Bronhoscopia – cand este necesara aceasta analiza si ce boli poate depista?

bronhoscopia

Bronhoscopia este o procedura de examinare a traheei si a cailor respiratorii mari. Se realizeaza folosind un bronhoscop, care este un tip de endoscop. Medicii folosesc cel mai adesea un bronhoscop flexibil care se poate indoi pentru a ajunge mai departe in interiorul plamanilor. In cazuri rare, se poate folosi un bronhoscop rigid.

CUPRINS:

1. Ce este bronhoscopia?
2. Cand se recomanda efectuarea bronhoscopiei?
3. Riscuri si complicatii ale bronhoscopiei
4. Pregatirea pentru bronhoscopie
5. La ce sa te astepti de la procedura pentru bronhoscopie
6. Recomandari dupa bronhoscopie
7. Rezultatele bronhoscopiei

Ce este bronhoscopia?

Bronhoscopia este o tehnica folosita pentru a examina caile respiratorii cu un bronhoscop, introdus la nivelul nasului si gurii. Acesta se conecteaza la un ecran video pentru ca medicii sa vada imagini ale cailor aeriene. Bronhoscopul este un tub subtire lung, cu o camera video la capat si un canal mic pentru a colecta probe de tesut din plamani care pot fi utilizate in diagnosticul bolii. Bronhoscopia se face sub sedare „constienta”. Veti continua sa respirati singuri, dar nu simtiti disconfortul dat de tub.

Bronhoscopia poate fi facuta pentru a diagnostica probleme in caile respiratorii, plamani sau cu ganglionii limfatici in zona pieptului, sau pentru a trata probleme precum un obiect blocat sau o masa la nivelul cailor respiratorii.

ce este bronhoscopia

Cand se recomanda efectuarea bronhoscopiei?

De ce am nevoie de bronhoscopie?

Bronhoscopie de diagnostic pulmonar

Exista cateva motive pentru care ar putea fi nevoie de o bronhoscopie:

  • pentru a depista probleme pulmonare;
  • pentru a depista cauzele problemelor din caile respiratorii ale plamanilor (cum ar fi probleme cu respiratia sau tuse cu sange);
  • prezenta unei zone suspecte care ar putea fi cancer.

Orice zone anormale din caile respiratorii care sunt vazute cu bronhoscopul pot fi biopsiate pentru a afla daca sunt canceroase. Acest lucru se realizeaza prin trecerea instrumentelor lungi si subtiri prin bronhoscop, cum ar fi pensete, ace goale sau perii pentru colectarea probelor. De asemenea, medicul poate preleva celule de pe mucoasa cailor respiratorii.

Bronhoscopie pentru examinarea ganglionilor limfatici din apropierea plamanilor

Bronhoscopia poate fi facuta ca parte a unei ecografii endobronsice pentru a examina ganglionii limfatici si alte structuri din zona dintre plamani. In timpul procedurii, daca se vad zone suspecte, cum ar fi ganglionii limfatici mariti, un ac gol poate fi trecut prin bronhoscop si ghidat in aceste zone pentru a preleva o biopsie – aspiratie transbronsica cu ac.

Bronhoscopia ca tratament

Bronhoscopia poate fi utilizata pentru tratarea cailor respiratorii blocate sau a altor tipuri de probleme la nivelul plamanului. De exemplu, un mic laser fixat la capatul bronhoscopului poate fi folosit pentru a arde o parte a unei tumori care blocheaza calea respiratorie. Poate fi facuta pentru indepartarea mucusului, a unui corp strain sau a altor obstructii in caile respiratorii sau plamani, cum ar fi o tumora. De asemenea, se poate face pentru a mentine deschise caile respiratorii.

indicatii bronhoscopie

Riscuri si complicatii ale bronhoscopiei

Complicatiile asociate cu bronhoscopia sunt mai putin frecvente si de obicei minore, rareori sunt severe. Complicatiile pot sa apara atunci cand caile respiratorii sunt inflamate sau deteriorate de boala. Pot fi legate de procedura in sine sau de tehnica de sedare sau anestezie.

Posibilele complicatii pot include:

  • sangerarea – in general, este minora si se reduce de la sine, si poate aparea mai des in asociere cu biopsia;
  • afectarea cailor respiratorii – pneumotorax;
  • febra;
  • infectii;
  • probleme cu respiratia;
  • niveluri scazute de oxigen in sange;
  • contractia muschilor din bronhii (bronhospasm).

Pregatirea pentru bronhoscopie

Trebuie sa nu mancati timp de 6-12 ore inainte de bronhoscopie si va trebui sa eliminati o eventuala proteza inainte de procedura. De asemenea, trebuie sa consultati medicul cu privire la orice medicamente pe care le utilizati, inclusiv:

  • aspirina;
  • ibuprofen;
  • medicamente pentru diabet;
  • medicamente subtierea sangelui.

Vi se va recomanda sa nu luati medicamente care afecteaza coagularea sangelui, cum ar fi aspirina si warfarina, cu o saptamana inainte de bronhoscopie.

La ce sa te astepti de la procedura pentru bronhoscopie

etapele unei bronhoscopii

Tipuri de bronhoscopie

Exista doua tipuri de bronhoscopie: bronhoscopia flexibila si bronhoscopia rigida.

Bronhoscopia flexibila foloseste un tub lung, subtire, iluminat pentru a examina caile respiratorii. Bronhoscopul flexibil este folosit mai des decat bronhoscopul rigid, deoarece de obicei nu necesita anestezie generala, este mai confortabil pentru persoana si ofera o vedere mai buna asupra cailor respiratorii mai mici. De asemenea, ii permite medicului sa obtina mici probe de tesut (biopsie).

Bronhoscopia rigida se face de obicei cu anestezie generala si foloseste un tub metalic drept, gol. Este folosita cand exista sangerare pe calea aeriana care ar putea bloca un tub flexibil, pentru a preleva probe mai mari de tesut pentru biopsie, pentru a indeparta anumite obiecte blocate in caile respiratorii etc. De asemenea, procedurile speciale, cum ar fi largirea (dilatarea) cailor aeriene sau eliminarea unei cresteri cu ajutorul unui laser, se fac de obicei cu un bronhoscop rigid.

Procedura

Pentru acest test, pacientul va sta intins pe spate pe un pat sau o masa de examinare, cu capul ridicat usor. Gura (si, eventual, nasul) si gatul vor fi tratate cu un medicament cu efect de amortire. De asemenea, vi se poate administra medicament intravenos. Rar, se poate face anestezie generala.

Bronhoscopul trece de la nas in jos la gat pana ajunge la bronhii – caile respiratorii din plamani. Introducerea tubului poate produce un efect de tuse la inceput, care se va reduce odata ce apare efectul medicamentului. Procedura dureaza de obicei aproximativ 30 de minute, dar poate dura mai mult, in functie de ceea ce se face. Se poate introduce solutie salina prin tub. Acest lucru „spala” plamanii si ii permite medicului sa preia probe de celule pulmonare, fluide, microbi si alte materiale din caile respiratorii. Aceasta parte a procedurii se numeste lavaj. Uneori, perii mici, ace sau forceps pot fi trecute prin bronhoscop pentru a lua probe mai mici de tesut (biopsii) din plamani.

Medicul poate, de asemenea, sa introduca un stent in caile respiratorii sau sa examineze plamanii cu ultrasunete in timpul procedurii. Un stent este un dispozitiv medical asemanator unui tub. Ecografia este o metoda imagistica nedureroasa care ii permite medicului sa vada in interiorul corpului. Uneori, ecografia este utilizata pentru a examina ganglionii si tesuturile din jurul cailor respiratorii.

Spalatura bronsica

Medicul poate utiliza un proces numit spalatura bronsica pentru colectarea celulelor. Aceasta implica pulverizarea unei solutii saline pe suprafata cailor respiratorii. Celulele care sunt „spalate” de pe suprafata sunt apoi colectate si examinate la microscop. In functie de starea specifica, medicul poate gasi una sau mai multe dintre urmatoarele:

  • sange;
  • mucus;
  • o infectie;
  • umflatura;
  • un blocaj;
  • o tumora.

Daca sunt blocate caile respiratorii, este posibil sa aveti nevoie de un stent pentru a le mentine deschise. Un stent este un tub mic care poate fi introdus in bronhii cu bronhoscopul. Cand medicul va termina de examinat plamanii, va indeparta bronhoscopul.

Recomandari dupa bronhoscopie

O bronhoscopie este relativ rapida, dureaza aproximativ 30 de minute. Este o procedura relativ rapida si nedureroasa. Capacitatea de a tusi, numita reflex de tuse, ar trebui sa revina in termen de 2 ore.

Pentru ca veti fi sedat, veti ramane inspital pentru cateva ore pana cand se reduce efectul anesteziei si senzatia de amorteala din gat se va reduce. Respiratia si tensiunea arteriala vor fi monitorizate in timpul recuperarii. Nu veti putea manca sau bea nimic cat timp gatul va fi amortit. Acest lucru poate dura 1-2 ore. Gatul poate fi usor dureros sau cu senzatie de disconfort timp de cateva zile si s-ar putea sa apara o usoara raguseala. Asta este normal. De obicei, nu dureaza mult timp si se reduce fara medicamente sau tratament.

Majoritatea oamenilor pot reveni la activitati obisnuite dupa 24 de ore, dar este normal sa ramana dureri in gat si raguseala pentru cateva zile. Medicul va folosi rezultatele pentru a decide cum sa fie tratate orice probleme pulmonare care au fost gasite sau sa discutati procedurile care au fost facute. Este, de asemenea, posibil sa aveti nevoie de alte teste sau proceduri.

Rezultatele bronhoscopiei

Imediat dupa ce medicamentele au iesit din circulatie si s-au dus efectele, medicul poate discuta cu pacientul rezultatele – ceea ce a vazut in timpul procedurii. Alte rezultate, inclusiv cele ale unei biopsii, pot sa vina in cateva zile sau saptamani. Rezultatele normale ale unei bronhoscopii inseamna ca medicul nu a vazut niciun material strain, blocaje sau celule neobisnuite sau fluide in bronhii. Daca rezultatele sunt anormale, medicul va recomanda teste sau tratamente suplimentare, in functie de rezultat.

Rezultatele anormale pot indica una sau mai multe dintre urmatoarele probleme:

  • infectie cu bacterii;
  • infectie virala;
  • ciuperci sau paraziti;
  • inflamatia tesutului pulmonar;
  • leziuni pulmonare;
  • cancer;
  • ingustarea traheei sau a bronhiilor;
  • respingerea unui plaman transplantat.

Daca o biopsie a fost luata in timpul bronhoscopiei, va trebui examinata de un patolog. Deoarece probele de tesut au nevoie de o pregatire speciala, unele rezultate dureaza mai mult decat altele. Unele probe de biopsie vor trebui trimise pentru testare genetica, care ar putea dura doua saptamani sau mai mult.

Referinte:
(1) Bronchoscopy, link: https://www.cancer.ca/en/cancer-information/diagnosis-and-treatment/tests-and-procedures/bronchoscopy/?region=on
(2) Bronchoscopy, link: https://www.healthdirect.gov.au/bronchoscopy
(3) What to expect from a bronchoscopy, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322178.php
(4) Bronchoscopy Procedure Side Effects, and Complications, link: https://www.emedicinehealth.com/bronchoscopy/article_em.htm
(5) Bronchoscopy, link: https://patient.info/chest-lungs/chest-infection/bronchoscopy
(6) Bronchoscopy, link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/lung-cancer/getting-diagnosed/tests/bronchoscopy-local-anaesthetic

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

One Comment on “Bronhoscopia – cand este necesara aceasta analiza si ce boli poate depista?”

  1. Buna seara ! Am o antrebare an urma unui tbc am ramas cu modificari pleuro pulmonare si pahipleurita apicala dreapta ,desi nu am avut niciun simtom nixi anainte de spitalizare nici an timpul spitalizari de 3 luni de zile care mam externat dar la fix o luna de zile de la ex mam trezit cu durere an capul pieptului si an spatele pieptului si de atunci cosmarul si desi au trecut 6 luni de atunci eu sant tot la fel ma tine an spatele plamanului drept si an capul pieptului ,desi am fost internat iar care mi sau facut analize precum sangele sputa urocultura fibroscopie lavaj bronhoalveolar etc antrebarea mea este ce as putea avea ca abia respir ca ma tine an piept si partea plamanului drept al simt ca si cum ar fi ambracat an carton ,
    Va mltumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *