor (jonctiunea neuromusculara).

Anticorpii implicati in miastenia gravis

Nervii comunica cu muschii prin eliberarea de substante chimice (neurotransmitatori) care ajung in locurile receptorilor de pe celulele musculare de la jonctiunea neuro-musculara. In miastenia gravis, sistemul imunitar produce anticorpi care blocheaza sau distrug multe dintre regiunile receptorilor pentru un neurotransmitator numit acetilcolina. Fiind mai putine regiuni de receptori disponibili, muschii primesc mai putine semnale nervoase, ceea ce duce la slabiciune. Anticorpii se leaga de receptorii acetilcolinei de pe suprafata muschiului si reduc foarte mult capacitatea de a primi semnalul chimic. Drept urmare, persoana resimte slabiciune musculara, care devine mai severa, deoarece incearca in mod repetat sa foloseasca acelasi muschi.

Anticorpii pot bloca, de asemenea, functia unei proteine ​​numite receptor specific tirozi-kinaza. Aceasta proteina este implicata in formarea jonctiunii nervo-musculare. Anticorpii care blocheaza aceasta proteina pot duce la miastenie gravis.

Timusul si miastenia gravis

Exista, de asemenea, dovezi ca timusul joaca un rol in miastenia gravis. Aproximativ 15 % dintre persoanele cu miastenie gravis au o tumora la nivelul timusului, numita timom, iar alte 65% au timus hiperactiv, o afectiune numita hiperplazie timica. Cand timusul nu functioneaza corect, sistemul imunitar  poate pierde o parte din capacitatea sa de a distinge elementele straine de cele ale organismului, ceea ce face mai probabil sa atace propriile celule ale corpului.

Alte cauze

Unii oameni au miastenie gravis care nu este cauzata de anticorpi care blocheaza acetilcolina sau receptorul specific tirozin kinazei. Acest tip de miastenie gravis se numeste miastenie gravis anticorp negativ. Anticorpii impotriva altei proteine, numite proteine legate de lipoproteine, pot juca un rol in dezvoltarea acestei afectiuni.

Rareori, mamele cu miastenie gravis au copii care se nasc cu miastenie gravis (miastenia gravis neonatala). Daca sunt tratati prompt, copiii se recupereaza in general in termen de 2 luni de la nastere. Unii copii se nasc cu o forma rara, ereditara de miastenie, numita sindrom miastenic congenital.

simptome miastenia gravis

Simptome ale miastenia gravis

Primul simptom vizibil este de obicei slabiciunea muschilor oculari. Boala poate ramane limitata la aceasta zona a corpului sau poate progresa catre muschii ce implica inghitirea, mestecarea, vorbirea sau miscarea membrelor. Unele dintre simptomele miastenia gravis includ:

  • slabiciune musculara – se reduce la odiha si se intensifica dupa activitate fizica;
  • probleme de vedere – vedere dubla, incapacitatea de a privi fix, pleoape cazute etc.;
  • oboseala;
  • probleme de mers;
  • probleme de vorbire;
  • dificultati de inghitire;
  • dificultati de respiratie.

Odata ce simptomele incep, slabiciunea musculara se poate agrava in cateva zile sau saptamani. Simptomele pot ramane constante, pot progresa sau pot fluctua de la o ora la alta sau de la o zi la alta. Cand afecteaza capacitatea de a inghiti sau de a respira, boala poate pune viata in pericol, daca nu este tratata imediat. Cu toate acestea, boala este rareori fatala daca este tratata corect.

Criza miastenica

Criza miastenica apare atunci cand muschii implicati in respiratie sunt afectati. Printre simptome se numara lipsa respiratiei si probleme de respiratie. Aceasta este o urgenta medicala care are nevoie de spitalizare si tratament medical prompt, inclusiv utilizarea unui ventilator pentru a ajuta respiratia.

Printre declansatorii crizei miastenice se numara stresul fizic, sarcina sau infectia. Daca boala este tratata corespunzator, criza este foarte rara.

Factori de risc

Factorii care pot agrava miastenia gravis includ:

  • oboseala;
  • o alta boala;
  • stres;
  • unele medicamente – cum ar fi beta-blocante, gluconat de chinidina, sulfat de chinidina, chinina, fenitoina, anestezice si unele antibiotice;
  • sarcina.

