Laparoscopia – totul despre operaţiile laparoscopice în cancer

laparoscopia

Laparoscopia sau chirurgia minim invazivă este o procedură chirurgicală utilizată tot mai mult pentru afecțiunile oncologice – diagnostic, stadializare și tratament.

CUPRINS:

1. Ce este laparoscopia?
2. Indicații laparoscopie
3. Ce presupune procedura?
4. Siguranța procedurii
5. Recuperarea după laparoscopie
6. Rezultatele laparoscopiei
7. Avantajele laparoscopiei

Ce este laparoscopia?

Laparoscopia este un tip de intervenție chirurgicală care vizează probleme la nivelul abdomenului sau în sistemul reproducător al femeii, cel mai des. Chirurgia laparoscopică folosește un tub subțire numit laparoscop. Acesta este introdus în abdomen printr-o incizie mică. O incizie este o tăietură mică făcută prin piele în timpul operației. Tubul are o cameră fixată pe el. Aceasta transmite imagini pe un monitor video. Acest lucru îi permite unui chirurg să vizualizeze interiorul corpului fără traume majore pentru pacient.

Laparoscopia este cunoscută şi drept chirurgie minim invazivă. Permite spitalizări mai scurte, recuperare mai rapidă, durere mai redusă și cicatrici mai mici decât în chirurgia tradițională (operație deschisă).

indicatii laparoscopie

Indicații laparoscopie

Există câteva motive pentru care ar putea fi nevoie de o laparoscopie:

  • probleme în abdomen (burtă) și pelvis;
  • pentru a căuta cauzele unor probleme cum ar fi durerea pelvină sau pentru a examina o zonă anormală văzută la un test imagistic (cum ar fi o tumoră în bazin);
  • o zonă suspectă care ar putea fi cancer.

Laparoscopia poate fi folosită și pentru a îndepărta sau a preleva probe de biopsie a ganglionilor limfatici din pelvis sau abdomen. Este frecvent utilizată pentru persoanele cu cancer ginecologic (cancer de col uterin, ovarian și cancer endometrial).

Indicații laparoscopie în cancer

Se poate face o laparoscopie pentru diagnosticarea cancerului. Poate fi folosită și pentru:

  • examinarea organelor abdominale și pelvine, inclusiv ganglionii limfatici;
  • prelevarea de probe de țesut pentru a le examina la microscop;
  • a vedea cât de mult s-a răspândit cancerul înainte de a lua decizii de tratament;
  • depistarea cauzei sângerării interne, a blocajelor sau acumulării de lichide.

O laparoscopie poate fi de asemenea folosită în alte situații decât diagnosticarea cancerului, cum ar fi depistarea de chisturi, boala inflamatorie pelvină sau endometrioză. Poate fi folosită și pentru îndepărtarea anumitor organe din pelvis și abdomen, cum ar fi uterul, ovarele, vezica biliară sau apendicele.

Laparoscopia în tratamentul cancerului

Laparoscopia poate fi folosită pentru tratarea unor tipuri de cancer ginecologic (ovarian, endometrial, col uterin), precum și a cancerului de colon sau cancerul renal.

Chirurgia oncologică

Chirurgia oncologică este un domeniu al oncologiei care se concentrează pe utilizarea chirurgiei pentru diagnosticarea, stadializarea și tratarea cancerului. Chirurgici oncologi pot efectua, de asemenea, intervenții chirurgicale paliative pentru a ajuta la controlul durerii, creșterea nivelului de confort al pacientului și gestionarea simptomelor și a efectelor secundare legate de cancer.

Dacă un pacient este candidat la o intervenție chirurgicală depinde de factori precum tipul, dimensiunea, localizarea, gradul și stadiul tumorii, precum și probleme legate de sănătatea pacientului, inclusiv vârsta, starea fizică și alte condiții medicale.

Mulți pacienți pot avea o intervenție chirurgicală pentru tratarea cancerului, combinată cu alte tratamente, cum ar fi chimioterapia, radioterapia și / sau hormonoterapia. Se pot administra tratamente nechirurgicale înainte de operație (terapie neoadjuvantă) sau după operație (terapie adjuvantă) pentru a ajuta la prevenirea creșterii cancerului, metastazelor sau reapariției.

În funcție de tipul de cancer, de mărimea tumorii și de localizarea acesteia, operația poate fi efectuată folosind tehnici minim invazive, cum ar fi laparoscopia sau chirurgia robotizată.

Probleme diagnosticate sau tratate prin laparoscopie

Unele dintre numeroasele probleme care pot fi diagnosticate sau tratate prin laparoscopie includ:

  • infertilitate feminină – laparoscopia le permite medicilor să verifice probleme precum țesutul cicatricial, endometrioza și tumorile fibroase și să vadă dacă uterul, trompele uterine și ovarele sunt anormale;
  • alte probleme ale sistemului reproducător feminin – inclusiv planșeul pelvin și prolapsul vaginal (unele tipuri de histerectomie pot fi, de asemenea, efectuate cu ajutorul chirurgiei laparoscopice);
  • sarcina ectopică – când embrionul se fixează și crește în interiorul trompei uterine;
  • adeziuni – prezența țesutului cicatricial în cavitatea pelvină;
  • boli ale sistemului urinar – laparoscopia poate fi folosită pentru a investiga sau trata (sau ambele) afecțiuni canceroase și necanceroase ale rinichilor, blocaje sau boli ale vezicii urinare și incontinență;
  • cancerele organelor interne – cancerele ficatului și pancreasului pot fi diagnosticate cu ajutorul laparoscopiei, iar chirurgia laparoscopică poate fi efectuată pentru unele tipuri de cancer colorectal;
  • ascită – sau fluid în interiorul cavității abdominale (laparoscopia poate ajuta la determinarea cauzei);
  • alte probleme – organele bolnave (cum ar fi vezica biliară și apendicele) pot fi îndepărtate prin laparoscopie, iar hernia poate fi reparată.

Ce presupune procedura?

Înainte de procedură

procedura laparoscopica

Asigurați-vă că medicul știe despre orice medicamente luați, inclusiv vitamine, remedii și suplimente, precum și dacă aveți alergii la orice medicamente. Vi se poate cere să încetați să luați medicamente care să subțieze sângele (inclusiv aspirina) timp de câteva zile înainte de procedură. De asemenea, vi s-ar putea cere să nu mâncați sau să beți nimic cu cel puțin câteva ore înainte de procedură.

Etapele procedurii

Chirurgia laparoscopică se face de obicei într-un spital sau în ambulatoriu. Majoritatea intervențiilor se fac în timp ce vă aflați sub anestezie generală. Dacă nu vi se face anestezie generală,se va amorți zona, astfel încât să nu simțiți nici o durere. După amorțirea zonei sau după ce anestezicul își face efectul, chirurgul va face o incizie mică chiar sub ombilic sau în apropierea acelei zone. Prin incizie va fi introdus laparoscopul, un tub subțire cu o cameră atașată.

Se pot face incizii mai mici dacă este necesară o sondă sau alte instrumente chirurgicale. O sondă este un instrument chirurgical folosit pentru a explora zonele interne ale corpului. În timpul procedurii, un tip de gaz va fi introdus în abdomen. Acest gaz extinde zona, făcând mai ușor pentru chirurg să vadă în interiorul corpului.

După procedură, instrumentele chirurgicale și cea mai mare parte a gazului vor fi eliminate. Inciziile mici vor fi închise. Procedura poate dura între 30-90 de minute, dar posibil mai mult timp, în funcție de motivul pentru care se face.

Sfaturi după procedură

După procedură, veți fi monitorizat îndeaproape pentru a vă asigura că nu aveți probleme. Pe măsură ce anestezia se reduce, puteți fi confuz timp de câteva ore. Gura și gâtul vor fi probabil amorțite timp de câteva ore. Nu veți avea voie să mâncați sau să beți până când senzația de amorțeală se va reduce. Odată ce amorțeala a dispărut, este posibil să apară o durere în gât, tuse sau răgușeală până ziua următoare. Este posibil să aveți dureri sau amorțeală în regiunile unde s-au făcut intervențiile.

Siguranța procedurii

Laparoscopia este o procedură efectuată frecvent, iar complicațiile grave sunt rare.

Complicații minore

Complicațiile minore sunt estimate la 1 sau 2 din 100 cazuri în urma laparoscopiei. Ele includ:

  • infecţie;
  • sângerări minore și vânătăi în jurul inciziei;
  • stare de rău și vărsături.

