Helicobacter pylori şi riscul de cancer

Helicobacter pylori si cancerul

În 1994, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat Helicobacter pylori ca agent cancerigen la om, colonizarea stomacului cu această bacterie fiind considerată o cauză importantă a cancerului gastric și a limfomului MALT (limfom al țesutului limfoid asociat mucoasei gastrice).

Cuprins:

1. Ce este Helicobacter pylori?
2. Ce este cancerul gastric?
3. Simptomele infecţiei cu Helicobacter
4. Diagnosticarea infecţiei
5. Tratament
6. Prevenţie
7. Cum influențează infecția cu H. pylori riscul de cancer?
8. Ce tipuri de cancer sunt legate de H. pylori?

Ce este Helicobacter pylori?

Helicobacter pylori sau H. pylori este o bacterie în formă de spirală care crește în stratul de mucus care acoperă interiorul stomacului și poate infecta intestinele prin alimente sau apă contaminate. Bacteria afectează mucoasa ce protejează în mod normal stomacul și crește producția de acid. Acest lucru poate crește riscul de a dezvolta:

  • dispepsie (indigestie);
  • ulcer peptic (ulcere gastrice sau duodenale);
  • unele forme de cancere ale stomacului.

Majoritatea oamenilor au bacteria H. pylori în intestin, dar nu au simptome. Doar în unele cazuri produce simptome și probleme ca indigestie, dispepsie și ulcere. Deși infecția cu H. pylori nu provoacă boli la majoritatea persoanelor infectate, este un factor major de risc pentru ulcerul peptic și este responsabilă pentru majoritatea ulcerelor gastrice și ale intestinului subțire.

Cum acționează această bacterie?

Pentru a supraviețui în mediul acid al stomacului, Helicobacter pylori secretă o enzimă numită urează, care transformă ureea chimică în amoniac. Producția de amoniac neutralizează aciditatea stomacului, făcându-l mai ospitalier pentru bacterie. În plus, forma elicoidală a H. pylori îi permite să ajungă în stratul mucoasei, care este mai puțin acid decât spațiul interior sau lumenul stomacului. H. pylori se poate atașa, de asemenea, la celulele care cătușesc suprafața interioară a stomacului.

Deși celulele imune care, în mod recunosc și atacă bacteriile dăunătoare se acumulează în apropierea locurilor de infecție cu H. pylori, ele nu pot ajunge la mucoasa stomacală. În plus, Helicobacter pylori poate să interfere cu răspunsurile imunitare locale.

Helicobacter pylori

Ce este cancerul gastric?

Stomacul este un organ muscular, asemănător cu un sac, cu o capacitate de aproximativ 1 litru. Se află de-a lungul tractului digestiv superior, delimitat de esofag și intestinul subțire. Se găsește în mod normal în partea superioară stângă a cavității abdominale. Are rol de rezervor pentru mâncarea consumată în timpul meselor și începe procesul de digestie.

Cel mai frecvent factor de risc asociat cu cancerul de stomac este infecția cu Helicobacter pylori, reprezentând aproximativ 60% dintre cazuri. Vorbim de inflamația persistentă asociată cu gastrită cronică, care poate declanșa modificări pre-canceroase în mucoasa stomacului. O infecție cu H. pylori nu este, în general, singura cauză, ci un factor care contribuie alături de istoricul familial, obezitate, fumat și o dieta bogată în alimente sarate, acre etc.

Simptome și factori de risc

În primele stadii cancerul gastric nu produce simptome de cancer, dar pe măsură ce starea se agravează pot să apară:

  • indigestii frecvente;
  • arsuri gastrice;
  • pierderea apetitului;
  • oboseală persistentă;
  • balonare imediat după masă;
  • greață și vărsături;
  • dificultăți la înghițire;
  • diaree;
  • constipație;
  • sânge în scaun;
  • pierdere inexplicabilă în greutate;
  • vărsături cu sânge etc.

ATENȚIE! Aceste simptome sunt, de cele mai multe ori, simptome pentru alte probleme desănătate, majoritatea probleme ușoare, dar e important un consult de specialitate pentru a exclude alte afecțiuni grave. Deoarece 80% dintre afecțiunile maligne sunt fără simptome în stadiile incipiente, cele mai multe cazuri sunt depistate numai după ce cancerul s-a răspândit deja (metastazat) la ganglionii limfatici sau mai departe, e important un consult medical la primele simptome.

Factori de risc

Alți factori de risc pentru cancerul gastric includ:

  • gastrita cronică;
  • vârsta înaintată;
  • genul masculin;
  • o dietă bogată în alimente sărate, afumate sau slab conservate și scazută în fructe și legume;
  • fumatul;
  • anemie pernicioasă;
  • istoric de chirurgie gastrică pentru afecțiuni benigne;
  • istoric familial de cancer de stomac.

