Ecografia musculocheletala poate fi folosita pentru a depista anumite probleme ale muschilor, ligamentelor, tendoanelor etc. Iata ce indicatii are aceasta procedura, ce implica si ce beneficii are.

CUPRINS:

1. Ce este ecografia musculoscheletala?
2. Indicatii
3. Ce implica procedura?

Ce este ecografia musculoscheletala?

Ecografia musculoscheletala este un instrument de diagnostic ce ofera imagini in timp real ale muschilor, tendoanelor, ligamentelor, nervilor si cartilajelor. Este deosebit de utila in diagnosticarea leziunilor ortopedice si sportive, precum si a afectiunilor cronice, cum ar fi artrita reumatoida.

Uneori, durerea sau leziunile sunt declansate de miscare, care nu poate fi surprinsa intr-o imagine statica. Ecografia este efectuata in timp real si poate oferi informatii care nu pot fi detectate prin nicio alta metoda imagistica. Are avantajul suplimentar de a nu implica radiatii.

Ecografia musculoscheletala implica utilizarea undelor sonore de inalta frecventa pentru a crea imagini ale tesuturile moi si structurile din corp in scopul diagnosticarii anumitor probleme sau pentru ghidarea unor alte proceduri in timp real. Produce imagini anatomice detaliate ale tendoanelor, nervilor, ligamentelor, capsulelor articulare, muschilor si altor structuri din corp.

Cum actioneaza?

In timpul unei ecografii musculo-scheletale, un dispozitiv numit transductor este apasat pe piele. Transductorul trimite unde sonore care circula prin corp. Substantele mai dense, precum osul, reflecta undele, in timp ce lichidul, inclusiv apa, permite trecerea undelor. Traductorul transforma activitatea undelor in imagini exacte ale muschilor, tendonului si altor structuri. Ecografia este un test medical neinvaziv care ajuta medicii sa diagnosticheze anumite afectiuni medicale. Este o procedura sigura si nedureroasa. Produce imagini ale zonelor din interiorului corpului folosind unde sonore. Ecografiile nu utilizeaza radiatii.

Indicatii

Ecografia are multe utilizari pentru problemele musculoscheletale, in special diagnosticarea leziunilor, cum ar fi leziunile musculare si afectiunile cronice, inclusiv artrita reumatoida. De asemenea, este folosita pentru a ghida anumite proceduri. Ecografia musculoscheletala este utilizata pentru a diagnostica o gama larga de leziuni si afectiuni cronice, inclusiv leziuni musculare, tendinite, bursite, probleme articulare, artrita reumatoida si mase precum tumori sau chisturi. Este utilizata si pentru a ghida injectiile si anumite alte proceduri, deoarece permite vizualizarea in timp real a articulatiilor si a tesuturilor moi.

Astfel, aceste tipuri de ecografii sunt de obicei utilizate pentru a ajuta la diagnosticarea urmatoarelor probleme:

• rupturile de tendon sau tendinite;
• rupturi musculare, mase sau acumulari de lichide;
• entorse ligamentare sau rupturi;
• inflamatie sau lichid in burse si articulatii;
• modificari timpurii ale poliartritei reumatoide;
• leziuni nervoase precum sindromul de tunel carpian;
• tumori benigne si maligne ale tesuturilor moi;
• chisturi ganglionare;
• corpuri straine in tesuturile moi (cum ar fi aschii sau cioburi);
• luxatiile de sold la sugari;
• lichid intr-o articulatie dureroasa a soldului la copii;
• anomalii ale muschilor gatului la sugarii cu torticolis;
• mase de tesut moale la copii.

→ Citeste si Chist sau tumora? Care sunt diferentele?

Atentie!

Principalul avantaj al ecografiei musculo-scheletale este capacitatea de a produce imagini dinamice. Aceasta tehnica este ideala pentru examinarea structurilor musculo-scheletice superficiale. Nu este utilizata pentru a gasi cauzele unei dureri slab localizate sau ale altor simptome vagi, nici nu poate detecta mase care sunt prea mari sau prea profunde in tesut.

Ce implica procedura?

In timpul ecografiei musculocheletale pacientul va fi pozitionat pe masa de examinare de obicei. Se va aplica gel special si se apasa pe piele transductorul pentru a capta imagini ale tesuturilor, imagini care sunt apoi transmise catre computer. In timpul examenului, pacientul poate fi solicitat sa miste articulatia sau membrul examinat pentru a evalua functia articulatiei, a muschiului, a ligamentului sau a tendonului. Ecografia este de obicei nedureroasa si dureaza intre 20 – 30 de minute.

Cand transductorul este apasat pe piele, acesta trimite mici impulsuri de unde sonore, de inalta frecventa, in corp. Pe masura ce undele sonore trec de organele interne, fluide si tesuturi, receptorul sensibil din transductor inregistreaza mici modificari ale directiei undelor. Un computer masoara instantaneu aceste modificari si le afiseaza ca imagini in timp real pe un monitor.

De obicei, nu exista disconfort din cauza presiunii. Cu toate acestea, daca zona este foarte sensibila, este posibil sa simtiti presiune sau dureri minore de la transductor.

Care sunt avantajele procedurii?

Ecografia musculo-scheletala poate oferi adesea o imagine mai clara a musculaturii, tendoanelor si altor structuri afectate decat radiografia, CT sau RMN – sau testul poate completa aceste proceduri. Ecografia nu necesita injectarea unei substante de contrast. Deoarece nu utilizeaza radiatii, nu prezinta niciunul dintre riscurile pentru sanatate asociate cu radiatiile.

Ocazional, ecografia poate fi temporar incomoda, dar nu ar trebui sa produca durere. Ecografia este usor disponibila pe scara larga, usor de utilizat si mai putin costisitoare decat majoritatea celorlalte metode de imagistica. Ecografia este o procedura extrem de sigura si nu utilizeaza radiatii. Ofera o imagine clara a tesuturilor moi care nu apar bine pe imaginile cu raze X. In plus, ofera imagini in timp real. Acest lucru face din ecografie un instrument bun pentru ghidarea procedurilor minim invazive, cum ar fi biopsiile cu ac si aspiratia de lichid. Deoarece imaginile sunt obtinute in timp real, pot arata miscarea unei structuri de tesut moale, cum ar fi un tendon, o articulatie etc.

Ecografia musculoscheletala – care sunt limitarile acestei tehnici?

Deoarece undele sonore nu pot patrunde in oase, aceasta tehnica imagistica nu este potrivita pentru evaluarea afectiunilor legate de os. Poate fi folosita doar pentru a analiza suprafata exterioara a structurilor osoase. Undele sonore de inalta frecventa utilizate in ecografie nu pot penetra tesutul la o adancime semnificativa. Prin urmare, analiza structurilor profunde nu este posibila prin aceasta tehnica. In schimb, undele sonore de joasa frecventa sunt capabile sa patrunda mai adanc in tesut, dar genereaza imagini la rezolutie mai mica. Medicii folosesc de obicei alte proceduri de imagistica, precum RMN, pentru a vizualiza structura interna a oaselor sau a anumitor articulatii.

Referinte:
(1) https://www.rmipc.net/msk-ultrasound/
(2) https://www.yalemedicine.org/conditions/musculoskeletal-ultrasound
(3) https://www.radiologyinfo.org/en/info/musculous
(4) https://www.columbiaradiology.org/patients/services/musculoskeletal-imaging-and-pain-management/musculoskeletal-ultrasound
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5647613/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.