Electroforeza proteinelor serice este un test care care analizează și separă proteinele din sânge. Iată care sunt indicațiile testării, ce înseamnă rezultatele și când sunt considerate anormale.

CUPRINS:

1. Ce este electroforeza proteinelor serice?
2. Cum se efectuează testul?
3. Indicațiile testării
4. Interpretarea rezultatelor

Ce este electroforeza proteinelor serice?

Electroforeza proteinelor serice este un test de sânge care măsoară cantitatea de albumină și globuline din sânge. Măsoară anumite proteine ​​din sânge pentru a ajuta la identificarea unor boli. Proteinele sunt substanțe formate din blocuri mai mici numite aminoacizi. Proteinele au o sarcină electrică pozitivă sau negativă și se mișcă în fluid atunci când sunt plasate într-un câmp electric.

Electroforeza proteinelor serice folosește un câmp electric pentru a separa proteinele din serul din sânge în grupuri de dimensiuni, forme și sarcini similare. Serul din sânge conține două grupe proteice majore: albumina și globulina. Atât albumina, cât și globulina transportă substanțe prin fluxul sangvin. Folosind electroforeza proteinelor, aceste două grupuri pot fi separate în 5 grupe mai mici (fracții).

Proteinele sunt substanțe formate din substanțe chimice mici numite aminoacizi și au o serie de roluri:

• oferă structură organismului;
• ajută la transportul substanțelor nutritive;
• ajută organismul să lupte împotriva bolilor.

Principiul de acțiune

Proteinele sunt compuse din aminoacizi și sunt părți importante ale tuturor celulelor și țesuturilor. Există multe tipuri diferite de proteine în organism și au multe funcții diferite. Exemple de proteine includ enzime, anumiți hormoni, hemoglobină, lipoproteine cu densitate mică (LDL sau colesterol rău) și altele. Proteinele serice sunt clasificate în albumină sau globuline:

1. albumina este cea mai abundentă proteină din ser;
2. globulinele sunt împărțite în alfa-1, alfa-2, beta și gamma globuline. În general, nivelurile de proteine ​​alfa și gamma globulină cresc atunci când există inflamație în organism.

Albumina

Albumina împiedică sângele să se scurgă din vasele de sânge. De asemenea, albumina ajută la transportul prin sânge a unor medicamente și a altor substanțe și este importantă pentru creșterea și vindecarea țesuturilor. Mai mult de jumătate din nivelul de proteine din serul din sânge este albumină.

Globulinele

• Alfa-1 globulină – HDL -colesterolul este inclus în această fracție.
• Alfa-2 globulină – În fracția alfa-2 globulină este inclusă o proteină numită haptoglobină, care se leagă cu hemoglobină.
• Beta-globulina – Proteinele beta globuline ajută la transportul substanțelor, cum ar fi fierul, prin fluxul sangvin și ajută la combaterea infecției.
• Gama globulina – Aceste proteine se mai numesc anticorpi. Ele ajută la prevenirea și combaterea infecției. Globulinele gamma se leagă de substanțe străine, cum ar fi bacteriile sau virusuri, ducând la distrugerea lor de către sistemul imunitar.

Fiecare dintre aceste cinci grupe de proteine ​​se mișcă într-un ritm diferit într-un câmp electric și împreună formează un model specific. Acest model ajută la identificarea unor boli.

Cum se efectuează testul?

Pentru testare este necesară o probă de sânge. În laborator, se plasează proba de sânge pe hârtie specială și se aplică un curent electric. Proteinele se deplasează pe hârtie și formează benzi care arată cantitatea fiecărei proteine.

Electroforeza este o tehnică de laborator folosită pentru separarea grupurilor de proteine ​​din serul sangvin. Acest lucru le permite să fie măsurate și analizate individual. Presupune expunerea serului plasat într-un tip special de gel la un curent electric. Acest lucru face ca diferitele tipuri de proteine ​​să se miște și să se grupeze. Proteinele creează benzi separate pe gel, care sunt apoi analizate de laborator.

Nu este necesară nicio pregătire pentru test.

Indicațiile testării

Testul de electroforeză proteică este adesea folosit pentru a depista substanțe anormale numite proteine M. Prezența proteinelor M poate fi un semn al unui tip de cancer numit mielom sau mielom multiplu. Mielomul afectează celulele albe din sânge numite celule plasmatice în măduva osoasă. Electroforeza proteică testează și alte proteine și imunoglobuline.

Testul de electroforeză este de asemenea utilizat pentru a diagnostica alte afecțiuni care vizează celulele plasmatice. Acestea includ macroglobulinemia Waldenström, gammopatia monoclonală cu semnificație nedeterminată (MGUS) și amiloidoza primară. Electroforeza proteică poate fi de asemenea folosită pentru a ajuta la diagnosticarea următoarelor probleme:

• probleme cu tiroida;
• diabet;
• anemie;
• boli hepatice;
• nutriție deficitară sau incapacitate de a absorbi nutrienții;
• anumite boli autoimune etc.

Simptome care indică o problemă

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă medicul suspectează că aveți o afecțiune care vizează celulele plasmatice. Aceste afecțiuni pot provoca următoarele simptome:

• pierdere inexplicabilă în greutate;
• dureri de oase;
• oboseală;
• slăbiciune;
• greață;
• constipație;
• urinări frecvente;
• febră;
• dureri de spate;
• niveluri crescute de calciu în sânge.

