Sughitul – cum scapi de el si cand este motiv de ingrijorare

Sughitul – fiecare dintre noi a avut macar o data un episod de sughit – deranjant, dar inofensiv de cele mai multe ori, si care trece de la sine. Iata, insa, cand reprezinta sughiturile motiv de ingrijorare si ce e de facut.

CUPRINS:

1. Ce este sughitul?
2. Ce cauzeaza sughiturile?
3. Solutii pentru a scapa de sughit
4. Ce este sughitul cronic?
5. Sughitul in cancer

Ce este sughitul?

Sughitul apare atunci cand un spasm contracta diafragma – muschiul ce separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala, urmat imediat de inchiderea laringiana. Aerul brusc se precipita in plamani generand un sunet specific „hâc”. Orice persoana a avut episoade de sughit la un moment dat. Sughiturile sunt de obicei inofensive si trec de la sine. Cu toate acestea, atunci cand sughitul este prelungit – mai mult de 48 de ore, este considerat sughit persistent. Sughiturile nu par sa aiba un tol util. O teorie sugereaza ca sughitul poate fi o ramasita a unui reflex primitiv de care nu mai avem nevoie si nici nu il folosim astazi.

Cum apare sughitul?

Sughiturile sunt contractii repetitive, incontrolabile ale diafragmei. Diafragma este muschiul situat chiar sub plamani. Acesta marcheaza granita dintre piept si abdomen. Diafragma regleaza respiratia. Cand diafragma se contracta, plamanii preiau oxigen. Cand diafragma se relaxeaza, plamanii elibereaza dioxid de carbon. Anumite contractii pot provoca sughituri. Fiecare spasm al diafragmei face ca laringele si corzile vocale sa se inchida brusc. Acest lucru are ca rezultat aruncarea brusca a aerului in plamani. Corpul reactioneaza producand sunetul caracteristic sughitului.

Majoritatea cazurilor de sughit incep si se termina brusc, fara un motiv cunoscut. Episoadele dureaza in general doar cateva minute. Sughiturile care dureaza mai mult de 48 de ore sunt considerate persistente. Sughiturile care dureaza mai mult de 2 luni sunt considerate dificil de gestionat.

Ce cauzeaza sughiturile?

Sughiturile nu indica de obicei o problema de sanatate. Apar spontan, fara nicio semnificatie clinica. Sughitul este de obicei indus de distensia si iritarea stomacului rapid in caz de supraalimentare, consum prea rapid de alimente sau bauturi, consumul de alimente picante, consumul de bauturi acidulate, aerofagia si schimbarea brusca a temperaturii alimentelor ingerate, consumul excesiv de alcool, stres sau emotii intense. Sughit persistent inseamna un episod care dureaza 48 de ore sau mai mult.

Cauze rare pentru sughit

In cazuri rare, sughiturile care dureaza zile sau saptamani pot fi cauzate de o afectiune de baza sau de unele medicamente. Unele dintre problemele de baza sunt reflux gastro-esofagian (GORD) sau arsuri la stomac, pneumonie sau astm, leziuni ale creierului, tulburari ale sistemului nervos central, cum ar fi scleroza multipla si accident vascular cerebral, tulburari metabolice, cum ar fi diabetul. Retineti ca doar medicul poate stabili cauza exacta.

Unele cauze ale sughitului pot implica sistemul nervos central – care este format din creier si maduva spinarii. Daca sistemul nervos central este deteriorat, corpul poate pierde capacitatea de a controla sughiturile. Deteriorarea sistemului nervos central care poate duce la sughituri persistente include accident vascular cerebral, scleroza multipla, tumori, meningita si encefalita, traumatisme craniene sau leziuni cerebrale, hidrocefalie (acumularea de lichid in creier), neurosifilis si alte infectii ale creierului. Uneori, o procedura medicala poate duce accidental la sughituri pe termen lung. Aceste proceduri sunt utilizate pentru tratarea sau diagnosticarea altor afectiuni si includ utilizarea cateterelor pentru a accesa muschiul inimii, plasarea unui stent esofagian pentru a deschide esofagul, bronhoscopie, traheostomie etc.

Medicamentele care au fost asociate cu sughitul uneori includ:

• anestezice;
• corticosteroizi (care pot fi utilizati pentru a reduce inflamatia);
• chimioterapie (in tratamentul cancerului);
• unele medicamente pentru anxietate, durere, hipertensiune arteriala si convulsii.

Solutii pentru a scapa de sughit

De cele mai multe ori, episoadele de sughit nu sunt o problema si trec de la sine. Cu toate acestea, un episod prelungit poate fi inconfortabil si poate afecta viata de zi cu zi. Contactati un medic daca aveti sughituri care dureaza mai mult de 2 zile.

Sfaturi pentru a scapa de sughit:

• Beti incet cateva guri de apa rece.
• Tineti-va respiratia pentru o perioada scurta de timp, respirati, apoi repetati de 3-4 ori si faceti acest lucru la fiecare 20 de minute.
• Puneti o presiune usoara pe diafragma.

Multe dintre aceste sfaturi au fost transmise de-a lungul generatiilor. Ele ar putea fi eficiente, dar exista putine cercetari care sa le sustina utilizarea.

Cand se recomanda medicamente in caz de sughit?

In caz de sughit mai mult de 48 ore, mergeti la medic. Se pot recomanda unele teste. Acestea pot ajuta la detectarea oricarei boli sau afectiuni de baza. Se pot recomanda analize de sange pentru a identifica semne de infectie, diabet sau boli de rinichi, teste ale functiei hepatice, teste imagistice, endoscopii etc.

Daca sughitul prelungit afecteaza calitatea vietii si desfasurarea activitatilor zilnice, medicul poate prescrie un medicament. Se poate recomanda:

• baclofen, un relaxant muscular;
• gabapentina, un medicament anti-convulsiv care este prescris in mod obisnuit pentru durerea neuropatica – poate ajuta la ameliorarea simptomelor sughitului.

Daca acestea nu functioneaza, se pot recomanda clorpromazina sau haloperidol, medicamente antipsihotice care pot atenua sughiturile sau metoclopramid, un medicament anti-greata, care poate ajuta uneori in caz de sughit. O serie de medicamente, precum si tratamente de acupunctura, au fost utilizate pentru a trata sughiturile de lunga durata. Cu toate acestea, nu este clar cat de bine functioneaza aceste tratamente.

Posibile complicatii ale sughitului persistent netratat

Un episod de sughit pe termen lung poate fi inconfortabil si chiar daunator. Daca nu sunt tratate, sughiturile prelungite pot afecta somnul si alimentatia, ducand la:

• insomnie;
• epuizare;
• malnutritie;
• pierdere in greutate;
• deshidratare.

Daca sughitul este pe termen lung si apare la intervale scurte, poate si dificil sa se consume alimente sau lichide. De asemenea, daca sughiturile prelungite persista in timpul orelor de somn, poate fi greu sa adormiti sau sa va odihniti eficient. Sughiturile prelungite pot fi obositoare, mai ales daca afecteaza somnul sau alimentatia. Sughitul pe termen lung poate creste riscul aparitiei depresiei clinice. Alte complicatii includ batai neregulate ale inimii si refluxul gastro-esofagian (GERD).

Cum sa preveniti sughiturile

Nu exista nicio metoda dovedita pentru prevenirea sughiturilor. Cu toate acestea, daca sughitati frecvent, puteti incerca sa reduceti expunerea la declansatori cunoscuti. Iata cateva sfaturi:

• Nu mancati in exces.
• Evitati bauturile carbogazoase.
• Protejati-va de schimbarile bruste de temperatura.
• Evitati consumul excesiv de alcool.
• Evitati situatiile si reactiile emotionale intense.

Ce este sughitul cronic?

Daca un episod tipic de sughit apare si trece repede de la sine, sughitul cronic poate persista zile sau saptamani. Daca sughitul dureaza mai mult de 2 zile, este considerat cronic. Daca aveti mai multe episoade recurente de sughit pe perioade prelungite de timp, acest lucru este, de asemenea, considerat sughit cronic. Cazurile cronice pot duce la privare de somn, epuizare, deshidratare, pierdere in greutate, ritm cardiac anormal, reflux gastroesofagian.

Cauza din spatele sughitului cronic variaza foarte mult de la persoana la persoana. Este o afectiune foarte rara care ar putea fi asociata cu alte probleme grave, cum ar fi boli gastro-intestinale, anomalii hepatice, probleme cerebrale sau psihologice, tulburari metabolice sau multe altele.

Sughiturile cronice sunt foarte rare, dar tind sa apara mai des la barbati decat la femei. Alti factori de risc pentru  sughituri cronice includ:

• anxietate sau alte probleme de sanatate mintala;
• interventie chirurgicala recenta in zona abdomenului;
• boli ale ficatului, intestinului, stomacului sau diafragmei;
• sarcina;
• cancer;
• consum excesiv de alcool;
• o tulburare a sistemului nervos.

Tratarea sughiturilor cronice

Tratamentele depind de cauza principala si pot include:

• tratarea problemei de sanatate care provoaca sughitul;
• administrarea medicamentelor prescrise de medic, cum ar fi baclofen, clorpromazina, acid valproic sau metoclopramida;
• interventie chirurgicala, cum ar fi implantarea unui dispozitiv care stimuleaza electric nervul vag;
• acupunctura.

Sughitul in cancer

Cancerul si tratamentul pentru cancer pot provoca uneori sughituri. In caz de cancer, sughitul poate fi cauzat de:

• unele forme de cancer – unele tumori cerebrale, cancer esofagian, cancer la stomac, cancer pancreatic, cancer pulmonar;
• ocluzie intestinala sau operatie la nivelul abdomenului;
• iritarea nervului care controleaza diafragma – poate fi data de cresterea tumorii, ficat marit, acumularea de lichid in abdomen sau ascita, aer suplimentar in stomac sau distensie gastrica;
• anumite medicamente pentru chimioterapie utilizate pentru tratarea cancerului;
• unele medicamente care pot fi sau nu luate pentru probleme legate de cancer, inclusiv steroizi, medicamente anti-greata si antibiotice;
• leziuni nervoase sau cerebrale;
• niveluri scazute ale anumitor electroliti, cum ar fi sodiu, calciu si potasiu;
• glicemie marita;
• probleme la esofag;
• tumori sau blocaje in esofag, plamani, ficat, pancreas, rinichi, colon;
• modificari bruste de temperatura;
• stres si emotii intense.

Sughitul prelungit si solutii pentru pacientii cu cancer

Cand vine vorba de sughit, explicatiile obisnuite includ iritarea unui nerv local, consumul excesiv de rapid de bauturi carbogazoase sau chiar simpla emotie. Pentru un pacient cu cancer, totusi, acest fenomen de obicei inofensiv poate avea consecinte grave. Daca sughitul continua mai mult de cateva zile, se numeste sughit „persistent”. De cele mai multe ori, unele medicamente sunt responsabile. Pacientii cu cancer utilizeaza adesea combinatii complexe de medicamente in plus fata de medicamentele de chimioterapie – medicamente care vizeaza reducerea starilor de greata, imbunatatirea somnului, ameliorarea durerii si, in general, controlul efectelor secundare ale tratamentului primar.

Se recomanda de obicei aceleasi sfaturi ca si pentru pacientii fara cancer. Daca remediile uzuale nu dau rezultate, medicul poate recomanda unele medicamente, inclusiv relaxante musculare sau sedative.

Alte efecte adverse ale chimioterapiei

Greata si varsaturile pot face extrem de dificila alimentatia, ducand la malnutritie care poate forta medicul sa intarzie tratamentele, in unele cazuri. Deshidratarea este, de asemenea, o problema potentiala, desi apa este de obicei mai usor de mentinut in sistemul digestiv decat alimentele. Unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei este o afectiune numita „chemo-brain”, ce duce la probleme de concentrare si afecteaza starea generala de spirit si calitatea vietii pacientului.

Mucozita orala este un alt efect secundar grav ce duce la afte dureroase la nivelul gurii si inflamatii, plus un risc de a dezvolta o infectie.

Referinte:
(1) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3325297/
(2) https://www.emedicinehealth.com/hiccups/article_em.htm
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/9896#outlook
(4) https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/6657/chronic-hiccups
(5) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19731575/
(6) https://www.cancer.ca/en/cancer-information/diagnosis-and-treatment/managing-side-effects/hiccups/?region=on