Topul celor mai agresive forme de cancer din România

Cancerul este o problemă majoră de sănătate publică, responsabilă pentru mai mult de 25% dintre decese, a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare şi a doua cauză de deces în rândul persoanelor de 45-64 ani.

În ultima perioadă se observă o creştere continuă atât a incidenţei, cât şi a mortalităţii din cauza cancerului.

Sunt peste 100 de tipuri de cancer, incluzând tumori solide şi boli maligne hematologice ca leucemiile sau limfoamele. Unele cancere, comune sau rare, pot fi mai agresive, adică se formează, se dezvoltă şi se răspândesc mai rapid decât altele, având un fenotip agresiv.

În cazul cancerelor agresive, de obicei celulele canceroase devin rezistente la tratament şi scad considerabil şansele de supravieţuire. În general, cancere agresive sunt numite cele care au rata de supravieţuire la 5 ani sub 50%.

Cele mai agresive cancere, conform statisticilor, sunt cancerul de pancreas, de ficat, cancerul pulmonar, cancerul gastric şi cancerul esofagian.

Cancerul pancreatic

Cancerul pancreatic este poate cel mai agresiv cancer din rândul românilor, cu o rată de supravieţuire la 5 ani de doar 4%. Aproape 80% dintre cancerele pancreatice sunt depistate mult prea târziu, când boala a avansat prea mult, şi doar 10-30% dintre cei care suferă intervenţii chirurgicale de extirpare a tumorii trăiesc 5 ani.

Pancreasul are două tipuri de celule: celule pancreatice exocrine care produc enzime ce sunt eliberate în intestinul subţire pentru a ajuta la digestia alimentelor, şi celule pancreatice neuroendocrine ca celulele insulare, care produc numeroşi hormoni, inclusiv insulina şi glucagonul, care ajută la controlul nivelului zahărului din sânge.

Majoritatea cancerelor pancreatice se formează la nivelul celulelor exocrine. Aceste tumori nu secretă hormoni şi nu produc de obicei simptome, ceea ce îngreunează diagnosticarea lor. Pentru majoritatea pacienţilor cu cancer pancreatic exocrin, tratamentele curente nu sunt eficiente. Unele tumori maligne ale pancreasului neuroexocrin ca tumorile celulelor insulare au un prognostic mai bun decât al cancerelor pancreasului exocrin.

Factori de risc pentru cancerul pancreatic

Factorii de risc pentru cancerul pancreatic includ:

• fumatul;
• supraponderalitatea;
• istoricul personal de diabet sau pancreatită cronică;
• istoricul familial de cancer pancreatic sau pancreatită;
• anumite boli ereditare ca sindromul neoplaziei endocrine multipe tip 1 (MEN1), cancerul de colon nonpolipozic ereditar (HNPCC, sindromul Lynch), sindromul von Hippel-Lindau, sindromul Peutz-Jeghers, sindromul de cancer ovarian şi mamar ereditar, sindromul melanomului cu aluniţe multiple şi atipice în familie (FAMMM).

Simptome ale cancerului pancreatic

Semnele şi simptomele cancerului pancreatic pot să apară de obicei când acesta a avansat şi includ:

• icter;
• materii fecale deschise la culoare;
• urină de culoare închisă;
• dureri în regiunea abdominală superioară sau medie, precum şi dureri de spate;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• scăderea apetitului;
• oboseală accentuată.

Cancerul de ficat

Rata de supravieţuire la 5 ani pentru cancerul hepatic este de doar 8%, fiind şi a treia cauză de deces în urma cancerului la nivel mondial.

Cel mai comun tip de cancer hepatic primar este carcinomul hepatocelular, care apare la nivelul ţesutului hepatic. Ficatul are mai multe funcţii importante în organism, de exemplu, curăţă toxinele din sânge, favorizează digestia şi eliberează zaharuri pentru energie. Când cancerul se formează în alte regiuni ale organismului şi se răspândesc la ficat, se numeşte metastază hepatică.

Factori de risc pentru cancerul hepatic

Factori de risc pentru cancerul hepatic primar:

• hepatita B sau hepatita C;
• ciroză care poate fi cauzată de hepatite (mai ales hepatita C) sau consumul crescut de alcool pentru perioade lungi de timp;
• sindrom metabolic, un set de afecţiuni care apar împreună, inclusiv depunerea de grăsime în regiunea abdominală, hiperglicemie, hipertensiune, nivel crescut de trigliceride şi nivel redus de HDL-colesterol (colesterol bun);
• leziuni hepatice de lungă durată;
• hemocromatoză, o boală în care organismul depozitează mai mult fier decât trebuie, fierul în exces fiind depozitat la nivelul ficatului, inimii sau pancreasului;
• consumul alimentelor cu aflatoxine (substanţe toxice din ciuperci care se dezvoltă pe alimente, ca cerealele sau fructele oleaginoase, care nu au fost depozitate corespunzător).

Simptome ale cancerului hepatic

Iată care sunt semnele şi simptomele care pot indica un cancer hepatic:

• un nodul solid în partea stângă sub cutia toracică;
• disconfort în regiunea abdominală superioară, partea dreaptă;
• umflarea abdomenului şi distensia;
• durere care iradiază în zona spatelui;
• icter;
• echimoze care se formează foarte uşor sau sângerări care se declanşează uşor la nivelul pielii;
• oboseală şi slăbiciune persistentă;
• greaţă şi vomă;
• scăderea apetitului sau senzaţie de plenitudine după consumul unor mese uşoare;
• scădere în greutate;
• materii fecale de culoare deschisă, calcaroase şi urină închisă la culoare;
• febră.

Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar este o formă de cancer care cauzează un număr extrem de mare de decese la nivel global, având ca principală cauză fumatul. Rata de supravieţuire la 5 ani este de 2-10%.

Cele două tipuri de cancer pulmonar sunt cancerul pulmonar cu celule non mici şi cancerul pulmonar cu celule mici. Tipurile au la bază celulele şi aspectul lor la microscop. Cancerul cu celule non mici este mai comun decât cancerul pulmonar cu celule mici.

Majoritatea cancerelor pulmonare sunt cauzate de fumat.

Factori de risc pentru cancerul pulmonar

Factorii de risc pentru cancerul pulmonar includ:

• fumatul (riscul creşte odată cu numărul ţigărilor zilnice fumate şi perioada de când un individ fumează);
• expunerea la fum de ţigară (fumatul pasiv);
• expunerea la radiaţii din diferite surse ca: radioterapie în regiunea sânului sau pieptului, expunerea la radon în locuinţe sau la locul de muncă, investigaţii imagistice ca scanările CT, radiaţii produse de bombe atomice;
• expunerea la azbest, crom, nichel, beriliu, arsenic, funingine sau gudron la locul de muncă;
• aerul poluat din mediul de locuit;
• istoric familial de cancer pulmonar;
• infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV);
• administrarea de suplimente de betacaroten şi fumatul:
• vârsta înaintată.

Simptome ale cancerului pulmonar

Iată care pot fi simptomele şi semnele cancerului pulmonar:

• durere sau disconfort în piept;
• tuse care nu se reduce şi se agravează;
• dificultăţi la respiraţie;
• respiraţie şuierătoare (wheezing);
• spută cu sânge (sputa este mucusul din expectoraţii);
• răguşeală;
• dificultăţi la înghiţire;
• reducerea apetitului;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• oboseală persistentă;
• edemul feţei sau al venelor din regiunea gâtului.

Cancerul esofagian

Cancerul esofagian este depistat de cele mai multe ori târziu, când a avansat. Procentul de supravieţuire la 5 ani este de doar 13%.

Celulele din esofag uneori se modifică şi nu mai cresc şi nici nu se comportă normal. Aceste modificări pot duce la afecţiuni necanceroase sau benigne, numite şi chisturi esofagiene. De asemenea, pot duce la tumori necanceroase ca leiomioamele.  Modificările de la nivelul esofagului pot duce şi la afecţiuni precanceroase, cel mai frecvent fiind esofagul Barrett. Când se formează cancerul, acesta apare de obicei în celulele glandulare care produc mucus.

Carcinomul cu celule scuamoase se dezvoltă la nivelul stratului de celule plate care căptuşesc esofagul. Adenocarcinomul esofagian porneşte în celulele de la nivelul esofagului care produc şi eliberează mucus şi alte fluide.

Simptome ale cancerului esofagian

Iată care sunt princialele simptome şi semne care pot indica un eventual cancer esofagian:

• dureri şi dificultăţi la înghiţire;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• dureri în spatele sternului;
• răguşeală şi tuse;
• indigestie şi arsuri gastrice.

Fumatul şi consumul crescut de alcool cresc considerabil riscul de cancer esofagian tip carcinom cu celule scuamoase. Refluxul gastrointestinal şi esofagul Barrett pot creşte mai ales riscul de adenocarcinom esofagian. Cancerul esofagian este adesea diagnosticat în stadii avansate, deoarece adesea nu produce timpuriu semne şi simptome clare.

Factori de risc pentru cancerul esofagian

Factorii de risc pentru cancerul esofagian cu celule scuamoase includ:

• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• malnutriţia (deficitul de nutrienţi şi/sau calorii);
• infecţia cu papiloma virus uman (HPV);
• acalazie (tulburare de motilitate esofagiană);
• consumul de lichide foarte fierbinţi o perioadă îndelungată.

Factorii de risc pentru adenocarcinomul esofagian includ:

• boala de reflux gastroesofagian;
• esofagul Barrett;
• istoricul de administrare de medicamente care relaxează sfincterul esofagian inferior (inelul muscular care permite şi dirijează închidea şi deschiderea regiunii dintre esofag şi stomac);

Rata de supravieţuire depinde de anumiţi factori ca stadiul bolii şi momentul diagnosticării.

Cancerul de stomac

Pe locul 5 în rândul celor mai agresive forme de cancer din ţara noastră este cancerul gastric sau de stomac.

Cancerul gastric este o afecţiune în care celulele maligne se formează în căptuşeala stomacului. Aproape toate cancerele gastrice sunt adenocarcinoame (cancere care se formează din celulele care produc şi eliberează mucus sau alte fluide). Alte tipuri de cancere gastrice sunt tumorile carcinoide gastrointestinale, tumorile stromale gastrointestinale şi limfoamele.

Infecţia cu bacteria H. pylori este o cauză comună a cancerului gastric. Cancerul gastric este adesea diagnosticat în stadii avansate deoarece nu apar de obicei semne şi simptome clare timpurii.

Factori de risc pentru cancerul de stomac

Factorii de risc pentru cancerul gastric includ:

• una sau mai multe dintre următoarele afecţiuni: infecţie cu Helicobacter pylori ( pylori) la nivelul stomacului, gastrită cronică (inflamaţie la nivelul stomacului), anemie pernicioasă, metaplazie intestinală (boală în care căptuşeala normală a stomacului este înlocuită de celulele care căptuşesc intestinele), polipoză adenomatoasă familială sau polipi gastrici;
• consumul unei diete bogate în sare, alimente afumate şi consum redus de fructe şi legume;
• consumul de alimente care nu au fost preparate sau depozitate corespunzător;
• vârsta înaintată şi genul masculin;
• fumatul;
• istoricul familial de cancere stomacale.

Simptome ale cancerului de stomac

În stadiile incipiente ale cancerului gastric, pot să apară următoarele simptome:

• indigestie şi disconfort gastric;
• senzaţie de balonare după consumul alimentelor;
• greaţă;
• scăderea apetitului;
• arsuri gastrice.

În cancerele gastrice avansate, pot să apară şi:

• sânge în materiile fecale;
• vomă;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• dureri gastrice;
• icter;
• ascite (acumulări de fluid la nivelul abdomenului);
• dificultăţi la înghiţire.

Cancerul de vezică

Vezica este formaţiunea musculară care colectează urina şi este localizată la nivelul pelvisului şi este parte a sistemului urinar.

Cele mai comune tipuri de cancere de vezică sunt carcinomul cu celule tranzitorii care porneşte de la nivelul celulelor uroteliale care căptuşesc interiorul vezicii. Celulele uroteliale sunt celule tranziţionale capabile să îşi schimbe forma şi rezistenţa când vezica este plină. Acest tip de cancer este numit şi carcinom urotelial. Alte tipuri de cancere ale vezicii includ carcinomul cu celule scuamoase care se dezvoltă la nivelul celulelor plate care căptuşesc vezica şi adenocarcinomul care se dezvoltă în celulele care produc şi eliberează mucus sau alte fluide.

Persoanele care fumează prezintă un risc crescut de cancer de vezică. Expunerea la compuşi chimici şi prezenţa bolilor cronice infecţioase la nivelul vezicii pot creşte riscul de cancer.

Cele mai comune semne şi simptome includ sângele în urină. De obicei este diagnosticat târziu, când nu este uşor de tratat. Rata de supravieţuire la 5 ani este de obicei sub 20%.

Factori de risc pentru cancerul de vezică

Factorii de risc pentru cancerele de vezică includ:

• fumatul;
• istoricul familial de cancer de vezică;
• modificări ale genelor asociate cu cancerul de vezică;
• expunerea la vopseluri, coloranţi, metale la locul de muncă;
• tratamente anterioare cu radioterapie în regiunea pelvină sau medicamete anticancerigene ca ciclofosfamida sau ifosfamida;
• consumul de Aristolochia fangchi, o plantă medicinală chinezească;
• consumul de apă care conţine un nivel crescut de arsenic;
• consumul de apă tratată cu o cantitate crescută de clor;
• istoricul personal de infecţii vezicale, inclusiv infectii cauzate de Schistosoma haematobium;
• folosirea de catetere urinare o perioadă îndelungată.

Un alt factor de risc pentru cancerele de vezică este dat de vârsta înaintată. Aproape 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer de vezică au vârsta de peste 55 ani. Fumătorii sunt de 3 ori mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de vezică decât nefumătorii. Simptomele pot fi similare cu ale celor pentru afecţiuni ca infecţiile vezicii urinare. Aproape jumătate dintre cancerele de vezică sunt descoperite când sunt doar la nivelul vezicii, restul fiind depistate când s-au răspândit la alte ţesuturi. Tratamentul include intervenţii chirurgicale, imunoterapia, chimioterapia sau radioterapia.

Simptomele cancerului de vezică

Semnele şi simptomele care pot indica un cancer de vezică sunt:

• prezenţa sângelui în urină;
• urinări frecvente;
• dureri în timpul urinării;
• dureri în regiunea lombară.

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal este cancerul care se dezvoltă la nivelul colonului sau rectului. Majoritatea cancerelor colorectale sunt adenocarcinoame. Cancerul colorectal de obicei se dezvoltă sub forma polipilor. Unii polipi devin canceroşi în timp, iar depistarea şi îndepărtarea lor poate preveni cancerul colorectal.

Cancerul colorectal este printre cele mai frecvente cancere din ţara noastră, şi cu risc crescut de mortalitate, mai exact de 11,2% la 100.000 locuitori.

Factori de risc pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal poate fi asociat cu o serie de factori de risc, cum ar fi:

• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• istoricul personal de polipi colorectali sau cancer colorectal;
• istoricul personal de boală inflamatorie a colonului;
• istoric familial de cancer colorectal sau polipi adenomatoşi;
• sindroame înnăscute ca polipoză adenomatoasă familială, sindromul Lynch, sindromul Turcot, sindromul Peutz Jegherz, polipoza asociată MUTYH;
• diabetul tip 2;
• supraponderalitatea şi obezitatea;
• sedentarismul;
• anumite deficite nutritive.

Simptome ale cancerului colorectal

Simptomele cancerului colorectal pot include:

• modificări de tranzit intestinal, ca diaree, constipaţie pentru perioade prelungite de timp;
• senzaţie constantă de nevoie de defecaţie;
• sângerări rectale;
• sânge în fecale şi fecale de culoare închisă:
• crampe abdominale;
• oboseală şi slăbiciune:
• scădere inexplicabilă în greutate.

Referinţe:

• http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx
• Pancreatic cancer treatment, link: https://www.cancer.gov/types/pancreatic/patient/pancreatic-treatment-pdq
• Adult primary liver cancer treatment, link: https://www.cancer.gov/types/liver/patient/adult-liver-treatment-pdq
• Cancerul poate fi prevenit, link: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-cancer-2016.pdf
• Esophageal cancer screening, link: https://www.cancer.gov/types/esophageal/patient/esophageal-screening-pdq
• Gastric cancer treatment, link: https://www.cancer.gov/types/stomach/patient/stomach-treatment-pdq
• http://www.daruiesteviata.ro/en/the-most-aggressive-and-the-mildest-types-of-cancer-in-romania-warning-signs-tests-and-treatments/
• Small cell lung cancer treatment, link: https://www.cancer.gov/types/lung/patient/small-cell-lung-treatment-pdq
• http://www.deadliestcancers.org/
• Esophageal cancer, link: https://www.cancer.net/cancer-types/esophageal-cancer
• Liver cancer, link: https://www.cancer.net/cancer-types/liver-cancer
• Pancreatic cancer, link: https://www.cancer.net/cancer-types/pancreatic-cancer
• Bladder cancer treatment, link: https://www.cancer.gov/types/bladder/patient/bladder-treatment-pdq