Alte teste indicate pot include:

• electroforeza proteinelor urinare;
• biopsia măduvei osoase;
• hemoleucograma completă;
• testarea calciului și a electroliților;
• radiografii.

Interpretarea rezultatelor

Rezultate normale

Domeniile de valori normale sunt:

• Proteine ​​totale: 6,4 – 8,3 g/dL sau 64 – 83 g / L;
• Albumină: 3,5 – 5,0 g / dL sau 35 – 50 g / L;
• Alfa-1 globulină: 0,1- 0,3 g / dL sau 1 – 3 g / L;
• Alfa-2 globulină: 0,6 – 1,0 g / dL sau 6 – 10 g / L;
• Beta globulină: 0,7 – 1,2 g / dL sau 7 – 12 g / L;
• Gama globuline: 0,7 – 1,6 g / dL sau 7 – 16 g / L.

Rezultate anormale

Diferitele proteine ​​din organism îndeplinesc diferite funcții. Aceasta înseamnă că nivelurile ridicate sau mici ale celor cinci tipuri de proteine ​​examinate în timpul testului pot indica diferite boli. Rețineți că acestea sunt doar indicii. De obicei, va fi nevoie de investigații suplimentare pentru a face un diagnostic definitiv.

Niveluri anormale de albumină

• Niveluri mai mari decât în ​​mod normal – deshidratare;
• Niveluri mai mici decât cele normale – boala renală sau hepatică, o afecțiune care implică inflamație, alimentație slabă.

Niveluri anormale de alfa-1 globulină

• Niveluri mai mari decât în ​​mod normal – boala care duce la inflamație (starea poate fi cronică sau acută);
• Niveluri mai mici decât cele normale – boala hepatică, emfizem congenital (rar).

Creșterea proteinelor alfa-1 poate fi dată de:

• boala inflamatorie acută;
• unele forme de cancer;
• boala inflamatorie cronică (de exemplu, artrita reumatoidă, SLE).

Niveluri anormale de alfa-2 globulină

• Niveluri mai mari decât în ​​mod normal – boala renală, boala care duce la inflamație (afecțiunea poate fi cronică sau acută);
• Niveluri mai mici decât cele normale – boala hepatică, alimentația deficitară, descompunerea globulelor roșii.

Niveluri anormale de beta globulina

• Niveluri mai mari decât în ​​mod normal – anemie, mielom multiplu, colesterol ridicat;
• Niveluri mai mici decât cele normale – nutriție deficitară, ciroză hepatică.

Niveluri anormale de gama globulina

• Niveluri mai mari decât în ​​mod normal – artrita reumatoidă, infecție, ciroză hepatică, boală inflamatorie, mielom multiplu, limfom;
• Niveluri mai mici decât cele normale – tulburări imunitare și deficiențe.

Alte valori anormale

Scăderea proteinei totale poate indica:

• pierderea anormală de proteine ​​din tractul digestiv sau incapacitatea tractului digestiv de a absorbi proteinele (enteropatie care pierde proteinele);
• subnutriție;
• tulburarea rinichilor numită sindrom nefrotic;
• cicatrizarea ficatului și funcția hepatică slabă (ciroză) etc.

Alte valori:

• Proteine ​​totale ridicate: Prea multe proteine în sânge pot fi un semn de infecție sau inflamație cronică (cum ar fi HIV / SIDA sau hepatita virală). De asemenea, poate fi un semn precoce al unei afecțiuni a măduvei osoase.
• Raport A / G scăzut: Acesta poate fi semnul unei afecțiuni autoimune, în cazul în care sistemul imunitar al corpului atacă celulele sănătoase. Poate indica, de asemenea, boala renală sau ciroza, care este inflamația și cicatrizarea ficatului. În unele cazuri, un raport scăzut de A / G poate fi un semn al unei tumori în măduva oaselor.
• Raport A / G ridicat: Acesta poate fi un semn al bolii în ficat, rinichi sau intestine. Este, de asemenea, legat de activitate tiroidiană scăzută și leucemie.

Nu este întotdeauna clară cauza care a dus la un nivel ridicat sau scăzut de proteine ​​în serul din sânge. Un medic poate folosi rezultatele pentru a face un diagnostic sau pentru a decide asupra unui curs de tratament. De asemenea, medicul poate recomanda mai multe teste. 

Alte indicații

Fiecare laborator are o gamă ușor diferită de ceea ce este considerat normal. Din această cauză, medicul va ține cont de starea de sănătate și de testele anterioare de laborator atunci când va examina rezultatele.

Dacă medicul consideră că oricare dintre valori sunt prea mari sau scăzute, este posibil să fie necesar să faceți teste de sânge sau urină mai precise.

Referinte:
(1) Protein Electrophoresis (Blood), link: https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=protein_electrophoresis_serum
(2) Serum Protein Electrophoresis Test, link: https://www.healthline.com/health/protein-electrophoresis-serum
(3) Serum Protein Electrophoresis (SPEP), link: https://www.uofmhealth.org/health-library/hw43650
(4) Protein Electrophoresis Immunofixation Electrophoresis , link: https://labtestsonline.org/tests/protein-electrophoresis-immunofixation-electrophoresis
(5) Understanding and Interpreting Serum Protein Electrophoresis, link: https://www.aafp.org/afp/2005/0101/p105.html