Diagnostic

diagnostic miastenia gravis

Diagnosticul miasteniei gravis incepe cu examinare fizica si istoric medical. Daca acestea indica un model de slabiciune ce sugereaza miastenia gravis, se vor face teste suplimentare. Se va face un control neurologic pentru a examina semnele, reflexele, forta musculara, tonusul musuclar, simturile, coordonarea, echilibrul.

Testele de diagnostic pot include:

  • Teste de anticorpi – pentru a detecta prezenta anticorpilor anti-receptor acetilcolina (AChR) sau MuSK. Majoritatea persoanelor cu miastenie gravis au anticorpi impotriva uneia dintre aceste proteine ​​si acest lucru confirma diagnosticul de miastenie gravis.
  • Electromiografia (EMG) – foloseste electrozi pentru stimularea muschilor si evaluarea functiei musculare. Contractiile musculare care devin din ce in ce mai slabe pot indica miastenie gravis.
  • „Testul Tensilon” este adesea folosit pentru a diagnostica miastenia gravis. Acesta implica o injectie a unui medicament numit Tensilon, care imbunatateste temporar rezistenta musculara la persoanele cu miastenie gravis. E numit si test de edrofoniu. Injectia clorurii de edrofoniu care duce la o imbunatatire brusca, temporara a fortei musculare, poate indica faptul ca e vorba de miastenie gravis. Clorura de edrofoniu blocheaza o enzima care descompune acetilcolina, substanta chimica care transmite semnale de la terminatiile nervoase catre regiunile receptorilor musculari.
  • Teste imagistice – Radiografia toracica, tomografie sau RMN pot fi efectuate pentru a examina timusul, deoarece anomaliile timusului sunt adesea legate cu miastenie gravis.

Tratament pentru miastenia gravis

Nu exista niciun remediu pentru miastenia gravis, dar simptomele pot fi gestionate. Unele dintre optiunile de tratament includ:

Agenti anti-acetilcolinesteraza

Cel mai frecvent este prescris medicamentul numit piridostigmina, ce previne distrugerea ACh si creste acumularea de ACh la jonctiunile neuromusculare, imbunatatind capacitatea muschilor de a se contracta. Beneficiile apar in termen de 30 – 60 de minute, dar se reduc in 3-4 ore, astfel incat comprimatele trebuie luate la intervale regulate pe tot parcursul zilei. Efectele secundare includ salivatie excesiva, contractii musculare involuntare, dureri abdominale, greata si diaree.

Corticosteroizii

Corticosteroizii (cum ar fi prednisonul) suprima anticorpii care interfera cu functia jonctiunii neuromusculare si pot fi folositi in asociere cu medicatia anticolinesteraza. Corticosteroizii imbunatatesc simptomele in cateva saptamani si odata ce starea se stabilizeaza, doza este incetinita. O doza scazuta poate fi folosita pe termen lung pentru a trata miastenia gravis. Cu toate acestea, pot aparea reactii adverse, cum ar fi ulcerul gastric, osteoporoza (subtierea oaselor), cresterea in greutate, glicemia crescuta si un risc crescut de infectie pe termen lung.

Alte medicamente imunosupresoare

Alte imunosupresoare, cum ar fi azatioprina si micofenolatul mofetil pot fi eficiente cu mai putine efecte secundare decat corticosteroizii. Ciclofosfamida si ciclosporina sunt considerate eficiente impotriva miasteniei gravis, dar din cauza efectelor secundare sunt prescrise doar ca ultima solutie atunci cand alte medicamente nu sunt eficiente.

Plasmafereza

In plasmafereza, sangele este extras si anticorpii receptorilor acetilcolinei sunt indepartati. Sangele „curatat” este apoi readministrat in corp. Rezultatele dureaza doar cateva saptamani, deoarece sistemul imunitar continua sa creeze anticorpi. Plasmafereza este adesea folosita pentru a ajuta la tratarea unei crize miastenice. In cazuri grave, o persoana poate avea nevoie de plasmafereza ca tratament de lunga durata.

Riscurile asociate plasmaferezei includ scaderea tensiunii arteriale, sangerare, probleme de ritm cardiac sau crampe musculare. Unele persoane dezvolta o reactie alergica la solutiile utilizate pentru inlocuirea plasmei.

Imunoglobulina intravenoasa

Este o strategie de gestionare pe termen scurt care implica o injectie de anticorp nespecific (imunoglobulina), care opreste temporar productia de anticorpi. Efectele secundare, care de obicei sunt usoare, pot include frisoane, ameteli, dureri de cap si retentie de lichide.

Interventie chirurgicala

Unele persoane cu miastenie gravis au o tumora in timus. Daca aveti o astfel de tumora, numita timom, medicii vor indeparta chirurgical timusul (timectomie). Chiar daca nu aveti o tumora, eliminarea glandei poate imbunatati simptomele miasteniei gravis. Cu toate acestea, poate dura ani pana sa apara beneficiile timectomiei. O timectomie poate fi efectuata ca o interventie chirurgicala deschisa sau ca o interventie minim invaziva.

miastenia gravis si cancerul

Medicamente interzise in miastenia gravis

In teorie, mai mult de 30 de medicamente utilizate in prezent pentru multe afectiuni diferite pot interfera cu transmiterea neuromusculara, dar de obicei nu sunt efecte severe. In miastenie insa, chiar o scadere foarte mica poate agrava problema grav.

Mai jos este o lista de medicamente care pot agrava miastenia:

Antibiotice si anti-malarice

Acestea sunt utilizate pentru a trata infectiile si sunt printre cele mai frecvente medicamente. Antibioticele care pot sa agraveze miastenia sunt administrate de obicei in spital, prin injectie, pentru infectii foarte grave. Un medicament exceptional care trebuie evitat in miastenie este antibioticul telitromicina.

Medicamentele pentru inima

Beta blocante sunt utilizate pe scara larga pentru a trata hipertensiunea arteriala si angina si, uneori, si pentru anxietate. Un efect secundar destul de comun este starea de oboseala, dar in cazuri rare acestea pot agrava in mod specific miastenia. Majoritatea numelor lor se termina in -olol.

Medicamente utilizate in neurologie si psihiatrie

Aceste medicamente sunt utilizate pentru o gama larga de afectiuni neurologice si psihiatrice. Pentru cele mai multe, dovezile ca acestea provoaca probleme in miastenie sunt limitate.

Medicul trebuie sa stie diagnosticul de miastenie gravis inainte de a prescrie orice tip de medicament.

Puteti verifica aici lista completa cu medicamentele care pot influenta miastenia.

Miastenia gravis si riscul de cancer

Afectarea timusului poate juca un rol in dezvoltarea unor boli autoimune care sunt cauzate de un sistem imunitar hiperactiv care ataca organismul gazda. Doua tumori primare au originea in timus: timoamele derivate din celulele epiteliale ale timusului (pot fi benigne sau maligne) si timoamele asociate cu o varietate de tulburari autoimune. Datele medicale sugereaza ca 15-20% dintre pacientii cu miastenie gravis au o forma de timom.

Simptomele de timom sau cancer timic pot include:

  • tuse persistenta;
  • dureri in piept sau presiune;
  • scurtarea respiratiei;
  • slabiciune musculara;
  • umflarea fetei sau a bratelor;
  • dificultate la inghitire.

Conform unui studiu publicat in European Journal of Neurology (2014), miastenia independenta de timom nu se considera ca e asociata cu un risc mai mare de cancer in restul corpului. Mai sunt necesare cercetari in acest sens, inclusiv pentru a vedea daca limfomul la pacientii cu miastenie este asociat si in ce masura cu raspandirea cancerului in alte regiuni din corp. Pacientii cu timom prezinta un risc mai mare de aparitie a unei forme secundare de cancer, indiferent daca au miastenie sau nu.

Miastenia gravis in sindromul paraneoplazic

Miastenia gravis apare adesea ca sindrom paraneoplazic, in asociere cu timomul – cancer al timusului. Un sindrom paraneoplazic apare cand un neoplasm secreta o serie de substante asemanatoare hormonilor, ce produc diverse efecte. Apar in general in caz de cancere pulmonare, cancer limfatic, ovarian sau mamar.

Referinte:

(1) https://www.nhs.uk/conditions/myasthenia-gravis/
(2) https://rarediseases.org/rare-diseases/myasthenia-gravis/
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/179968#causes
(4) https://www.cancertherapyadvisor.com/home/decision-support-in-medicine/hospital-medicine/myasthenia-gravis/
(5) http://www.antonpottegaard.dk/publications/originalarticles/%5Bo019%5D%20Article%20-%20Myasthenia%20and%20risk%20of%20cancer-%20a%20population-based%20case-control%20study.pdf
(6) https://www.hindawi.com/journals/crionm/2014/703828/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *