Virusul Epstein-Barr este un herpesvirus, cauza mononucleozei infecțioase. Iată care sunt cauzele, simptomele și dacă poate fi asociat cu cancerul.

CUPRINS:
1. Ce este virusul Epstein-Barr?
2. Care sunt simptomele?
3. Cum se răspândește virusul?
4. Mononucleoza și virusul Epstein-Barr
5. Testarea pentru virusul Epstein Barr
6. Cum se tratează?
7. Posibile complicații
8. Virusul Epstein Barr și cancerul

Ce este virusul Epstein-Barr?

Virusul Epstein-Barr este un tip comun de virus din familia virusurilor herpetice – este numit și herpesvirusul uman 4 sau, virusul EB sau EBV. Este unul dintre virusurile cele mai frecvente la om, care afectează mai mult de 90% din populația lumii înainte de vârsta de 20 de ani. Acest virus provoacă mononucleoza infecțioasă (sau „boala sărutului”). Majoritatea oamenilor dezvoltă doar simptome ușoare sau deloc. Virusul rămâne în organism pe tot parcursul vieții, deși majoritatea oamenilor nu au simptome după primele câteva săptămâni de infecție.

Virusul Epstein-Barr este extrem de contagios și oamenii îl contractează prin contactul cu saliva sau cu alte fluide corporale. Când o persoană a contractat virusul o singură dată, acesta rămâne inactiv în organism și se poate reactiva în orice moment.

Care sunt simptomele?

Infecțiile cu virusul Epstein-Barr nu produc întotdeauna simptome. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii. Adolescentii și adulții au mai multe riscuri de a experimenta simptome, care pot include:

• febră;
• senzație de oboseală;
• durere de cap;
• durere de gât;
• umflarea ganglionilor limfatici în zona gâtului sau axilei;
• amigdale umflate;
• splină mărită (splenomegalie);
• erupții cutanate.

Aceste simptome pot dura 2-4 săptămâni, deși sentimentele de oboseală pot persista săptămânal sau luni.

Simptomele de reactivare

Odată ce ați fost infectat cu virusul, va rămâne inactiv în organism pentru tot restul vieții. Aceasta se numește latență. În unele cazuri, virusul se poate reactiva, dar de obicei acest lucru nu provoacă niciun simptom. Cu toate acestea, virusul reactivat poate provoca simptome similare cu cele ale unei infecții inițiale la persoanele care au un sistem imunitar slăbit.

Cum se răspândește virusul?

Virusul Epstein-Barr se răspândește de la o persoană la alta prin intermediul fluidelor corporale, în special saliva. Acesta este motivul pentru care mononucleoza, una dintre cele mai cunoscute infecții date de acest virus, este cunoscută ca „boala sărutului”. Virusul poate fi transmis și prin împărtășirea obiectelor personale, cum ar fi periuțe de dinți sau veselă, cu cineva care are o infecție activă. Virusul poate fi, de asemenea, răspândit prin sânge și spermă.

Virusul poate fi transmis altora înainte de a se manifesta. Veți putea să transmiteți virusul altora atât timp cât virusul este activ, ceea ce ar putea însemna săptămâni sau chiar luni. Odată ce virusul devine inactiv, nu îl mai poți răspândi altora, decât dacă se reactivează.

Mononucleoza și virusul Epstein-Barr

Virusul Epstein-Barr (EBV) poate provoca mononucleoză – dar în general nu. De fapt, cele mai multe infecții EBV nu sunt vizibile, chiar și atunci când acestea sunt foarte active în corp. La vârsta de 35 de ani, aproape toată lumea are anticorpi la EBV, indicând o infecție trecută.

Infecția, în general, nu produce semne sau simptome, cu excepția adolescenților și a adulților tineri. În acest grup de vârstă, cel puțin un sfert dintre infecții provoacă mononucleoză – o boală care prezintă oboseală, cefalee, febră, durere în gât și ganglioni limfatici umflați.

Testarea pentru virusul Epstein Barr

Testul pentru virusul Epstein-Barr este utilizat pentru a identifica prezența anumitor anticorpi.

Când o persoană are virusul Epstein-Barr, sistemul imunitar al corpului eliberează proteine, cunoscute sub numele de anticorpi, pentru a lupta împotriva virusului. Testul pentru virusul Epstein-Barr analizează acești anticorpi. Prezența acestor anticorpi ar confirma că cineva a avut virusul Epstein-Barr în trecut sau în prezent are o infecție activă.

Posibilele infecții cu virus Epstein Barr sunt adesea diagnosticate fără nicio testare. Cu toate acestea, testele de sânge pot detecta prezența anticorpilor asociați cu virusul. Unul dintre aceste teste este cunoscut ca testul monospot – testul pentru anticorpi heterofili. În plus față de testul monospot, există alte teste de sânge pentru anticorpi mai specifici la acest virus, incluzând:

• Anticorpii VCA – Anticorpii VCA apar la începutul infecției. Un tip de anticorpi VCA (anti-VCA IgM) dispar după câteva săptămâni, în timp ce alții (IgG anti-VCA) persistă pentru pentru viață.
• Anticorpii EA – Anticorpii EA apar în timpul unei infecții active. Devin de obicei nedetectabili după câteva luni, deși pot persista mai mult timp la unii oameni.
• Anticorpii EBNA – Anticorpii EBNA apar încet în lunile următoare infecției și pot fi detectați pe tot parcursul vieții unei persoane.

Rezultatele testării

Rezultatele testului pentru virusul Epstein-Barr poate fi „normale” sau „anormale”. În cazul în care rezultatele apar ca fiind rezultate normale, asta înseamnă că laboratorul nu a detectat anticorpi ai virusului Epstein-Barr în sânge. În acest caz, este puțin probabil ca persoana să aibă virusul Epstein-Barr sau mononucleoză. Când testul se face prea curând după infecție, este posibil să nu existe destui anticorpi în sânge pentru a declanșa un rezultat pozitiv. Deci, dacă simptomele unei persoane continuă și medicul nu poate găsi altă cauză, este posibil ca testul să fie refăcut după 2 săptămâni.

Dacă rezultatele virusului Epstein-Barr sunt rezultate anormale, înseamnă că laboratorul a detectat oricare dintre cele trei sau o combinație de anticorpi Epstein-Barr. Acești anticorpi oferă medicilor informații despre momentul apariției virusului:

• Dacă este prezent anticorpul numit VCA IgG, virusul Epstein-Barr a fost activ la un moment dat recent sau în trecut.
• Dacă anticorpul IgA VCA este prezent fără antigenul nuclear Epstein-Barr (EBNA), este posibil ca virusul să fie în prezent activ sau să fie foarte recent.
• Dacă anticorpul EBNA este prezent, acest lucru înseamnă că virusul a fost contractat cu cel puțin 6 – 8 săptămâni înainte, dar poate și mai mult, deoarece acest anticorp necesită timp pentru a se dezvolta după infecție și rămâne în organism mereu.

Cum se tratează?

Nu există tratament sau vaccin specific pentru virusul Epstein Barr. Fiind vorba de un virus, infecțiile acestea nu răspund la antibiotice. În schimb, tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor comune. Acesta include:

• odihnă suficientă;
• consumul crescut de lichide;
• medicamente analgezice ușoare pentru febră și durere de gât;
• se poate face gargară cu apă sărată de câteva ori pe zi;
• evitarea sporturilor de contact și ridicarea greutăților – activitatea fizică intensă poate crește riscul ruperii splinei, o complicație rară, dar care pune viața în pericol etc.

Posibile complicații

În unele cazuri, infecțiile cu acest virus pot duce la complicații, unele ușoare și unele serioase. Acestea includ:

• ruptura splinei;
• anemie;
• scăderea numărului de trombocite (trombocitopenie);
• hepatită;
• miocardita;
• afecțiuni care vizează sistemul nervos, incluzând encefalita, meningita și sindromul Guillain-Barre etc.

Dacă bănuiți că este posibil să aveți o infecție de acest tip activă, cel mai bine este să consultați un medic pentru a vă monitoriza semnele de complicații.

În timp ce majoritatea persoanelor cu virusul Epstein-Barr se recuperează, poate exista o legătură între virusul Epstein-Barr și bolile cronice și cancere, inclusiv limfomul Burkitt și limfomul Hodgkin. În cazuri rare, virusul Epstein-Barr poate să rămână activ și să ducă la simptome de lungă durată.

EBV poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea altor probleme de sănătate, inclusiv tulburări autoimune și schizofrenie.

Tulburări autoimune

EBV a fost considerat de mult timp legat de tulburări autoimune, cum ar fi lupusul. Se consideră că EBV poate provoca schimbări în modul în care sunt exprimate unele gene. Această expresie a genelor modificată ar putea crește riscul de apariție a unei tulburări autoimune. Poate fi o potențială legătură între EBV și un risc crescut de apariție a lupusului, o afecțiune autoimună. Acelasi mecanism care leagă EBV de lupus poate de asemenea lega EBV de alte conditii autoimune, inclusiv:

• scleroză multiplă;
• artrita reumatoidă;
• boala celiacă;
• diabetul de tip 1;
• boala intestinului inflamator;
• artrita idiopatică juvenilă;
• boli autoimune tiroidiene etc.

Infecția EBV cronică-activă

În cazuri foarte rare, infecția cu EBV poate duce la o afecțiune cronică numită EBV cronică-activă (CAEBV). CAEBV se caracterizează prin simptome în curs de desfășurare și teste care arată o infecție EBV activă. Apare ca o infecție tipică EBV. Cu toate acestea, sistemele imunitare ale unor oameni nu sunt capabile să controleze infecția, permițând ca virusul să rămână activ.

Cu timpul, CAEBV poate provoca mai multe complicații, printre care:

• sistem imunitar slăbit;
• limfoame;
• sindromul hemofagocitar, o afecțiune imună rară;
• insuficiență a unui organ etc.

Virusul Epstein Barr și cancerul

Infecția cu EBV poate crește riscul de apariție a unor cancere rare. Acest lucru este dat de faptul că mutațiile din celulele infectate cu EBV pot duce la modificări canceroase.

Unele tipuri de cancer care sunt asociate cu EBV includ:

• cancerul nazofaringian;
• limfomul Burkitt;
• limfomul Hodgkin;
• adenocarcinom gastric (cancer de stomac) etc.

Majoritatea persoanelor care au avut o infecție EBV nu vor dezvolta una dintre aceste tipuri de cancer. 

Virusul Epstein-Barr (EBV) contribuie la aproximativ 1,5% dintre toate cazurile de cancer la nivel mondial, iar genele virale sunt exprimate în celulele maligne. De asemenea, EBV poate cauza proliferarea limfocitelor B umane infectate. Înțelegerea mai clară a mecanismelor acestor tipuri de cancer înseamnă mai multe oportunități pentru diagnosticarea precoce a stadiilor tratabile de cancere asociate cu EBV și utilizarea imunoterapiei.

Referinte:
(1) Everything You Need to Know About Epstein-Barr Virus, link: https://www.healthline.com/health/epstein-barr-virus#The-bottom-line
(2) Viruses that can lead to cancer, link: https://www.cancer.org/cancer/cancer-causes/infectious-agents/infections-that-can-lead-to-cancer/viruses.html
(3) What to know about Epstein-Barr virus testing, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322117.php
(4) Epstein-Barr virus (EBV), link:
http://www.cancer.ca/en/prevention-and-screening/reduce-cancer-risk/make-informed-decisions/get-vaccinated/epstein-barr-virus-ebv/?region=on