Complicații grave

Se estimează că apar complicații grave după laparoscopie la 1 din 1000 de cazuri. Ele includ:

  • deteriorarea unui organ, cum ar fi intestinul sau vezica, care ar putea duce la pierderea funcției organului respectiv;
  • deteriorarea unei artere majore;
  • complicații care apar din utilizarea dioxidului de carbon în timpul procedurii, cum ar fi bule de gaz care intră în vene sau artere;
  • o reacție alergică severă la anestezicul general;
  • un cheag de sânge care se dezvoltă într-o venă, de obicei într-un picior (tromboză venoasă profundă), care se poate rupe și poate bloca fluxul de sânge într-una dintre vasele de sânge din plămâni (embolie pulmonară).

De multe ori este necesară o intervenție chirurgicală pentru a trata multe dintre aceste complicații mai grave.

Recuperarea după laparoscopie

recuperare dupa laparoscopie

După operație se vor monitoriza semnele vitale, cum ar fi respirația și ritmul cardiac.

Momentul externării depinde de:

  • starea fizică generală;
  • tipul de anestezie utilizat;
  • reacția corpului la operație.

Efectele anesteziei generale durează de obicei câteva ore până la eliminarea completă din organism. În zilele de după laparoscopie, se pot simți dureri moderate în zonele în care au fost făcute incizii. Orice durere sau disconfort ar trebui să se reducă în câteva zile. Medicul vă poate prescrie medicamente pentru ameliorarea durerii.

De asemenea, este obișnuit să aveți dureri de umăr după laparoscopie. Durerea este de obicei rezultatul gazului de dioxid de carbon folosit pentru umflarea abdomenului pentru a crea un spațiu de lucru pentru instrumentele chirurgicale. Gazul poate irita diafragma, care are nervi comuni cu nervii umărul. Poate provoca, de asemenea, stare de balonare. Disconfortul ar trebui să dispară în câteva zile.

Rezultatele laparoscopiei

Dacă a fost făcută o biopsie, un patolog o va examina. Un patolog este un medic specializat în analiza țesuturilor. Un raport care detaliază rezultatele va fi trimis medicului. Rezultatele normale ale laparoscopiei indică absența sângerării abdominale, a herniilor și blocajelor intestinale. Acestea înseamnă, de asemenea, că toate organele sunt sănătoase.

Rezultatele anormale ale laparoscopiei indică anumite afecțiuni, inclusiv:

  • aderențe sau cicatrici chirurgicale;
  • hernii;
  • apendicita;
  • fibroame sau creșteri anormale ale uterului;
  • chisturi sau tumori;
  • cancer;
  • colecistită, o inflamație a vezicii biliare;
  • endometrioza, o afecțiune în care țesutul care formează mucoasa uterului crește în afara uterului;
  • leziuni sau traumatisme la un anumit organ;
  • boala inflamatorie pelvină, o infecție a organelor de reproducere.

Dacă a fost găsită o afecțiune medicală gravă, medicul va discuta despre opțiuni tratament adecvate și planul pentru abordarea acestei afecțiuni.

Diagnostic laparoscopic în cancer

O laparoscopie vă poate ajuta să aflați dacă există cancer și cât de mult s-a răspândit. Poate ajuta la diagnosticarea următoarelor tipuri de cancer:

O laparoscopie poate ajuta, de asemenea, la diagnosticarea unui alt cancer care s-a răspândit la organele abdominale și pelvine.

Avantajele laparoscopiei

Avantajele chirurgiei laparoscopice sunt bine cunoscute și includ timpredus de spitalizare, recuperare mai bunp, reducerea inciziilor și a durerilor. În plus, există o mai bună vizualizare și mărire, în special în zone precum pelvisul și toracelul, care sunt adesea dificil de accesat prin chirurgie deschisă.

Biopsia ghidată laparoscopică permite confirmarea malignității prin furnizarea de probe de țesut, în special în cazurile în care alte mijloace de biopsie nu sunt fezabile. Stadializarea laparoscopică poate identifica boala nerezecabilă, care adesea modifică terapia.

 

 

Referinte:
(1) Laparoscopy, link: https://www.healthline.com/health/laparoscopy
(2) What Is Laparoscopic Surgery?, link: https://www.webmd.com/digestive-disorders/laparoscopic-surgery#1
(3) Laparoscopy, link: https://medlineplus.gov/lab-tests/laparoscopy/
(4) Laparoscopy and oncology: where do we stand today?, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14644836
(5) Surgical oncology, link: https://www.cancercenter.com/treatment-options/surgery/surgical-oncology
(6) Laparoscopic surgery for cancer: A systematic review and a way forward, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2930894/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *