Insomnia în general și insomnia în cancer este o tulburare de somn caracterizată prin dificultatea de a adormi sau de a menține starea de somn. Motivele pe durata terapiei oncologice pot fi diferite, de la stres și anxietatea, la efectul unor terapii folosite.

CUPRINS:

1. Somnul și cancerul
2. Simptome
3. Diagnostic
4. Cauze pentru insomnia în cancer
5. Tratament pentru insomnia în cancer

Somnul și cancerul

Insomnia în cancer este cea mai frecventă problemă de somn raportată de pacienții oncologici. Alte probleme includ adormirea la momente nepotrivite sau dormitul pentru o perioadă prea lungă de timp.

Somnul este o parte importantă a sănătății fizice și mintale. În timp ce dormim, în creierul nostru și în întregul organism se produc o serie de activităţi care menţin sănătatea şi asigură funcţionarea optimă a tuturor sistemelor corpului.

Adesea, tratamentele pentru cancer duc la stări de oboseală, somnolenţă, ceea ce duce la somn în timpul zilei şi insomnii noaptea.  Uneori problemele de somn apar din cauza unor medicamente prescrise pentru a combate efectele secundare ale chimioterapiei. De exemplu, steroizii, cum ar fi dexametazona, pot fi prescrişi pentru a controla greața și vărsăturile date de chimioterapie și pot cauza probleme cu somnul.

Studiile arată că până la jumătate dintre toți pacienții cu cancer au probleme legate de somn. Aceste probleme pot fi cauzate de efectele secundare ale tratamentului, de medicamente, de spitalizare sau de stres. Insomnia la pacienții cu cancer apare adesea în asociere cu depresia sau anxietatea. Tulburările de somn sunt, de asemenea, legate de hormoni precum cortizol și melatonină. Când aceste niveluri hormonale sunt anormale, pot suprima sistemul imunitar și pot limita capacitatea organismului de a lupta împotriva cancerului.

Somnul și etapele somnului

Somnul are două cicluri principale care se repetă în timpul perioadei de dormit. Există două cicluri principale de somn și ambele sunt necesare pentru a obține un somn de calitate. Cele două faze principale ale somnului sunt somnul REM și somnul non-REM.

• somnul REM (rapid eye movement) este numit și starea de somn cu vise, faza în care activitatea creierului este destul de intensă și sunt prezente can 5-6 cicluri de somn REM într-o noapte;
• somnul non-REM este numit faza de somn profund și are 4 etape, de la somn ușor la somnul profund (activitatea creierului este mult mai redusă, corpul răspunde foarte greu la stimuli, musculatura nu mai este activă, iar globii oculari nu se vor mișca în această etapă).

Ciclurile somnului se repetă în timpul nopții într-un ciclu de somn non-REM, urmată de o etapă REM. Fiecare ciclu durează aproximativ 90 de minute și se repetă de 5 – 6 ori în decurs de 7 – 8 ore de somn.

Tulburările de somn afectează modelele normale de somn. Modelele normale de somn diferă de la persoană la persoană. Cantitatea de somn de care o persoană are nevoie pentru a se simți odihnită poate fi mai mică sau mai mare decât a unei alte persoane. Dacă somnul este întrerupt sau nu durează suficient, fazele somnului nu sunt duse până la capăt.

Simptome

Somnul este important în restaurarea și reconstruirea resurselor corpului, ceea ce este deosebit de important în timpul tratamentului pentru cancer. Persoanele care suferă de insomnie au unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• dificultăți de adormire și de menținere a somnului;
• treziri în timpul nopții;
• persoana nu se simte odihnită dimineața sau pe parcursul zilei;
• neliniște și anxietate la apropierea orei de culcare.

Insomnia poate duce la oboseală, probleme de memorie și concentrare și tulburări de dispoziție și poate intensifica unele probleme asociate cancerului, ca durerea, oboseala, depresia sau anxietatea. Insomnia poate, de asemenea, să influențeze capacitatea pacienților de a face față cancerului și poate duce la sentimente de izolare.

Diagnostic

Insomnia se diagnostichează în general pe baza simptomelor raportate de pacient. Acestea includ informații privind durata somnului, timpul de adormire, trezirile în timpul nopții și capacitatea de a readormi, durata totală de somn pe timpul nopții, starea de odihnă sau oboseală resimțită dimineața sau ziua.

Medicul poate face și o evaluare, care poate include o polisomnografie (date înregistrate în timpul somnului care arată activitatea creierului, frecvența respirației și alte activități, cum ar fi ritmul cardiac) pentru a diagnostica corect și pentru a trata problemele de somn. Evaluările pot fi repetate din când în când, deoarece problemele de somn se pot schimba în timp.

Cauze pentru insomnia în cancer

Tulburările de somn sunt frecvente la persoanele cu cancer. În timp ce tulburările de somn afectează un număr mic de oameni sănătoși, aproape jumătate dintre pacienții cu cancer au probleme cu somnul. Tulburările de somn care afectează cel mai mult pacienții cu cancer sunt insomnia și un ciclu anormal de trezire.

Insomnia în cancer poate fi cauzată de emoții, inclusiv anxietate sau depresie. Aceasta poate fi, de asemenea, cauzată de simptomele cancerului sau de efectele secundare ale tratamentului, cum ar fi:

• dureri;
• greață și vărsături;
• diaree sau constipație;
• febră;
• tuse;
• dificultăți de respirație;
• transpirații nocturne;
• prurit;
• urinări frecvente.

Insomnia poate fi dată și de:

• intervenții chirurgicale și schimbările fizice date de acestea;
• spitalizare – mediul din spital, rutina din spital și faptul că medicii sau asistentele medicale intră în saloane pentru a verifica starea pacienților, de exemplu;
• stresul cu privire la boala în sine.

Tratament pentru insomnia în cancer

Tratarea insomniei începe cu tratarea cauzei de la bază. Dacă insomnia este cauzată de alte efecte adverse ale terapiei cancerului, trebuie tratate întâi acestea. Dacă e vorba de stres și anxietate, de exemplu, terapia cognitivă comportamentală poate reduce anxietatea și vă poate ajuta să vă relaxați.

Consiliere și terapie psihologice

Terapia cognitivă comportamentală ajută la reducerea anxietății cu privire la obținerea unui somn de calitate. Ajută la reducerea gândurilor negative chiar cu privire la somn. Include inclusiv tehnici de relaxare și de control. Tehnicile de control pot include anumite modificări ale obiceiurilor de dormit, ca mersul în pat doar atunci când trebuie să dormi, utilizarea dormitorului doar pentru somn etc. Terapia de relaxare este utilizată pentru ameliorarea tensiunii musculare și a stresului, scăderea tensiunii arteriale și controlul durerii. Poate implica mușchii tensionați și relaxanți în întregul corp. Este adesea folosită meditația (concentrarea gândurilor).

Anumite tehnici folosite în cabinetele psihologice includ:

• Relaxare musculară progresivă – instruiește persoana să tensioneze și relaxeze sistematic toate grupele musculare. Scopul acestui tip de terapie este relaxarea tuturor grupelor musculare și ameliorarea tensiunii pentru a reduce insomnia.
• Relaxarea musculară pasivă – instruiește persoana să identifice tensiunea în grupe specifice de mușchi și să utilizeze afirmații cum ar fi „lăsați musculatura să se relaxeze și eliberați tensiunea”. Acest lucru poate fi folosit în loc de relaxare progresivă a mușchilor dacă durerea este un factor implicat.
• Refocalizarea cognitivă – implică înlocuirea gândurilor care provoacă probleme de somn prin distragerea minții. Persoana se va concentra pe o lumânare parfumată sau pe un ceas, gândindu-se la problema care provoacă insomnia.
• Relaxarea oculară – implică mișcarea ochilor în diferite direcții, menținând fiecare poziție câte 7 secunde. Între timp, persoana se concentrează pe o altă senzație timp de 40 de secunde.
• Meditația – se concentrează asupra respirației și a comportamentului verbal. Persoana repetă un sunet la fiecare expirație.
• Numărarea – deși „număratul oilor” este cunoscut ca un remediu tradițional cunoscut pentru insomnie, cercetările sugerează că aceasta poate fi chiar eficientă în reducerea timpului necesar pentru adormire.
• Imagini ghidate – sugerează scene sau acțiuni în care persoana se imaginează pe sine. De obicei necesită ascultarea vocii unei persoane.
• Hipnoza – este similară imaginilor ghidate, dar cu toate acestea, un psiholog sau un hipnoterapeut autorizat este cel care va coordona activitatea pentru a induce relaxarea profundă.

Rutina de somn

Obiceiurile bune de somn și o rutină clară de somn pot ajuta la adormire și menținerea somnului. Aceasta poate include:

• o serie de activități plăcute înainte de somn – cititul, desenatul, meditația, o baie caldă, masajul, un jurnal etc.;
• adormiți cu o serie de gânduri pozitive în minte sau vizualizați activități sau alte imagini plăcute;
• un pat și un dormitor confortabil, cu lumini ușoare, temperatură confortabilă, fără surse de distragere;
• aceeași oră de culcare și trezire în fiecare zi;
• mergeți la baie înainte de a vă băga în pat;
• evitați privitul la televizor sau folosirea laptopului și a telefonului mobil înainte de culcare.

Iată alte sfaturi pentru reducerea insomniilor:

• Faceți zilnic mișcare, chiar și 30 minute pe zi. Evitați însă activitatea fizică intensă înainte de culcare.
• Evitați mesele grele seara, cum ar fi alimentele bogate în grăsimi, picante sau cu zahăr. Limitați în general alimentele picante, cofeina, alcoolul și nicotina, dar mai ales cu 6 ore înainte de somn.
• Beți băuturi calde, fără cofeină, cum ar fi laptele cald sau ceaiul fără cofeină, înainte de a dormi.
• Evitați alcoolul sau fumatul înainte de somn.
• Limitați cofeina pe durata zilei.
• Reduceți orele de somn în timpul zilei. Dacă trebuie să dormiți puțin, nu dormiți mai mult de o oră la un moment dat. Somnul prelungit ziua poate cauza insomnii noaptea. Mergeți la somn în timpul zilei doar când corpul dă semne de oboseală extremă.
• Treziți-vă zilnic la aceeași oră, chiar și în weekend.
• Luați medicamentele pentru problemele cu somnul prescrise de medic la aceeași oră, în fiecare seară.

Medicamente

Unele tulburări de somn sunt cauzate de afecțiuni care trebuie tratate cu medicamente, cum ar fi bufeurile, durerile, anxietatea, depresia sau tulburările de dispoziție. Medicamentul utilizat va depinde de tipul de problemă de somn (cum ar fi dificultăți la adormire sau dificultăți la adormire) și alte medicamente administrate.

În funcție de motivele pentru care apar aceste probleme cu somnul, medicul poate prescrie medicamente pentru a ajuta la ameliorarea insomniilor sau pentru a ajuta la un somn odihnitor.

Dacă durerea cauzează insomnia, medicul poate să vă ajusteze medicamentele pentru durere sau să prescrie un alt medicament. Dacă anxietatea vă cauzează insomnia, medicul poate prescrie un medicament anti-anxietate dacă alte metode de ameliorare a anxietății nu au dat rezultate. Dacă depresia cauzează insomnia, medicul poate prescrie un medicament antidepresiv.

Dacă încă mai persistă aceste dificultăți de somn, medicul poate prescrie un medicament sedativ pentru probleme de somn, cum ar fi:

• Alprazolam (Xanax);
• Clonazepam;
• Diazepam (Valium);
• Estazolam;
• Flurazepam;
• Lorazepam;
• Oxazepam;
• Prazepam;
• Temazepam;
• Triazolam

Astfel de medicamente se recomandă doar de către medic și sunt administrate sub supravegherea și monitorizarea medicală. Pot cauza dependență și toleranță, astfel că trebuie luate doar la indicațiile medicului.

Referințe:

• (1) Sleep Disorders, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/side-effects/sleep-disorders-pdq
• (2) Sleep Dysfunction in Patients with Cancer, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2951736/
• (3) Coping with side effects, link: https://www.cancervic.org.au/living-with-cancer/life-after-treatment/treatment-side-effects
• (4) Sleeping Problems: Insomnia, link: https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/side-effects/sleeping-problems-insomnia