Obezitatea, sedentarismul şi riscul de cancer

Deși incidența generală a cazurilor noi de cancer este în scădere, statisticile evidențiază o creștere a cazurilor date de obezitate și sedentarism. Excesul ponderal și stilul de viață sedentar sunt factori de risc pentru numeroase forme de cancer.

Cuprins:

1. Obezitatea și sedentarismul
2. Stilul de viață sedentar, obezitatea și cancerul
3. Cum putem preveni riscul de cancer prin scădere în greutate și sport?

Obezitatea și sedentarismul

Obezitatea, pe lângă faptul că este un factor de risc, are, de asemenea, un efect advers asupra calității vieții pentru supraviețuitorii și pacienții cu cancer și poate afecta prognosticul pentru anumite forme ale bolii. Aproximativ 2 milioane de decese anuale sunt atribuite inactivității fizice. Stilul de viață sedentar crește poate cauzele mortalității, dublează riscul bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității și crește riscul de cancer de colon, hipertensiune arterială, osteoporoză, tulburări lipidice, depresie și anxietate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 60-85% dintre oamenii din întreaga lume – atât din țările dezvoltate, cât și din cele în curs de dezvoltare – au un stil de viață sedentar, ceea ce face din sedentarism și obezitate unele din problemele principale de sănătate publică din prezent. Se estimează că aproape două treimi dintre copii sunt, de asemenea, sedentari, cu implicații grave pentru sănătatea lor viitoare, la vârsta adultă.

Cuvântul „sedentar” provine din latinescul „sedere”, care înseamnă „a sta”, prin urmare comportamentul sedentar este un termen folosit pentru a caracteriza acel comportament care este asociat cu arderi calorice reduse prin activitate fizică.

O persoană, care este sedentară are un aport de calorii mai mare decât numărul caloriilor arse prin sport. Astfel, o parte dintre calorii se depun, ceea ce duce la obezitate. Obezitatea este o boală asociată cu excesul de grăsime corporală care are implicații negative asupra sănătății individului.

Obezitatea este adesea asociată cu globalizarea, care a adus numeroase schimbări în obiceiurile alimentare ale copiilor și ale adulților. Se analizează prin măsurarea greutății corporale, analiza indicelui de masă corporală, dar și circumferința taliei și raportul talie/șold. De asemenea, se pot măsura pliurile cutanate.

Indicele de masă corporală se calculează utilizând greutatea corporală a individului, în kilograme, împărțită la pătratul înălțimii în metri (IMC =kg / m2). Excesul de greutate (supraponderalitatea) este definit de un IMC  între 25-29,9, iar obezitatea este dată de un IMC mai mare de 30, în timp ce un IMC mai mare de 40 definește obezitatea extremă. Raportul dintre circumferința taliei și a șoldului este o metodă utilizată pentru a evalua distribuția grăsimii folosind raportul dintre talie și mărimea șoldurilor. Persoanele care au un raport talie / șold mai mare de 0,85 – femei și 0,9 – bărbați prezintă obezitate abdominală. Obezitatea abdominală înseamnă și obezitate viscerală (grăsime la nivelul organelor interne), care are multiple riscuri pentru sănătate.

Stilul de viață sedentar, obezitatea și cancerul

Sedentarismul și cancerul:

• Stilul de viață sedentar crește riscul de cancer de sân și cancer de colon, deoarece într-un organism inactiv, țesuturile musculare și celulele poate declanșa dezvoltarea de celule canceroase.
• Până la 7 ore pe zi de stat pe scaun (inactivitate) prezintă un risc mai mare pentru multiple forme de cancer, mai ales cancer endometrial, ovarian și mamar la femei, și cancer de prostată la bărbați.
• Cancerul de colon este una dintre cele mai comune forme de cancer asociate cu lipsa activității fizice. Riscul de cancer de colon poate fi cu 24% mai mare în cazul persoanelor sedentare, comparativ cu al celor cu un stil de viață activ.

Obezitatea și cancerul:

• Femeile obeze și supraponderale sunt de 2-3 ori mai predispuse la a dezvolta cancer endometrial decât femeile cu greutate normală. Riscul de cancer endometrial crește odată cu creșterea în greutate la vârsta adultă, în special în rândul femeilor care nu au utilizat niciodată terapie de substituție hormonală.
• De asemenea, persoanele supraponderale sau obeze sunt de 2 ori mai susceptibile la a dezvolta cancer esofagian, cancer gastric, hepatic sau renal decât persoanele care au o greutate normală.
• În comparație cu indivizii cu greutate normală, indivizii supraponderali și obezi au o ușoară creștere (10-20%) a riscului de apariție a mielomului multiplu și sunt de 1,5 ori mai susceptibili de a dezvolta cancer pancreatic.
• Persoanele obeze sunt cu 30% mai susceptibile de a dezvolta cancer colorectal decât persoanele cu greutate normală.
• Multe studii au arătat că în cazul femeilor aflate la postmenopauză, o creștere cu 5 unități a IMC-ului este asociată cu o creștere a riscului de cancer mamar cu 12%.
• Un IMC mai mare crește cu 10% riscul de cancer tiroidian.