Cancerul gastric tinde să se răspândească prin peretele stomacului și de acolo în organele adiacente (pancreas și splină) și ganglionii limfatici.

Diagnosticul și stadializarea cancerului de stomac

Mai multe proceduri sunt utilizate în diagnosticul și stadializarea cancerului de stomac. Un test de diagnosticare stabilește prezența bolii, în timp ce stadializarea determină amploarea acesteia și ajută la ghidarea deciziilor de tratament. Se efectuează de obicei o endoscopie gastro-intestinală (GI) ce permite o vizualizare directă a zonei. Se poate preleva o mostră de țesut (biopsie) pentru a confirma diagnosticul.

Odată ce medicii stabilesc diagnosticul, sunt efectuate teste suplimentare, inclusiv endoscopii gastrointestinale cu ultrasunete, scanări PET și CT, teste de sânge etc.

Tratamentul acestei forme de cancer

Tratamentul cancerului de stomac depinde de rezultatele testelor și de starea generală a sănătății. Chirurgia poate ameliora simptomele de obstrucție. Tratamentul asociat fie cu chimioterapie, fie cu radiații, poate crește ratele de supraviețuire după o intervenție chirurgicală.

Simptomele infecției cu Helicobacter

Prezența H. pylori în tractul gastrointestinal superior nu produce de fiecare dată simptome. Ba chiar mai mult, se pare că 85% dintre persoanele afectate nu vor resimți niciodată simptome.

Când se dezvoltă simptome, aceastea sunt de gastrită acută, o afecțiune inflamatorie caracterizată prin dureri abdominale și greață. De-a lungul timpului, acest lucru poate progresa în gastrită cronică, în care simptomele sunt persistente.

Semnele și simptomele frecvente includ:

  • disconfort și dureri gastrice, mai ales când stomacul e gol, între mese și dimineața;
  • greață și vărsături;
  • balonare;
  • eructații;
  • pierderea poftei de mâncare.

cancerul gastric si Helicobacter pylori

Diagnosticarea infecției

H. pylori nu este o boală la sine și, ca atare, screening-ul de rutină nu este recomandat. Numai atunci când simptomele se dezvoltă, medicul va confirma prezența bacteriilor și va investiga orice schimbări anormale ale stomacului.

H. pylori poate fi, de obicei, diagnosticat cu unul din trei teste minim invazive:

  • testarea anticorpilor din sânge, pentru a detecta proteinele defensive, adică anticorpii produși de sistemul imunitar ca răspuns la bacterii;
  • teste de scaun ce detectează antigene în probele de fecale;
  • teste de respirație cu uree de carbon – H. pylori produce o enzimă care descompune ureea în amoniac și dioxid de carbon (CO2), iar nivelurile excesive de CO2 vor determina o reacție pozitivă, confirmând prezența bacteriilor.

Dacă aceste teste sunt neconcludente și simptomele persistă, medicul poate efectua o endoscopie pentru a analiza stomacul și pentru a obține probele de țesut. Reacțiile adverse frecvente ale endoscopiei includ dureri în gât, stomac deranjat, arsuri la stomac și somnolență prelungită.

Tratament

Eradicarea H. pylori necesită terapie medicamentoasă, de obicei antibiotice plus supresoare de acid. Inhibitorii pompei de protoni suprimă Helicobacter Pylori.

Terapia triplă este regimul cel mai frecvent prescris pentru infecția cu Helicobacter pylori. Următoarele medicamente sunt administrate timp de 10 – 14 zile:

1. inhibitori ai pompei de protoni (lansoprazol, omeprazol, pantoprazol, rabeprazol sau esomeprazol o dată pe zi);
2. amoxiciclină sau metronidazol;
3. claritromicină.

Pacienții infectați cu ulcer duodenal sau gastric necesită continuarea supresiei acide timp de cel puțin 4 săptămâni.

Această combinație de medicamente este deseori numită terapie de eradicare. Tratamentul cu eradicare reduce H. pylori pentru 9 din 10 persoane dacă este administrat corect pentru întregul curs. Dacă nu luați întregul curs de medicație, atunci nu va funcționa atât de bine.

Prevenție

Infecția se transmite prin contact gură la gură, ca sărut, folosirea obiectelor contamine, ca tacâmuri, contact cu vomă sau fecale infectate, alimente sau apă contaminate etc.

Puteți reduce riscul de infeție cu Helicobacter pylori în același mod în care vă protejați de alte germeni, de exemplu prin spălarea cât mai frecventă a mâinilor, mai ales după folosirea toaletei, înainte de a consuma alimente sau de a le prepara, evitarea consumului de alimente incorect gătite sau insuficient, evitarea consumului de alimente de la persoane care nu s-au spălat pe mâini etc.

Cum influențează infecția cu Helicobacter Pylori riscul de cancer?

