Subiectul de actualitate este cel despre noul coronavirus denumit 2019-nCoV. Infectia cu noul coronavirus se numeste COVID-19. COVI e de la COrona VIrus, D vine de la „disease” care inseamna „boala”, iar 19 de la 2019, anul in care a fost primul diagnostic.

Autoritatile sanitare din toata lumea iau masuri pentru a preveni si limita raspandirea virusului.

Iata mai multe detalii despre acest virus, care sunt simptomele infectiei si ce trebuie sa facem pentru a o preveni.

CUPRINS:

1. Ce este noul Coronavirus?
2. Tipuri de coronavirusuri
3. Cat de periculos este noul coronavirus?
4. Simptomele infectiei cu Coronavirus
5. Transmitere
6. Tratament
7. Prevenire – cum ne putem proteja de coronavirus
8. Riscul infectiei cu coronavirus la pacientii oncologici

Ce este noul Coronavirus?

Noul Coronavirus este dintr-o familie obisnuita de virusuri, si pare a fi inconjurat de o  coroana – de aici si denumirea. Coroana este alcatuita dintr-o proteina, numita proteina S, care iese de pe suprafata virusului.

Este imposibil de facut diferenta dintre infectiile cu coronavirus si alte boli doar pe baza simptomelor. In timp ce medicii trebuie sa faca un istoric medical atent si sa efectueze un examen fizic, testele de laborator sunt necesare pentru a diagnostica cu exactitate infectiile cu coronavirus. In acest moment, nu exista medicamente pe care o persoana le poate lua pentru a preveni sau trata virusul. Tratamentul pentru infectiile cu coronavirus este de sustinere, ceea ce inseamna ca pacientul este sustinut in timp ce infectia isi desfasoara cursul si sistemul imunitar al organismului elimina infectia.

Originea noului coronavirus

Coronavirusurile au fost identificate pentru prima data in anii 1960, dar nu stim de unde provin.

Acesti virusuri sunt zoonoze, ceea ce inseamna ca pot infecta anumite animale si se pot raspandi de la un animal la altul. Un coronavirus se poate raspandi la oameni, in special daca apar anumite mutatii ale virusului. Autoritatile sanitare chineze au raportat un grup de cazuri de pneumonie virala la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) la sfarsitul lunii decembrie 2019. Multe dintre persoanele bolnave au avut contact cu o piata de fructe de mare si animale din Wuhan, un oras mare din estul Chinei.

Se suspecteaza ca 2019-nCoV provine de la lilieci, care au fost apoi mancati de serpi. Se crede ca serpii au fost vanduti pe piata din Wuhan, dar originea virusului nu este confirmata inca. De asemenea, nu este clar modul in care 2019-nCoV ar putea sa se transmita de la animale la oameni, ceea ce sugereaza ca vorbim de mutatii. Aceeasi analiza genetica sugereaza ca virusul ar fi putut dezvolta capacitatea de a se transmite de la serpi la oameni din cauza mutatiei unei gene.

Tipuri de coronavirusuri

Exista diferite tipuri de coronavirusuri, iar in timp ce majoritatea provoaca in mod obisnuit simptome de raceala, tipuri mai periculoase pot provoca boli mai severe, inclusiv pneumonia. Coronavirusurile apartin familiei Coronaviridae si exista 7 tipuri care pot infecta oamenii.

Patru tipuri comune de coronavirusuri umane provoaca simptome ale racelii comune. Aceste 4 coronavirusuri – 229E, NL63, OC43, HKU1 – sunt adesea denumite coronavirusuri obtinute in comunitate, deoarece sunt comune si infecteaza oameni din intreaga lume. Celelalte 3 coronavirusuri sunt mai ingrijoratoare, deoarece au fost legate de complicatii severe, precum pneumonia si risc de deces. Aceste trei coronavirusuri includ:

• Noul Coronavirus 2019 (COVID-19, denumit initial 2019-nCOV)
• Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV)
• Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV)

Focare severe de coronavirus din trecut includ:

• Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS): Aproximativ 858 de persoane au murit din cauza MERS, care a aparut mai intai in Arabia Saudita si apoi in alte tari din Orientul Mijlociu, Africa, Asia si Europa. In mai 2015, a existat un focar de MERS in Coreea.
• Sindromul respirator sever acut (SARS): In 2003, 774 de persoane au murit in urma unui focar. Incepand cu 2015, nu au existat alte rapoarte privind cazuri de SARS.

Cat de periculos este noul coronavirus?

Cateva coronavirusuri sunt cunoscute ca fiind foarte grave. Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), care a fost semnalat pentru prima data in Orientul Mijlociu, provoaca probleme respiratorii severe. Sindromul respirator sever acut (SARS) provoaca simptome si mai severe. Alaturi de problemele respiratorii, provoaca, de asemenea, diaree, afectarea respiratiei, oboseala si insuficienta renala.

Epidemie si Pandemie

Epidemiologii analizeaza de obicei prevalenta, incidenta si caile de infectare cunoscute sau necunoscute, printre alti factori, atunci cand descriu un eveniment al bolii. Termenii „epidemie”, „focar” si „pandemie” sunt adesea folositi pentru a descrie diferite evenimente ale bolii.

Virusul Zika, ce a inceput in Brazilia in 2014, Ebola din Africa de Vest care a inceput in acelasi an sunt considerate a fi exemple de epidemie. Pe de alta parte, o pandemie se refera la o „epidemie care s-a raspandit pe mai multe tari sau continente, care afecteaza de obicei un numar mare de oameni”, potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC). Gripa spaniola din 1918 este poate cel mai bun exemplu de pandemie.  Cazul sindromului respirator acut sever (SARS) din 2003 este, de asemenea, considerat a fi o pandemie.

Exista de obicei diferite faze de pandemie. OMS are un sistem de alerta pandemica pentru gripa, variind de la faza 1 la faza 6.

Simptomele ale infectiei cu noul Coronavirus

Simptomele specifice ale infectiei cu noul coronavirus sunt

• tuse seaca;
• febra;
• dureri musculare;
• dificultati respiratorii.

Exista unele rapoarte precoce de simptome non-respiratorii, cum ar fi greata, varsaturi sau diaree. Multi oameni se recupereaza in cateva zile. Cu toate acestea, unele persoane – in special varstnici sau persoane care au un sistem imunitar slabit – pot dezvolta o infectie mai grava, cum ar fi bronsita sau pneumonia.

ATENTIE! Cel mai mare nivel de contagiozitate este cand pacientul are simptome – este simptomatic.

Transmitere

Modalitatile prin care virusul se poate raspandi de la o persoana la alta includ urmatoarele forme de contact:

• secretii respiratorii  – prin tuse sau stranut;
• contactul fizic cu o persoana infectata sau atingerea unui obiect care contine virusul si apoi atingerea gurii, a ochilor sau a nasului inainte de a va spala mainile;
• fecale (raspandire fecal-orala de la pacientii infectati; cazuri rare).

Noi dovezi din Germania sugereaza, de asemenea, ca o persoana infectata cu 2019-nCoV ar putea raspandi virusul inainte de a prezenta simptome.

Tratament

Inca nu s-au dovedit eficiente medicamente sau vaccinuri impotriva virusului, dar se incearca unele tratamente experimentale. Acestea includ Remdesivir, un medicament antiviral care a fost initial dezvoltat pentru Ebola, care a fost administrat pacientului din Washington si care a fost administrat unor pacienti din China. Alti cercetatori incearca diverse combinatii de antivirale, inclusiv medicamente anti-HIV. In absenta unei terapii medicamentoase dovedite, pacientii primesc ingrijiri de sustinere, cum ar fi oxigenul suplimentar, lichidele si antibioticele pentru a proteja de infectiile bacteriene secundare.

E nevoie de carantina pentru COVID-19?

Carantina inseamna separarea unei persoane sau a unui grup de persoane care au fost expuse la o boala contagioasa, dar care nu au dezvoltat o boala (simptome) de alte persoane care nu au fost expuse, pentru a preveni posibila raspandire a bolii respective. Carantina este de obicei stabilita pentru perioada de incubatie a bolii transmisibile, care este intervalul de timp in care oamenii au dezvoltat boala dupa expunere.

Pentru COVID-19, perioada de carantina este de minimum 14 zile de la ultima data de expunere, deoarece 14 zile este cea mai lunga perioada de incubatie observata pentru coronavirusuri similare.

Prevenire – cum ne putem proteja de coronavirus

Se lucreaza in prezent la un vaccin pentru coronavirus. Pentru a preveni o infectie cu coronavirus, trebuie sa respectam urmatoarele reguli:

• Respectati regulile de distantare sociala (distanta de aproximativ 2 m intre persoane). Evitati mediile aglomerate unde exista risc de a fi persoane infectate. Evitati contactul apropiat cu persoanele ce ar putea fi infectate.
• Respectati recomandarile de igiena. Spalati-va bine pe maini cu apa calda si sapun, cat mai des, minimum 20 secunde. Daca nu aveti acces la apa si sapun, folositi un produs de igienizare pe baza de minimum 60% alcool.
• Purtati masca de fata in spatiile inchise unde sunt prezente si persoane necunoscute si in mediile aglomerate. Mastile previn transmiterea infectiei catre alte persoane (prin picaturi Flugge) – infectia se poate transmite si cand persoana infectata nu are inca simptome. De asemenea, unele cercetari sugereaza ca picaturile pot ramane in aer o perioada de timp, astfel crescand riscul de a inspira virusul. Daca nu aveti acces la masti chirurgicale, se recomanda si folosirea de masti textile facute acasa, desi eficienta lor este mai mica, dar tot pot contribui la prevenirea raspandirii virusului.
• Cand va intoarceti acasa de afara, stergeti talpa incaltamintei de un pres sau prosop imbibat in clor.
• Nu duceti mainile murdare la ochi, nas, gura.
• Curatati si dezinfectati obiectele si suprafetele atinse frecvent utilizand o solutie pe baza de alcool si clor.
• Acoperiti gura cand tusiti si stranutati  – tusiti in cot.

Daca va simtiti rau si credeti ca puteti avea simptome de coronavirus, solicitati asistenta medicala. Se recomanda sa sunati la medicul de familie, NU sa mergeti direct la cabinet, pentru a evita riscul de a contamina alte persoane. Daca trebuie sa plecati de acasa, purtati o masca chirurgicala pentru a-i proteja pe ceilalti. Daca aveti simptome grave, cum ar fi dificultati de respiratie, apelati numarul de urgente medicale.

Riscul infectiei cu coronavirus la pacientii oncologici

Nu exista nicio legatura intre coronavirus si cancer. In schimb, vorbim de complicatiile pe care le pot intampina pacientii oncologici de la infectia cu coronavirus. Cu toate ca raman multe intrebari cu privire la COVID-19, persoanele cu sistem imunitar slabit par sa aiba un risc mai mare de a dezvolta complicatii asociate cu acest virus. Persoanele care intra in aceasta categorie includ cele cu cancer, boli cardiace sau pulmonare si femeile care sunt gravide.

Pacientii cu cancer sunt mai sensibili la infectii cu noul coronavirus. Cercetatorii medicali chinezi au descoperit ca pacientii cu cancer sunt mai predispusi la infectii cu noul coronavirus din cauza starii imunosupresive sistemice cauzate de tratamente anticancerigene, cum ar fi chimioterapia.

In ciuda riscurilor asociate, este important sa ne pastram calmul si sa retinem ca peste 80% dintre cazuri sunt usoare sau s-au vindecat. Important este sa ne protejam si sa prevenim infectarea. Practicile de baza, cum ar fi spalarea frecventa a mainilor, evitarea multimilor si evitarea contactului cu persoane bolnave pot preveni raspandirea acestei boli.

Referinte:

(1) https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/summary.html
(2) https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019
(3) https://www.who.int/health-topics/coronavirus
(4) https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china/questions-answers
(5) https://www.sciencealert.com/coronavirus