S-au sugerat câteva mecanisme posibile pentru a explica modul în care obezitatea și sedentarismul ar putea crește riscurile pentru unele forme de cancer:

• obezitatea și lipsa activității fizice produc inflamație care poate cauza afectarea ADN-ului, ceea ce poate duce la cancer;
• obezitatea este un factor de risc pentru calculii biliari, o afecțiune caracterizată prin inflamația vezicii biliare, iar un istoric de calculi biliari este un factor de risc puternic pentru cancerul vezicii biliare;
• țesutul adipos produce cantități crescute de estrogen, iar nivelurile ridicate au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân, endometrial, ovarian și alte tipuri de cancer;
• persoanele obeze și sedentare au adesea niveluri crescute ale insulinei și ale factorului de creștere asociat insulinei (IGF-1) – efecte numite hiperinsulinemie sau rezistență la insulină, ce preced dezvoltarea diabetului, iar valorile crescute ale insulinei și IGF-1 pot favoriza dezvoltarea cancerului de colon, cancerului de rinichi, cancerului de prostată și cancerului endometrial;
• celulele adipoase pot avea, de asemenea, efecte directe și indirecte asupra unor elemente care reglează dezvoltarea celulelor etc.

Cum afectează obezitatea și sedentarismul prognosticul cancerului?

Cercetările indică faptul că obezitatea poate agrava prognosticul cancerului și reduce șansele de supraviețuire, dar și calitatea vieții, riscul de recidivă a cancerului, progresul cancerului și eficiența tratamentului. Cu toate acestea, există puține dovezi cu privire la faptul că pierderea în greutate îmbunătățește recurența sau prognosticul cancerului.

Activitatea fizică poate avea efecte benefice în ceea ce privește mai multe aspecte ale prognosticului cancerului. Poate avea efecte benefice asupra calității vieții, a imaginii corporale, stimei de sine și în reducerea unor efecte adverse. Sportul poate crește șansele de vindecare și favorizează eficiența tratamentului anticancerigen. De asemenea, îmbunătățește starea de bine și poate reduce efectele adverse date de tratament sau de boală în sine.

Cum putem preveni riscul de cancer prin scădere în greutate și sport?

Scăderea în greutate și sportul pot avea beneficii în ceea ce privește riscul de cancer prin:

• scăderea nivelului unor hormoni, cum ar fi insulina și estrogenul, precum și a anumitor factori de creștere care au fost asociați cu dezvoltarea și progresul cancerului;
• prevenirea dezvoltării rezistenței la insulină (incapacitatea celulelor organismului de a răspunde la insulină);
• reducerea inflamației;
• îmbunătățirea funcției sistemului imunitar;
• modificarea metabolismului acizilor biliari, rezultând o expunere scăzută a tractului gastro-intestinal la acești compuși posibili cancerigeni.

Se recomandă ca, pentru obținerea beneficiilor, să se reducă excesul ponderal, astfel încât să se ajungă la o greutate optimă (un IMC normal, între 18-25), și efectuarea a cel puțin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) de activitate fizică aerobică de intensitate moderată, 75 minute (1 oră și 15 minute) de activitate fizică aerobică de intensitate intensă sau o combinație echivalentă de activitate în fiecare săptămână.

Reduceți porțiile și conținutul de calorii

Dacă încercați să vă controlați greutatea sau să o reduceți, un prim pas este să analizați dimensiunile porțiilor de alimente, în special a alimentelor bogate în calorii, grăsimi și zaharuri adăugate. De asemenea, încercați să limitați aportul de alimente și băuturi cu conținut ridicat de calorii. În cazul în care e necesară scăderea în greutate, trebuie realizat un deficit între caloriile consumate prin sport și caloriile ingerate.

Aveți grijă la alimentele consumate

Alegeți alimente și băuturi în cantități care să vă ajute să obțineți și să mențineți o greutate sănătoasă. Citiți etichetele produselor alimentare pentru a deveni mai conștienți de dimensiunile porțiilor și de caloriile ingerate. Alegeți o multitudine de legume, fructe întregi, leguminoase, cum ar fi mazărea și fasolea și alte alimente cu conținut scăzut de calorii, în detrimentul acelor alimente bogate în calorii, cum ar fi cartofi prajiti, fast-food, chipsuri, înghețată, gogoși, dulciuri etc. Limitați consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, cum ar fi băuturi răcoritoare, băuturi sportive și băuturi din fructe îndulcite cu zahăr. Consumați lactate cu un conținut redus de grăsimi, cereale integrale, limitați consumul de alimente rafinate.

Fiți activi

Un alt element cheie este angrenarea în activități fizice. Sportul nu ajută doar la controlul greutății, dar vă poate ajuta să vă îmbunătățiți nivelul hormonilor și modul în care funcționează sistemul imunitar. Se recomandă cel puțin 150 de minute de antrenamente de intensitate moderată sau 75 de minute de intensitate intensă în fiecare săptămână sau o combinație echivalentă, de preferință pe tot parcursul săptămânii. De asemenea, este important să limitați comportamentul sedentar, cum ar fi statul pe scaun, pe canapea, privitul la TV sau alte forme de divertisment bazate pe sedentarism. Sportul crește și nivelul endorfinelor, care conferă o stare de bine, de optimism.

Referinte:

(1) Modifiable risk factors for cancer, link: https://www.nature.com/articles/6601509.pdf?origin=ppub

(2) Physical activity, sedentary behaviour, diet, and cancer: an update and emerging new evidence, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28759385

(3) Physical activity and cancer, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/obesity/physical-activity-fact-sheet

(4) Obesity and cancer, https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/obesity/obesity-fact-sheet

(5) Diet and Physical Activity: What’s the Cancer Connection?, link: https://www.cancer.org/cancer/cancer-causes/diet-physical-activity/diet-and-physical-activity.html 

(6) Sedentary Lifestyle: Health Implications, link: http://www.iosrjournals.org/iosr-jnhs/papers/vol4-issue2/Version-1/E04212025.pdf