Cercetările au arătat că persoanele cu gastrită cronică atrofică severă prezintă un risc crescut de apariție a cancerului de stomac, deși acest risc este încă mic. Infecția pe termen lung a stomacului cu Helicobacter pylori poate provoca ulcere și poate inflama și deteriora stratul interior al stomacului. Unele dintre aceste modificări ar putea duce la apariția cancerului în timp, în special a cancerului în partea inferioară a stomacului. Infecția cu Helicobacter pylori este, de asemenea, legată de anumite tipuri de limfom al stomacului.

În timp ce infecția cu Helicobacter pylori este o cauză majoră a cancerului de stomac, majoritatea oamenilor care au aceste bacterii în stomacul lor nu dezvoltă niciodată cancer la stomac. Există, de asemenea, unele dovezi că persoanele cu Helicobacter pylori ar putea avea un risc mai scăzut de alte tipuri de cancer, deși nu este clar care este rolul pe care îl joacă bacteria în acest caz.

Dacă aveți un istoric familial puternic de cancer la stomac, precum și alți factori de risc pentru cancer, chiar dacă nu aveți simptome de ulcer gastric, medicul poate recomanda să fiți testat pentru anticorpii specifici. În plus față de screening, medicul vă poate sugera unele modificări ale stilului de viață, cum ar fi includerea mai multor fructe, legume și fibre în dietă. Examinarea periodică și urmarea recomandărilor medicale pot reduce riscul de cancer.

cancerul gastric factori de risc

Cancerul gastric și toxina CagA

Unele bacterii H. pylori utilizează un sistem specific pentru a injecta o toxină produsă de o genă numită genă A asociată cu citotoxina (cagA) în locurile unde se întâlnesc celulele din căptușeala stomacului. Această toxină (cunoscută sub numele de CagA) modifică structura celulelor stomacale și le permite bacteriilor să se atașeze mai ușor. Expunerea pe termen lung la toxină crește riscul de inflamație cronică. Cu toate acestea, nu toate tulpinile de H. pylori poartă gena cagA; cele care poartă gena sunt clasificate ca tulpini  cagA-pozitive.

Ce spun cercetările?

O cercetare ale cărei rezultate apar în Microbial Diversity (2018) asociază infecția cu H. Pylori cu risc de cancer gastric, și că anumiți constituenți din lanțurile acestei bacterii sunt implicați în procesul de carcinogeneză.

O altă analiză ale cărei rezultate au fost publicate în jurnalul The Oncologist susține aceeași idee, bazându-se pe analiza riscului de cancer dat de infecția cu H.pylori din mediile cu risc crescut de infecție. Astfel, s-a observat că eradicarea infecției a redus riscul și incidența cancerului gastric.

Ce tipuri de cancer sunt legate de H. pylori?

H. pylori se consideră că poate crește riscul de cancer de stomac, limfoame ale țesutului limfoid asociat mucoaselor și chiar unele forme de cancer intestinal. H. pylori poate provoca inflamații de lungă durată în stomac (numită gastrită cronică atrofică severă), ceea ce poate duce la apariția cancerului de stomac. Persoanele cu această formă de gastrită au un risc crescut de cancer la stomac.

Pe de altă parte, unele cercetări sugerează că infecția cu H. pylori poate fi asociată cu un risc mai scăzut de adenocarcinom esofagian.

Cum ar putea infecția cu H. pylori să scadă riscul unor cancere, dar să crească riscul altor tipuri de cancer?

Deși nu se știe exact cum infecția cu H. pylori crește riscul de cancer gastric, se speculează că prezența pe termen lung a unui răspuns inflamator predispune celulele din mucoasa stomacală să devină canceroase. O ipoteză care poate explica riscurile reduse ale unor forme de cancer gastric și a adenocarcinomului esofagian la persoanele infectate cu H. pylori se referă la scăderea acidității stomacului, care este adesea observată după decenii de colonizare cu H. pylori. Această scădere ar putea reduce refluxul de acid în esofag, un factor major de risc pentru adenocarcinoamele care afectează stomacul și esofagul superior. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens. 

Referințe:

(1) Helicobacter pilori, link:https://www.cdc.gov/ulcer/files/hpfacts.pdf
(2) H. pylori infection, link: https://www.healthline.com/health/helicobacter-pylori
(3) Helicobacter pylori diversity and gastric cancer risk, link: https://mbio.asm.org/content/7/1/e01869-15
(4) Helicobacter pylori and gastric cancer, link: http://theoncologist.alphamedpress.org/content/3/2/124.full
(5) Helicobacter pylori and Cancer, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/h-pylori-fact-sheet
(6) Stomach cancer, link: https://www.cancer.org.au/about-cancer/types-of-cancer/stomach-cancer.html

Citește și:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *